mama mea - soacra de cosmar!!!

cl spune:

Maru, da asa este. Asta am zis si eu, ca cei de acolo sunt mult mai relaxati si arata mult mai bine. Dar nu toti de la ei sunt asa cum ai spus tu, asa cum nu toti de la noi sunt asa cum s-a spus. Pe mine chestia aia cu '40-60 fara teluri si hobby-uri' m-a iritat, pentru ca nu mi se pare reala!

Putin off topic, cu scuzele de rigoare, si apoi ma retrag...
Ca tot vorbim de pensionarii lor si de ai nostrii, hai sa facem o commparatie intre sistemul lor social si cel medical si cele de la noi. Dar nu cred cred ca se poate! De curiozitate, ati intrat vreodata intr-un azil de batrani de la noi? Unul nu din capitala sau privat, ci unul dintr-un satuc, din apropierea unui oras mare. Daca un batran din afara nu se mai poate descurca singur si nu are cine sa aiba grija de el exista o asistenta sociala bine pusa la punct, eventual e trimis intr-un azil. Cum sunt acolo tratati batranii si cum sunt la noi? Diferenta ca de la pamant la cer! Ei bine, la noi nu conteaza ca unii au mintea brici si sunt imobilizati intr-un carucior cu rotile sau ca au mintea ratacita si se pot deplasa, mai greu, e adevarat, dar se pot deplasa. Li se da medicatia, de macare si atat! Nimeni nu-i scoate afara (deh, e greu de la etaj), nimeni nu face gimnastica medicala cu ei, nimeni cu cauta sa-i faca sa socializeze, sa se simta bine. Mancare, medicamente, spalati din cand in cand si lasati sa zaca! Nici macar un radio sau un televizor nu au in camera! Asta ca tot se compara ce e acolo cu ce e aici...

maru spune:

cl, ca sa iti raspund f pe scurt, ca eu acu sunt la munci, pentru construirea socialismului canadian, iti zic ca, dupa parerea mea, societatea canadiana are cultul voluntariatului. Da, azilele de batrani asigura aici un trai decent, pe bani frumosi (canadienii nu isi lasa casa la copii, ci o vand si banii ii pun intr-un trust din care calatoresc, si apoi platesc traiul de zi cu zi la azil) dar partea de entertaimnt e asigurata de voluntari. Azilele mai rasarite au un absolvent de kinesiologie care se ocupa sa le faca un program divers, dar voluntarii (copii proprii sau nu) fac "greul"

Azilele aici sunt tare elegante, unele sunt ca niste sate de vacanta, da costa frumusel. daca nu ai bani, stai pe capul copiilor cat vrea Dumnezeu sa te tina pe pamant.

Cati romani fac voluntariat intr-o casa de batrani? Sa mearga sa le citeasca, sa ii scoata cu carutul afara la aer? Prin anii 90 am mers cu elevii mei la azilul din oras, si acum imi amintesc cu groaza cate sfori a trebuit sa tragem sa fim lasati sa le prezentam batranilor niste cantecele si sa le ducem cate o portocala, asta in conditiile in care nici elevii mei nu erau bogati...

cleo78 spune:

cl,si daca ai cetit atent ce am scris, am mentionat ca eu CUNOSC si alte c azuri, nu numai urate. Nu citi pe sarite, te rog. cunosc o persoana de 50+ ani, shefa mea, care are o viata mai plina decat multe alte pers din generatia ei.
si am discutat despre asta, si mi-a confirmat, are un grup de prietene, din pacate restrans cu care urca pe munte, cu care merge la cursuri de dans, cu care se vede 1-2-3 seri pe sapt. Si din pacate din cate medii a fost, si lucrat, cele mai multe asteptau pensia ca sa isi creasca copiii si se plangeau de copii.

din pacate in familia mea nu e nicio pers. care sa faca la fel. Ma refer mama, matusi, unchi, verisori, mamele lor, mamele colegilor din scoala, vecine etc. Singurul hobby la mare cautare e barfa la o cafeluta, tigara, bautul, bucataritul, cumparaturile. Si nici la mamele prietenelor mele. ba mint, o singura mamica stiu care are o viata plina. Care s-a pensionat, si inca lucreaza, isi face casa mult visata la tara si ia si nepotelele cu ea sa se joace si sa aiba grija de ele.

asta este mediul din care provin.
nu vreau sa ajung la fel.

de aceea consider ca e o generatie intreaga asha - si din ce citim aici, dupa titlu si dupa tematica, suntem adunate pers. care au ajuns la aceeasi concluzie.

Ca tu esti o pers. deosebita, diferita, si mama ta a fost la fel, nu ai ce sa cauti aici - nu ai cum intelege shantajul emotional, acuzele si tensiunile din sufletul si viatra noastra. Daca tie nu ti-a zis mama "copilul asta trebuia sa imi insenineze batranetea si uite ce imi face" atunci nu ai cum sa ne intelegi.

Hai la grupul de discutii "ce facem in timpul liber", ce facem din viata noastra.








o soarele din viatsa noastra mamica natanga de pe 9.05.2008

bird70 spune:

Inca o data, eu nu discut despre situatia ta personala ci la modul general. Ma bucur sa aflu ca cei din generatia 40+ gandesc altfel decat cei din generatia parintilor nostri.

Cat despre batranii de aici, au avut viata foarte grea, nu au trait pe roze. Australia este o tara minunata dar o tara in care batranii astia din ziua de azi s-au luptat cu serpi, paianjeni, rechini, incendii si inundatii. Natura nu te iarta aici. Viata buna a inceput prin anii 70-80, pana atunci a fost foarte greu. Au muncit in soarele australian care trebuie sa-l simti ca sa intelegi, au indurat perioade de seceta care vin cu incendii, apoi perioade de ploi cu inundatii. Am un pacient care imi povesteste cum de la 10 ani mergea la camp toata ziua in soare si seara cand ajungea acasa era in dureri atat de mari ca nu putea decat sa se prabuseasca in pat. Asta din cauza ca tatal a murit si a trebuit sa munceasca alaturi de fratii mai mari sa nu piarda ferma si sa supravietuiasca. A facut doar 4 clase. Foarte multi australieni au avut viata foarte grea.

Dar stii care e diferenta dintre australieni si romani? spiritul de comunitate. Mi-a luat o vreme sa inteleg treaba asta dar este ceva foarte profund inradacinat in cultura lor. Ajuta vecinul, ajuta comunitatea, ajuta pe cine poti, ai satisfactie din a ajuta si poate vei fi ajutat in schimb. Australienii pensionati sunt implicati in atatea proiecte in care ajuta pe cei din jur pentru ca asta este cultura lor. Atata timp cat sunt in putere ma duc sa ajut pe cineva mai napastuit decat mine. Stiu babute de 80+ care merg la azile de batrani sa cante la pian sau pur si simplu sa stea de vorba cu batranii care si-au pierdut independenta. Cei care sunt mai in putere merg in excursii cu batranii din azil, sau ii scot la plimbare cu caruciorul. Exista voluntari care scot batrani la cumparaturi, batrani care inca traiesc singuri dar nu mai pot conduce si nu pot cara cumparaturile. Cunosc un batran care merge la un vecin neputincios si are grija de curtea lui, are 91 de ani si are grija singur de el si de curtea vecinului. Exemplele pe care ti le-am dat sunt oameni foarte batrani, cei mai tineri din generatia 60-70 sunt implicati mai mult, cantina saracului, voluntariat la spital, chiar si voluntariat in strainatate in tari ca Indonezia, India. Foarte rar intalnesti pensionari care zac toata ziua. Si oamenii nu se pensioneaza la 50 de ani ca in Romania, la varsta asta inca muncesc de le sar capacele. Oamenii se pensioneaza aici pe la 65 de ani, generatia mea ne vom pensiona la 67 de ani. Si cei care lucreaza si nu mai au copii pe acasa merg sa voluntarieze. Pompierii la noi sunt voluntari si daca ai vazut cum arata un incediu in Australia ai sa intelegi de ce asta e mare lucru. Justice of the Peace (un fel de notari) sunt gratis si voluntari . Adaposturile de animale sunt conduse de voluntari. La sectia de copii la spital sunt niste voluntari care vin sa deseneze cu copiii, sa cante, sa se prosteasca cu ei. Au si un fel de discoteca aranjata de voluntari si condusa de voluntari de 2 ori pe saptamana pentru copii. La spital este o batrana care a sarbatorit 20 de ani de cand vine de 2 ori pe saptamana sa se joace cu copii si in fiecare joi aduce o tava mare plina cu prajituri facute de ea pentru asistente si doctorii de acolo. Oamenii astia nu au trait nici mai bine nici mai rau decat batranii cei din Romania, poate doar diferit, alte greutati, alte parti usoare. Dar LE PASA si se implica, nu stau sa planga, oameni in putere si incearca sa controleze si sa distruga viata copiilor.

cl spune:

Bird, s-a vrut doar un exemplu, ti-am spus ca nu sunt singura, mai sunt si altii.
Nu cred ca sunt romanii chiar asa de insensibili cum ii crezi. Si pe la noi au inceput sa se miste lucrurile in bine. Avem de lucru inca mult, avem de recuperat, asa este, dar nu toti sunt reci si insensibili.

Maru, da, dar de cat timp se face voluntariaul acolo? Daca faci o comparatie cu ce e la noi,ar trebui sa tii cont si de anii comunimului, cand azilele de batrani sau copii erau practic lagare de exterminare, nu reuseai sa patrunzi in ele! Acum au mai avansat lucrurile, lumea a inceput sa se implice sa faca donatii si voluntariat. Numai pe acest forum, cred ca ai vazut ca in fiecare an Tzuni se implica in actiuni umanitare pentru copiii orfani, iar Buggy pentru batrani. Asta sunt numai doua exemple, mai sunt inca multe altele. Deci lucrurile incep sa se miste in bine. Dar sunt si locatii in care patrunzi mai greu, nu prea esti lasat sa ajuti, asa cum bine ai zis. Deci lume cu suflet si care se implica gasesti si la noi. Dar mai avem de lucru, asa este.

Cleo78, tu ai facut o generalizare, ai bagat generatiile (sunt mai multe, nu una singura!) 40-60 in aceeasi oala!!! Nu-mi spune mie ca nu citesc cu atentie, ca am citit tot ce ai scris cu foarte mare atentie! Dar tu sigur nu citesti cu atentie! Daca citeai ai fi vazut ca am zis ca am si eu acasa doua bucati (soacra si mama) exact la fel (diferenta insa consta in atitudinea pe care o avem !)! Si nu ai dreptul sa-mi spui mie ca am voie sa scriu aici!!! Indiferent daca eram in situatia voastra sau aveam tot dreptul s-o fac! E un forum public unde fiecare are dreptul sa-si expuna opinia in mod civilizat!!!! Ba, culmea, ma mai si trimiti la plimbare. LOL!!! Asa ca invitatii ironice de genul: "Hai la grupul de discutii "ce facem in timpul liber", ce facem din viata noastra.", pastreaza-le pentru prietenele tale, ai inteles? Si inca ceva, Cleo78, obisnuieste-te sa nu mai generalizezi. Asa cum sunt unii batrani egoisti si vor sa controleze viata copiilor lor, asa sunt si unii tineri care au pretentii, vor sa fie ajutati de catre parinti in permanenta, sa le dea bani cand au nevoie, sa aiba grija de nepoti, etc, ba sa-si mai vanda si casa si sa le dea lor banii, iar batranii sa fie trimisi la un azil, sa nu mai auda de ei (si aici ajungem la ce spunea Maru, cu banii pe care batranii ii au apoi pentru un azil privat). Si cum ti s-ar fi parut sa vezi postari de genul "generatia asta de 20 de ani, avara, care profita de batranii lor, le iau banii dupa ce le cresc copiii" (nu e parerea mea, am extrapolat doar generalizarea ta!), ei, ti-ar placea??? Sigur nu! Lumea e diferita, nu poti baga toata lumea in aceeasi oala din cauza ca tu ai o experienta neplacuta! Concluzia, nu m-a deranjat discutia, ba chiar mi s-a parut interesanta, totul pana am ajuns la postarea ta. Si faptul deranjant a fost generalizarea ta: "40-60, fara teluri, fara hobby-uri", care e mai mult decat jignitoare! Vrei sa intelegi bine, nu, iarasi bine. Si nu te mai deranja sa ma trimiti la plimbare, ca nu esti tu in masura s-o faci!!!

AVoogt spune:

Bun...fiindca este aproape ora 3 dimineata si au inceput sa mi se cam inchida ochii nu am citit toate mesajele , o sa va spun despre a mea mama...

Asa... sunt casatorita de 2 ani juma , mama a venit prima data la noi anul trecut si a facut tot posibilul sa ma faca sa divortez fara sa o interesese ca sunt fericita si ca imi iubesc sotul.
De cum a ajuns la noi a inceput sa nu-i placa mai nimic ...mancare era prea dulce, oamenii care treceau pe strada prea urati , prea liniste , vremea prea rece pt luna august ...si astea sunt doar cateva , inceputul ca sa spun asa .
Dupa cateva zile a urmat sotul , ca se uita utat la ea , ca nu vb destul de mult cu ea , ca nu mananca ce vrea ea , ca i se pare ei ca a inceput sa se schimbe etc .
Ajunsesem sa ma cert cu ea mereu, fiindca stiam ca totul era numai in mintea ei...
Pana intr-o zi cand imi zice sa fiu desteapta si sa nu mai raman gragida si sa-mi iau fata si sa plec in ro.. am crezut ca nu aud bine ,,, nu-mi putea imagina cum poate sa-mi ceara asa ceva , turbam de furie . I-am spus si sotului , stiu ca nu a fost cea mai buna decizie...el a fost foarte dezamagit fiindca a facut tot posibilul ca ea sa se simta bine, sa-i ea ce stia el ca-i place si cam asta ii era rasplata .. nici nu a mai vb cu mama pt cateva zile. Au urmat tel de la soacra-mea care credea ca mama o sa ma influenteze intr-un fel,,,in final a inteles ca nu sunt ca mama si am linistit-o.
Sa nu mai zic sa tot a mea mama a fost cea care s-a suparat si a plecat pur si simplu fara sa imi spuna unde ...a trebuit sa o caut toata ziua prin ploaie ... am crezut ca inebunesc , nu-mi venea sa crec ca mama ajunsese sa ne intoarca viata pe dos in doar cateva sapt .
M-a durut foarte mult ce mi-a facut si m-am indepartat f mult de ea ..


http://alina-vachim.magix.net

AVoogt

mihaela_ce spune:

AVoogt,si de anul trecut pana acum ce s-a mai intamplat?Ati incetat relatiile pur si simplu sau s-a mai potolit.
Te intreb pentru ca pare a fi reactia unui om bolnav...ori ingrozitor de egoist.
Imi pare rau pentru ce ai patit .

AVoogt spune:

Nu Mihaela, mama nu s-a potolit deloc. A incercat sa-mi strice si relatia cu tata... fiindca mi-a dat niste bani fara stirea ei fiindca nu ar fi acceptat ca tata sa-mi dea nimic. S-a enervat si m-a sunat sa-mi zica ca-l storc pe tata de bani ...lucru care nu este adevarat , a fost placerea lui. M-a durut foarte tare :(. De-a lungul timpulul a tot incercat sa-mi dovedeasca ca am un sot : prost , sa-l faca prost in fata fetei ceea ce i-am interzis fiindca si ea mi l-a facut pe tata prost toata copilaria si nu mi-a placut .
Pur si simplu nu pot avea o discutie normala cu mama fara sa fie exagerat de negativa si da stiu caa are probleme ... tocmai deasta vb cu ea numai strictul necesar sa nu ne certam , evit cat pot..

http://alina-vachim.magix.net

AVoogt

magghyc spune:

Avoogt,
Asta e egoism. in cel mai bun caz. in cel mai rau, boala psihica.
Este dureros sa vad cati parinti sunt egoisti si isi traiesc viata PRIN copiii lor, inloc sa isi faca propria viata.
Soacra mea si acum crede ca nimeni nu ii poate calca chilotii baiatului ei asa cum o face ea. Am avut probleme in trecut cu ea care pot fi usor subiect de telenovela ..insa acum traim oarecum reversul medaliei.

Cand l-am cunoscut pe sotul meu, el credea ca mama lui e zana buna, tata- balaurul din povesti, si el ratatul familiei. Am mers pe mana lui si am incercat sa am o relatie deschisa si sincera cu soacramea. Care soacra m-a bagat fara nici o jena intr-o concurenta directa de genul
- maine mi-l lasi mie, vreau sa merg la cafea cu el
- m-a vizitat azi la birou, era lihnit de foame, am plans cand a plecat, mi-e greu sa stiu ca nu e ingrijit bine, il tii flamand
- l-am visat azi noapte, avea o privire trista, nu va merge bine, nu-i asa
- SIMT EU ca nu esti tu aleasa lui
Am realizat cu greu - nu-mi venea sa cred, ca ea nu era deloc zana buna. Seara se preschimba in vrajitoare si otravea cu barfe pe toata lumea - sot, fata ei, rude, vecini.
A fost prima mare batalie din viata mea - la 22 de ani. intre mama proprie , care imi spunea sa tac si sa inghit ce zice soacra si sa ii zic 'saruma-na, mama', si soacra care din pozitia de 'sunt buna si blanda si delicata' mani**** toata familia, nu stiam ce sa fac.
il iubeam pe sotul meu, stiam ca el e 'the one;, dar...nu e usor sa ai consiliu de familie - cu toata familia, daaa- in care sa ti se explice CA DE FAPT NU IL IUBESTI, e o falsa impresie, ca mai bine ati ramane prieteni...ca el merita ceva mai bun, merita sa fie fericit etc etc.

acum situatiunea s-a schimbat radical. Sotul meu nu mai crede in zana buna si are tendinta sa isi repeada proprii parinti. Eu sunt cea care incerc sa il temperez, uneori ei chiar sunt bine intentionati si mi-e mila putin de ei...
Pentru multa vreme, singura sursa de informare despre el am fost eu. Au invatat sa ma inghita ca pe un medicament.
Am zile in care imi amintesc cat de idioti au fost , cum i-a dus mintea, de exemplu, sa forteze proprietareasa unde stateam cu chirie acum 12 ani sa ma dea afara - m-am trezit in strada cu 2 zile inainte de examenul de licenta etc. Insa, nu sunt sadica, nu le scot ochii ca acum am ajuns ca noi sa le dam bani. Scopul meu a fost ca sotul sa nu mai fie dependent de aprobarea lor, si asta s-a bifat.

Mda, cred ca din moment ce inca simt nevoia sa vb despre asta, nu mi-a trecut chiar de tot.
Oricum, am invatat ca regula de aur e distanta. Mie mi se pare cumva ca jocul dintre doi magneti
- au nevoie de noi - nu de mine, ci de baiatul lor si de nepoti, pt ca prin ei isi asigura statutul social de care au nevoie ca de aer - (fac parte dintre persoanele care se straduiesc sa fie perfecte in public, iar acasa isi scot ochii)
- avem nevoie de ei, din punctul meu de vedere pt ca nu vreau sa privez copilul de bunici. dar cand leveul de familiaritate e prea mare, ma distantez brusc, asta ca sa nu ne certam iremediabil.

Daca de exemplu, ajungem sa ne sunam/vedem zilnic, socrul meu, cand ma viziteaza, se simte indreptatit sa imi deschida dulapul de haine, cu replica "si cum v-ati aranjat aici?"
Nu-i zic nimik, insa iau distanta. Nu mult, 4-5 zile e suficient. Cum sotul ii raspunde in doi peri la telefon, brusc se creaza un gol. Lor le dispare siguranta, ca gata, suntem dependenti de ei, plus ca nu mai stiu nimic din ce facem, groaznic! si data urmatoare cand ne vedem, sunt mult mai rezervati in a-si manifesta superioritatea. Spre binele tuturor.



Mama lui Nic cel Mic
"Omnia mea mecum porto"
Nic cel Mic

hellene_n spune:

imi pare rau ca nu am desoperit acest topic inainte de a-mi rezolva problemele referitoare la acest capitol. o gramada de vreme am fost total nefericita si am avut viata un calvar din cauza celor doua mastere- mama si soacra, care desi nu cred ca se vorbeau, conlucrau de minune pentru a sadi dezbinare in familia mea. doua mastere, doua stiluri diferite - una - tipand si urland, punanadu-l pe taica-miu cu care ma intelegeam super, sa-mi strecoare suspiciunile ei bolnavicioase in suflet (prin repetare, nu mai oboseau, repetau aceleasi si aceleasi nebunii si obsesii), iar cealalta - sub masca unui chip mereu zambitor si plin de falsitate - incerca pe la spate sa-mi aranjeze mie botezul, nunta, cresterea copilului, viata - in general. daca in primul caz am avut ajutor material, a doua - nici macar atat - desi avea muuulte posibilitati (am realizat asta dupa ce-am aflat intamplator ce salariu are ea si barba-su - asupra carora ne mintise cu o mareee nesimtire).
atata rautate si nebunie cat am descoperit la cele doua specimene, atata prefacatorie gratuita......erau cat pe ce sa reuseasca in demersurile lor. ma seaca asta si acum cand....stiu ca nu mai au nici cea mai mica sansa....dar simt si acum atata scarba si tristete......cand sub acelasi dicton - "noi va vrem binele" - ni s-au facut atetea si atatea mizerii........................
am incercat n variante...dupa care le-am indepartat pe ambele din viata noastra. fetelor!!!!!!!!!!!!!! schimbare RADICALA!!!!!!!!!!!
daca inainte auzeai n certuri pe zi poate.....acum.....e liniste, e bine, e super!!!!!!!!!
si atunci, va intreb de ce sa ne distrugem NOI vietile pentru acest tip de mastere? ptr. ca ne-au nascut? ca ne-au crescut? dar ce, suntem niste catelusi de companie?????????
eu si sotul meu mergem pe premisa ca familia noastra e tot ce conteaza, restul...daca ne aduc in vreun fel rau.......DELETE!!!!!!!!
si credeti-ma!!!!!!! totul se schimba in bine!!!
va pup si doresc succes celor care inca lupta cu astfel de specimene.

p.s. nu am crezut vreodata ca se va ajunge la asa ceva, dar cand vezi ca la fiecare cuvant si gest cineva incearca sa te manipuleze.....si sa te prosteasca.........