mama mea - soacra de cosmar!!!
Raspunsuri - Pagina 2
andrath spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui J G Andrath, si eu sunt acum in plin proces de reglare de conturi cu maica-mea si fix asta e, nu am cum sa-i spun altfel. Intr-adevar totul a inceput cand am nascut-o pe Carla si brusc n-am mai inteles si tolerat (asa cum o facusem timp de 30 de ani) santajele, pozitia de "protejata" in care s-a pus mereu fata de mine, slabiciunile ei etc. Treptat mi-au disparut frica de a o face sa sufere, mila, responsabilitatea (??!!) pe care o simteam fata de ea. Si simt ca asa e bine de fapt, simt ca ma eliberez. N-o sa mai alerg niciodata la ea sa o impac, n-o sa-mi cer iertare doar pentru ca e suparata. La mine nu e vorba de sotul meu (desi doar pentru un schimb de replici inainte sa nasc a apucat-o mandria si nu a venit o zi dupa ce am nascut sa ma ajute!). Eu sincer m-am saturat de situatia asta si o sa iau distanta de ea. J si Carlita Carliontz (05.02.2006) |
Da, urasc sa-mi spuna ca s-a sacrificat pentru noi (mai am doua surori), ca n-o mai iubesc, si alte de gen. N-a avut o casnicie fericita (din contra) si am crezut cat am fost copil ca e din cauza tatalui meu. Acum privesc lucrurile cu alti ochi: pur si simplu nu se potrivesc si n-ar fi trebuit sa se casatoreasca niciodata.
Si faptul ca ea a fost nefericita il varsa pe barbata-miu, ca si cum el e ala rau. Aaa, si pe mine evident: " Ai patit exact ca mine! Te-ai maritat cu cine nu trebuie!" Ce naiba replica sa mai am la asta? Ca n-are efect daca ii spun ca nu-i adevarat si ii argumentez. Fiindca fac asa " din cauza ca nu vreau sa recunosc adevarul, ce io nu vad?" (clasicii din nou).
Sincer, nu mai pot! Si i-am zis si ei! Ma uzeaza nervos de fiecare data. Si nu s-a schimbat nimic.
"Sunt inofensiva, dar gandul meu e criminal!!"
Luna1 spune:
Si eu am o situatie asemanatoare. La noi au fost toate probleme: intai sotul era extraordinar si urma sa ma lase ca il trimiteam la piata, apoi sotul a devenit persona non grata, apoi nu am fost o mama buna si pana si prin SMS mi-a tinut discurs dupa ce am nascut ca nu stiu ce fac ca nu dau vitamine la copii.
Am procedat si eu ca mai sus, m-am distantat adica nu prea am ce sa-i mai zic important, vorbim despre orice dar de fapt nimic. Eram tare apropiate inainte. Insa dupa casatorie parca a inselat-o barbatul, asa se poarta.
Insa citind ce scrieti voi ma simt un pic mai bine ca vad ca si voi v-ati distantat.
Eu ma simt tare vinovata si responsabila. Tata a murit ea e practic singura in Romania. Acum i-a intrat in cap sa ma ajute, mi-a zis ca vrea sa vina sa stea cu copiii.
Sincer ma descurc cu greu fara ajutor, insa cand vine ea imi strica linistea. Ba ne racim eu cu sotul, ba am discutii cu ea ca zice ca m-am racit (nu-i mai spun toate alea, de cate ori ne pupam eu cu al meu, sau situatia financiara, consider ca sunt prea personale).
In plus copiii devin de nestapanit cand e la mine, in special cel mare iar ea imi da voioasa lectii de crescut copii.
Dar cum sa-i spun ca nu o vreau aici? Offff!
Andrath eu zic sa nu te mai chinui sa o convingi ca ai un sot bun, ea are o parere formata si nu va accepta ce zici tu. Cel mai bine debaraseaza-te de influenta ei, incearca sa nu-ti mai pese, eu ultima oara m-am stapanit sa nu zic nimic amintindu-mi mereu ca nu stiu cat ne mai e dat sa fim mama si fiica, o iubesc si o voi accepta asa cum e. In plus imi zic ca a imbatranit, nu mai este la fel si va fi din ce in ce mai greu.
Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)
andreea81 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Luna1 ....... In plus imi zic ca a imbatranit, nu mai este la fel si va fi din ce in ce mai greu. Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007) |
Uite o abordare inteleapta! Eu ma inteleg bine cu mama, suntem insa foarte diferite ca personalitate, si m-a crescut foarte dur...dar azi ii multumesc pentru ceea ce sunt, si stiu toate eforturile care le-a facut ca sa am de toate...am multe discutii in contrdictoriu cu ea, dintotdeauna...insa nu s-a bagat o clipa in casnicia mea (bine, nici nu am inca copii si am abia 2 ani de convietuire cu sotzu')...eu nu imi pot inchipui ca mama mea sa se comporte asa cum se comporta a ta, andrath!Cred ca trebuie sa incerci sa o departezi cu tact de orice probleme ai avea in casnicie si sa vada ca nu te poate manipula...si sa-i spui frumos sa nu te mai invenineze cu toanele si pretentiile ei....dupa parerea mea, andrath, mama ta e un pic cam egoista!
giulia71 spune:
Mai yo-s mai pacifista de felul meu si as trata problema cu mult tact si inteleciune. In primu rand as face o cafea si as sta de vorba cu mama asa ca doua pretene (cazu' ideal, daca se poate) si as descoase-o incetisor, de unde inversunarea asta pe barbatu'-meu. Apoi i-as explica frumusel cum se insala ea si i-as evidentia calitatile sotzului, poate intr-un mod mai siret, adica i-as spune ca el a fost ingrijorat cand ea a fost bolnava si as veni cu o gramada de comentarii pozitive asupra lui, a relatiei mele cu el si bineinteles a copiilor nostrii cu tatal lor.
TRebuie d"escusut" si aflat de unde provine aceasta inversunare irealista, deduc a mamei imnpotriva sotului tau,desi daca dumneai a avut o relatie nefericita cu sotul , atunci e foarte posibil ca sa raporteze casnicia ta la a ei. Ai de lucru mult, e ca o terapie
, dar daca starui rezultatele nu vor inceta sa apara.
Tre sa retii un lucru, sunt parintii nostri, buni, rai, astia ni-i i-a dat Dumnezeu, mult mai greu ne-ar fi fara ei.
Sau nu-i asa?
J G spune:
Julia ce spui tu suna de parca am avea datorii fata de parinti?
In fine nu vreau sa intru in discutia asta... de fapt.
Raspunsul meu acum este "sau nu!"
J si Carlita Carliontz (05.02.2006)
andrath spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui giulia71 Mai yo-s mai pacifista de felul meu si as trata problema cu mult tact si inteleciune. In primu rand as face o cafea si as sta de vorba cu mama asa ca doua pretene (cazu' ideal, daca se poate) si as descoase-o incetisor, de unde inversunarea asta pe barbatu'-meu. Apoi i-as explica frumusel cum se insala ea si i-as evidentia calitatile sotzului, poate intr-un mod mai siret, adica i-as spune ca el a fost ingrijorat cand ea a fost bolnava si as veni cu o gramada de comentarii pozitive asupra lui, a relatiei mele cu el si bineinteles a copiilor nostrii cu tatal lor. |
Been there, done that, did not work.
Daca citeai cu atentie ce am scris, ai fi vazut ca am facut chestia asta already, da' cre' ca n-a mers,(sau n-am vorbit destul de tare!!!) ca m-a intrebat imediat daca m-a batut vreaodata!!!!
| Citat: |
...eu nu imi pot inchipui ca mama mea sa se comporte asa cum se comporta a ta, andrath!Cred ca trebuie sa incerci sa o departezi cu tact de orice probleme ai avea in casnicie si sa vada ca nu te poate manipula...si sa-i spui frumos sa nu te mai invenineze cu toanele si pretentiile ei....dupa parerea mea, andrath, mama ta e un pic cam egoista! |
andreea81eu nu am probleme in casnicie...de nici un fel...dar conflicte de interese mai exista, evident! Nu cred ca poate spune cineva ca n-a argumentat niciodata mai raspicat in fata sotului anumite chestii!
Problema mea nu este casnicia sau sotul meu, "ba la din contra" e mama care ma stoarce de vlaga si ma fierbe la foc mic...
"Sunt inofensiva, dar gandul meu e criminal!!"
maru spune:
unul din motivele pentru care am emigrat
Doamne'ajuta!
POZE
POZE2
http://maru-incotro.blogspot.com/
andrath spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui maru unul din motivele pentru care am emigrat |
Haidi bre, ca io vreau sa fiu aia de stinge lumina!
"Sunt inofensiva, dar gandul meu e criminal!!"
maru spune:
nu rade, pur si simplu ma saturasem de mersul pe sarma in fata mamei, si cateodata, f rar, in fata soacrei. Ma saturasem de comentarii, de barfe auzite de pe la rude...mama mea are o inima de aur, dar nu-mi sufera sosul, cu care sunt casatorita de 17 ani si ...
si stii ce ma ucide cu zile? faptul ca desi nu am nici o problema majora in casnicie, ca ne intelegem din priviri, ca e un om cu f mult bun simt in ceea ce priveste relatia cu socri(parintii mei), ea tot considera ca eu sunt nefericta!
Cand am inceput sa ne gandim la emigrare, singurul lucru la care aveam retineri era relatia, departarea de parinti. am cantarit problema pe toate partile si am zis ca nu avem nimic de regretat!
Doamne'ajuta!
POZE
POZE2
http://maru-incotro.blogspot.com/
andrath spune:
maru, io am deschis subectu' tocmai din acelasi motiv! Mama nu poate sa inteleaga ca-mi merge bine cu sosu' si, sincer acu', nu stiu/nu pot sa gestionez relatia mea cu ea...
Ma doare ca nu intelege, ma doare ma face sa ma indepartez de ea, ma doare aproape orice are legatura cu ea.
Imi aduc aminte de ceva ce spunea Miss Parker odata (poate nu interpretez foarte bine), ca simtea ca mama ei se "hranea" din viata ei.(Iertare, Miss Parker, daca nu te citez corect, da' uitai!)Exact asa ma simt io.
Vreau sa pot sa ma duc la mama acasa si sa ma simt libera, sa nu stau mereu la panda si sa-mi controlez cuvintele si gesturile.
"Sunt inofensiva, dar gandul meu e criminal!!"