Gravidute prin FIV (19)

Raspunsuri - Pagina 13

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Ennni spune:

Saptamana asta mi-a fost foarte rau. Adica vreau sa spun ca de fapt mi-e rau tot timpul de cand sunt dar saptamana asta a fost mai rau ca oricand. Pana acum aveam doar greturi, senzatii de voma si gust rau in gura, insa acum nu numai ca am senzatii dar chiar vomit aproape tot ce mananc. Si starea asta e de dimineata pana seara, chiar si noaptea cand nu prea pot sa dorm (ceea ce se intampla foate des). Dr. a spus ca e ceva normal si starea de rau e mai accentuata deoarece sunt 2. Fetele cu gemeni mai cu vechime, asa ati fost/sunteti si voi?? Oare cat mai dureaza starea asta ca sincer ma lasa fara vlaga, nu sunt in stare de nimic. Sper sa treaca cat mai curand.

Manumanu si eu zic ca daca ramai cu mama ta e ok. Oricum daca doamne fereste ar fi sa se intample ceva ce poate face sotul tau mai mult de a te pune in masina si fuga la dr. sau sa cheme ambulanta sau taxi sau ceva. Dar cred ca si mama ta poate face acelasi lucru si de fapt oricum nu va fi nevoie pt ca totul va fi bine.

Eni 10+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns manumanu spune:

ENNI, chiar azi ma gandeam cum eram la 10 sapt... imi era atat de raaaaauuuu... numai dr era vesel, zicea ca asta inseamna ca bbii sunt bine. Sigur ca faptul ca sunt 2 accentueaza starea de rau. Daca te simti slabita si deshidratata, nu ezita sa-i spui dr, sa iti puna perfuzie cu vitamine, no-spa, calciu... in fine, stiu ei cu ce. Eu am stat o sapt in spital in sapt 9. Am inceput sa ma simt mai bine prin sapt 13 iar in sapt 16 nu mai aveam nimic.O sa fie bine!
miha, enni... multumesc pt sfat, dar imi e tare greu...

manu 22+ +

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mirela_1 spune:

Manumanu, te inteleg bine, si sotul meu a trebuit sa plece cand eram in primul trimestru de sarcina. Prima data am ramas singura, a doua oara m-am invatat minte si am chemat-o pe mama sa stea cu mine. Nici eu nu m-am simtit 100% safe (desi daca se intampla ceva tot ce putea face sotul era sa ma duca in tromba la spital, dar asta poate sa faca si o salvare) dar a fost totul OK pana la urma. Important este sa fie cineva cu tine in casa.

Mirela 21+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns manumanu spune:

problema e ca eu nu pot face mai nimic, trebuie sa stau 90% in pat... mama nu poate sta cu mine atata, mai degraba ar trebui sa ma mut eu la ea...

manu 22+ +

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ennni spune:

Manumanu trebuie sa pui grijile deoparte, sa fii optimista si sa fii convinsa ca nu se va intampla nimic rau cat sotul tau va fi plecat. Hai sa-ti povestesc ceva. Cand eram in tratament pentru FIV sotul meu a trebuit sa plece in Germania pentru vreo 4-5 zile, cu riscul de a se prelungi sederea daca nu mergeau toate ca pe roate acolo. Nimic deosebit pana aici, doar ca eu urma sa incep tratamentul cu gonal f, doza maxima. Si aici incep grijile. Eu sunt alergica la foarte multe medicamente, sigur inainte de inceperea tratamentului am facut toate testele de alergie posibile, inclusiv la anesteziile folosite pentru punctie si a iesit ok, dar totusi iti dai seama ca aveam asa o frica in mine ca daca totusi (mai ales ca mi s-a prescris doza maxima)??? Plus ca eu am un singur ovar si am tot citit tot felul de grozavii legate de hiperstimularea ovariana care poate sa apara in unele cazuri (eu fiind convinsa ca l mine va aparea) si ca daca apar simptome mai grave trebuie mers de urgenta la dr., etc. Si sa revin. Deci sotul trebuia sa plece si nu aveam pe nimeni care sa stea cu mine, parintii mei fiind plecati din tara la acea vreme. Dar pentru ca nu aveam de ales, sotul trebuia sa plece oricum, mi-am impus asa o stare ca totul va fi bine incat intr-adevar a fost. Si ca o paranteza, am facut hiperstimulare ovariana exact cum mi-a fost frica, si inca o forma aproape de severa, insa la circa 8 zile de la ET cand sotul era deja demult intors acasa. Dar a trecut si asta si deocamdata in afara de starile de rau "normale" totul e ok. Asa ca e faorte important sa gandesti pozitiv.

Eni 10+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mihaele spune:

Dragi gravidute si mamici, poate stiti ca noi am initiat pe forumul aspirantelor o campanie pt sprijinul reproducerii asistate si in prezent suntem la faza de strangere semnaturi prin petitia on line Sustinere pentru reglementarea legala a reproducerii umane asistate medical si introducerea procedurilor inseminare artificiala si fertilizare in vitro in programele nationale de sanatate.
Fac un apel la voi sa ne ajutati, semnand petitia si inaintand link-ul catre ea mai departe in lista voastra de mess, pe mail, etc.
Acesta este link-ul: http://www.petitieonline.ro/petitie-p28651051.htmlVa multumim anticipat!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns PETRICIA spune:

Fetelor, sunt foarte ingrijorata am 3 saptamani de la ET si nu-mi este rau deloc.. nu stiu ce se intampla, nu am stari de greata, nu ma doare nimic.....nu stiu ce sa cred o fi vreo problema cu mine? Oare este totul in regula, va rog ajutati-ma cu raspunsurile voastre , nu stiu daca este bine sau rau.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mirela_1 spune:

Mihaele, multumim de link, cred ca toata fetele de la acest subiect au semnat deja petitia.
Petricia, stai linistita, greturile pot sa apara mai tarziu sau chiar deloc. Iar durerile...de ce trebuie sa te doara ceva? mai bine sa nu doara. Off, asa eram si eu la inceput, in paranoia mea mi-am facut bhcg-uri cateva saptamani.

Mirela 21+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns PETRICIA spune:

Mirela multumesc mult, m-am mai linistit, ma culc si ma trezesc cu teama sa nu se intample ceva , nu cred ca este bine, sper sa ma pot relaxa vreodata si sa nu mai gandesc ca se poate intampla ceva rau

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mirela_1 spune:

Petricia, stiu cum e, cred ca toate am avut aceleasi stari de teama pana am trecut de primul trimestru (eu am si in continuare) desi nu e bine pentru bebe. Eu totusi iti spun sa incerci sa fii optimista pe cat posibil. Daca nu poti, asta e, nu trebuie sa te mai simti si vinovata pentru asta, la urma urmei e cumva normal sa fim mai prapastioase tinand cont de cat de greu am obtinut sarcinile. Imi aduc aminte de o fosta gravidutza FIV care are acum o mandretze de fetitza, ea spunea ca privind retrospectiv si-ar fi dorit sa se bucure mai mult de sarcina in loc sa treaca de la o teama la alta: primul trimestru, DT, TT, morfo-fetala etc. Pana la urma important este sa ajungem cu bine la nastere si sa nastem copii sanatosi. Na, ca m-a apucat filozofatul de dimineata.

Mirela 21+

Mergi la inceput