IMI FAC CURAJ SA CONDUC (12)
Raspunsuri - Pagina 12
alexadra spune:
La inceput ? Asta pe atunci insemna la o saptamana si ceva dupa ce am luat examenul si nu adoua zi ca acum, cum sa fie, n-am dormit toata noaptea aveam emotii mari, pentru ca, repet la ziua aceea visasem de cand ma stiu, am luat cheile de la masina si initial am trecut pe langa ea, dar m-am intors din drum si am spus "ori eu ori ea" aveam casco si pana la urma era doar o "tabla". Am ajuns la servici cu tensiunea crescuta la maxim de emotie dar a fost extraordinar. Cu privire la restul comentariilor voastre ma abtin sa va raspund, nu numai cu viteza excesiva se pot face accidente ci si cu nesigutanta. Ma asteptam la postarile voastre dar, ma gandeam in prostia mea ca in loc sa va simtiti jignite veti citi exact mesajul si ceea ce am vrut sa intelegeti. Cand veti prinde curaj mai mult si vezi conduce zilnic o sa-mi dati dreptate, cand esti in trafic stii ce inseamna nesiguranta vecinului de pe banda cealalta o simti pe pielea ta, vezi ce inseamna sa ramai 2-3 stopuri la rand la coada cand unuia din fata ta i s-a intamplat ceva si nu stie ce sa faca sau nu stie pe unde sa o ia si tu trebuie sa ajungi urgent ca a patit ceva copilul tau, sa vezi ca o doamna sta in mijlocul strazii panicata ca ii plange copilu pe bancheta din spate si ea incearca sa-l potoleasca acolo in loc sa traga pe dreapta... nu imi va da dreptate decat un sofer care stie ce zic eu aici.
maryion spune:
Buna fetelor si ... "baietilor"!
De pe 6 oct 2008 am intrat si eu in randul conducatorilor auto. Ma chinui de 1 an de zile sa imi iau permisul de conducere, am dat de 6 ori si in sfarsit pe ultima 100 de m am luat (timp in care am facut ore cat 3 scoli de soferi). Bucurie mare pt ca era cat pe ce sa platesc o noua scoala! Am masina un VW GOLF 4 si dupa 3 zile de la intrarea in posesie a permisului am inceput sa conduc zilnic, dus-venit serviciu-casa. Nu imi i-au pasager in dreapta pana nu capat pe deplina incredere in mine. Cateva zile m-a excortat sotul, el cu masina lui inainte si eu dupa. Pe urma am plecat singura. Nu conduc mai mult de 1 ora pe zi, respect de luni pana vineri acelasi traseu. sper ca dupa mult exercitiu sa imi fac mai mult curaj si sa nu fac prea multe prostii, sa nu mai imi iau claxoane.
Si la noi in Iasi este mare nebunie cu traficul si pe traseul meu am si masini de mare tonaj, am si bariera CFR si multe ... si am mici probleme cu ambreiajul (care nu seamana cu cel de la masina scolii), cu incadrarea corespunzatoare pe benzi, etc. Fac multe prostioare, dar cred ca numai asa pot invata.
Sunt o persoana prudenta si deaceea cred ca sunt fricoasa si simt nevoia sa scriu aici. V-am citit mereu chiar daca nu am intevenit, dar acum citind ce a scris Alexandra m-a cam intristat. Eu aici am citit de cele mai multe ori mesaje de incurajare si nicidecum asa taioase. Deaceea se numeste Cabinet de consultatii psihologice.
Intr-adevar nu este obligatoriu sa conducem masini, dar cei care pot sa o faca chiar daca mai stangaci la inceput de ce sa nu o faca? Este dreptul fiecaruia. Si cred ca persoanele care nu sunt prea curajoase si care sunt mai prudente nu merg cu viteza mare si nu pot provoca accidente grave, cum fac cei vitezomani si care se cred "soferi". De cele mai multe ori accidentele grave sunt provocate de viteza excesiva si nu de "teama de a conduce".
Te contrazic Alexandra, dar nu cred ca cei care luam un permis de conducere categ B ne numim soferi. Eu stiam ca a fi sofer este o meserie ca oricare alta, confectioner, strungar, sudor, etc...
Noi ne castigam dreptul, prin acest permis (dupa cum ii spune si numele) de a conduce pe drumurile publice.
Despre cunostinta ta Alexandra care spui ca a provocat accident pt ca a vazut ca cel din masina din fata semnaliza stanga, eu as putea spune ca mai de graba nu este atenta nu cred ca este fricoasa.
Nu stiu ce sa zic, sper sa nu te superi pe mine, dar cred ca ai exagerat mult in ceea ce ai scris.
Eu sunt prea severa cu mine si cred ca fac mari prostii din cauza ca am multe asteptari de la mine. Am ajuns la o varsta care ma gandesc mult inainte de a face ceva. Poate tu acum 10 ani (erai clar mai tanara) priveai alfel lucrurile.
Curajul (ca sa nu ii spun tupeul) cred ca la varsta de 20 de ani este altul decat la 30 sau la 40. La unele persoane cred ca vine si din superficialitate.
Scuze daca am deranjat pe cineva.
M-am descarcat, ca doar deaceea am venit la un cabinet psihologic.
Multumesc!
amoga spune:
Citat: |
citat din mesajul lui alexadra [...] Eu, de cand ma stiu am visat sa conduc, mergeam cu autobuzul si ma uitam la masinile din trafic, le invatam marcile, ce consum... ce motor... ce tractiune... |
Ei bine, nu toata lumea a avut astfel de vise si pasiuni. Pentru mine unul condusul e o chestiune utilitara, nu ceva ce fac cu pasiune sau pentru distractie personala. Conduc pentru ca trebuie sa ajung din punctul A in punctul B, si prefer un mod de deplasare relativ comod si fara batai de cap. Nu e nimic magic sau deosebit in condusul unei masini (cel putin nu pentru mine; poate pentru Schumacher :-)); e pur si simplu o indeletnicire practica, pe care marea majoritate a bipezilor este perfect capabila sa o presteze.
Da, ai dreptate, condusul unei masini poate fi periculos si poate duce la tragedii. Tragedii care pot fi create atit de stingaciile lipsei de experienta, cit si de confidenta exagerata data de experienta; dar indeosebi de iresponsabilitatea si prostia unora dintre soferi (sau, mai rar, pietoni).
Dar asta nu inseamna ca e nevoie de nu stiu ce super-calificari ca sa conduci. E nevoie de un dram de atentie (ca sa nu creezi probleme altora) si de o anumita stare de alerta (ca sa eviti potentialele probleme create de altii); plus o farima de noroc (ca sa n-ai parte de "meseriasi" ce cred ca pot "croseta" cu 120 la ora printr-un trafic super-aglomerat).
Pentru mine, soferitul e aproape ca si inotul -- daca vrei, il poti practica.
A.M.
violeta69 spune:
mei,da super-incurajatoae e Alexandra !!!
eu cred ca vrei sa faci mai mult loc pe sosele poate-poate se mai descurajeaza vreuna si ...doamne ce bine e!
s-a terminat cu condusu'
nu stii de unde sare iepurele si nu se mai duc fetele la scoala,la examen si alea-alea...ca deh,se poate sa ramai cu masina in drum si da unul peste tine....de proasta ce esti!!!
ca doar suntem femei,nu?!
si numai unele dinre femei sunt ultra-extra,nemapomenite si celelalte ar tb sa mearga domn'le cu auitobuzul,sa mai faca loc pe sosele si prin parcari...ce atatea masini si atatea soferite???!!!
iaca,eu te anunt ca nu vreau cu autobuzul...vreau cu masina si nu ma descurajeaza de nici un fel expunerea ta,
bafta in continuare la condus
Vio,mamica lui Mihnea viitor "descoperitor" de infinit
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
tyaa spune:
Vad ca mesajul alexandrei v-a incurajat mai mult decat precedentele. Tot e cu folos.
mama de fetitzoi Elisa Nicola(21 sept. 2004)
http://community.webshots.com/user/2002
Lorenza spune:
amoga,pentru atitudinea corecta,sfaturi bune si toleranta fata de incepatoare!Si un !
alexadra spune:
n-ati inteles nimic din mesajul meu, eu nu va descurajez si nici nu doresc sa nu mai dati pentru permis, eu va incurajez sa o faceti daca suntei in stare nu sa VA FACETI CURAJ, daca iti este frica sa conduci, no o face, pentru ca daca iesi in trafic si te gandesti "am permis deci pot sa conduc !" dupa parerea mea este total gresit.
Lorenza spune:
Citat: |
citat din mesajul lui alexadra n-ati inteles nimic din mesajul meu, eu nu va descurajez si nici nu doresc sa nu mai dati pentru permis, eu va incurajez sa o faceti daca suntei in stare nu sa VA FACETI CURAJ, daca iti este frica sa conduci, no o face, pentru ca daca iesi in trafic si te gandesti "am permis deci pot sa conduc !" dupa parerea mea este total gresit. Mamica de print |
Draga,dar tu n-ai auzit de "frica pazeste bostanaria"?Eu conduc de mai mult de un an,si da,inca mi-e frica,dar nu mi-as dori sa scap total de frica.Desigur nu ma refer la o frica paralizanta care te face sa gresesti ci la o frica constructiva,care evita in limitele umanului, pericolele ce apar pe parcurs.Ma refer la o atitudine vigilenta care fara putina frica cred ca nu functioneaza 100%.Cel putin,in cazul meu.
miri_mik spune:
buna seara fetelor:)
vin si eu sa cer un dram d eincurajare de la voi:)
ma pregatesc si eu sa dau pentru carnet dar nu ma simt in stare. pentru cele car enu cunosc sistemul belgian de luare a permisului am sa va explic pe scurt cum sta treaba... respectiv: exista doua variante-1. cu ghid, iti gasesti un intructor pe car eil declari la primarie, iti ridici de la primarie un permis provizoriu care-ti permite sa circuli insotita de instructor 3 ani inainte sa-ti dai examenul!
2 - 20 de ore minimum cu un instructor, un permis provizoriu de la primarie ca poti conduce singura pe strazile belgiene, eventual insotita de cineva cu permis, valabil un an jumate.
in ambele cazuri, examenul final (practicul, caci teoria se da oricum inainte de eliberarea permisului provizoriu) se da dupa minim 3 luni de practica...
bun... eu am luat carnetul in 15 mai. de atunci conduc in fiecare zi, cel putin pana la servici si inapoi, ma mai avant si in centrul bruxelului, singura sau cu sotul dar... dupa parerea unor instructori (am mai luat 4 ore ca s avad ce trebuie corectat inainte de examen) mi-au zis ca nu-s in stare sa dau inca examenul. asta m-a demoralizat nitel... dar tot trebuie sa pun mana pe volan - mama lui - ca altfel nu ajung la munca.
si cel mai tare ma enerveaza ca eu trebuie sa respect regulile la sange in timp ce altii isi bat joc de bunul meu simt si... fac croset la 120 la ora, cum spunea cineva mai sus... ca mai fac grseli, e firesc, toata lumea face, dar consider ca nu grave... ca ezit, da, asta da, mai ales daca nu cunosc drumul - cu toate ca inainte sa pornes in lume imi verific bine traseul - dar daca e s-o las dupa mine... n-o sa dau veci examenul, desi l-am programat pe 28 nov.
uuuuuuuuuuuuf!
miri_mik mami de bruno (28.02.2006) si de bebe sacha (08.01.2008)
Povestea pseudo-nasterii
Povestea nasterii
http://m3.lilypie.com/qNubp1.png
http://b1.lilypie.com/0ymBp1.png
bianca26 spune:
Eu zic ca nu are de ce sa va fie frica in trafic...Pana acum ceva vreme mi-era frica numai de ideea de a conduce, ma gandeam dinainte pe unde sa o iau, cum sa evit anumite intersectii.. apoi am ramas insarcinata a doua oara ( prima data nici nu cutezam sa ma uit peste bord, stateam in dreapta si eram paralizata de frica) si a trebuit sa fac mai multe drumuri Constanta - Mangalia, apoi nu puteam sa mai merg la plimbare pe motocicleta sotului si il insoteam cu masina, deci capatasem curaj...Nu trece mult timp, nasc si sotul se gandeste sa schimbam masina, mult mai mare si mai lata( ianite era un Megane, acum o Octavia), am zis ca nu ma urc la volan. Pai sa o lovesc sau sa intre vrun bou in mine? Dar ramane sotul o luna fara permis si uite asa incepe totul..du copilul la cresa, du-ti sotul la servici la Navodari, ia opilul, du-ti sotul iar la Navodari ca-i de garda si cara ambii copii cu tine. Concluzia este ca dupa aceste saptamani de condus zilnic am descoperit placeea de a conduce, ma simt mult mai stapana pe mine, nu ma hazardez in trafic, imi vad de banda mea, cine vrea mai repede nu are decat sa depaseasca sau sa-si aleaga alta banda. Problema in trafic nu o reprezinta persoana ta, atata timp cat circuli regulamentar, problema este ca se gaseste cate un idiot care-ti taie calea, unul care intoarce brusc, care nu semnalizeaza si multe altele. Deci vedeti-va de drum si nu conduceti cu frica! Bafta in trafic!