Sotul ma pedepseste!
Raspunsuri - Pagina 5
dianocica spune:
Mai fetelor (cele cu sfaturile cu bona), voi v-ati da copiii pe mana unei bone, fie si pt o saptamana, numai ca sa ii demostrati sotului ceva? sa fim seriosi, adica ii privezi de tine si le mai si arunci un necunoscut pe gat asa..ca sa ii demonstrezi cat de indispensabila esti tu? cand e vb de 2..treaba voastra..dar cand sunt copii la mijloc...nu stiu cine ar face asta.
I'm not trying to be difficult...it just comes naturally.
sorana spune:
quote:
Originally posted by dianocica
Mai fetelor (cele cu sfaturile cu bona), voi v-ati da copiii pe mana unei bone, fie si pt o saptamana, numai ca sa ii demostrati sotului ceva? sa fim seriosi, adica ii privezi de tine si le mai si arunci un necunoscut pe gat asa..ca sa ii demonstrezi cat de indispensabila esti tu? cand e vb de 2..treaba voastra..dar cand sunt copii la mijloc...nu stiu cine ar face asta.
I'm not trying to be difficult...it just comes naturally.
Total, total off-topic
Eu "mi-am dat copilul pe mana unei bone" nu pentru a demonstra ceva ci pentru a apara o chestie la care tin - cariera mea si independenta mea financiara. Nu mi se pare chiar asa de groaznic .... mi se pare pur si simplu normal.
On topic
Imi e foarte greu sa ma vad in situatia data. Eu m-as fi enervat rau la faza cu bombanitul pentru o zgarietura pe masina. Nu ai avut accident pana acum, ceea ce inseamna ca tu conduci bine si atent. Zgarieturi pe masina se intampla oricui. Daca va zgaria masina cu cheia (in parcare) ce se intampla?
Si in plus - intai bombane si pe urma intreaba daca ai patit ceva?
Pe bune ne certam pe chestia asta .....
Nu mi se pare frumoasa reactia lui si eu i-as fi zis ca ma deranjeaza si ca nu-i frumos din partea lui .....
Daca se poate si cu exemplu despre cum ai reactionat tu cand a lovit el masina ....
Despre chestia cu cine plateste imi este chiar imposibil sa zic ceva. Noi avem banii in comun (la mine), el castiga mai mult (in ultimii 2 ani, inainte castigam eu mai mult) - toate platile le fac eu - deci daca ar fi avut el accident probabil i-as fi platit eu amenda, cand am avut eu accident - m-am dus la Politie, asigurari, plati tot - dar s-a dus el la service sa o duca si sa o ia ...
Sorana si Monica (5 ani)
Fomalhauti spune:
Sorana, Dianocica nu spune ca nu trebuie sa-ti dai copilul pe mana unei bone, spune ca nu are rost sa o faci pentru a demonstra ceva. E vorba de cazul meu...Chiar nu ar avea rost sa fac toate demersurile de a gasi o bona (e vorba de bona pentru 2 copii, cei mari nu prea au nevoie; ei, pentru baietii de 16 si 17 ani poate ar fi buna o bona de 18-20 de ani...Poate ar mai renunta si ei la calculator!) numai asa, ca un joc, o dovada. De fapt, caut de cateva luni o persoana care sa ma ajute la menaj. Nu caut prea activ fiindca am avut niste experiente neplacute si mi-a cam pierit cheful. Totusi, caut fiindca e nevoie si chiar nu gasesc.
Sorana, mie mi se pare normal ca tu iti doresti o cariera si independenta financiara. Ceea ce mi se pare ciudat este ca am impresia ca multe mamici de aici nu ma cred ca eu nu-mi doresc nici cariera, nici servici macar. Chiar nu imi doresc. Nu ma simt frustrata ca stau acasa. Mi-as dori mai multi bani, nu stiu ce as face daca ar exista perspectiva de a castiga foarte multi bani daca m-as intoarce la servici. Mi-ar placea sa calatoresc mai mult, sa-mi plimb copiii in tot felul de locuri. Daca intoarcerea la servici mi-ar oferi aceste perspective nu stiu ce as face. Cred ca tot nu m-as intoarce, dar, ca regula generala, sunt de parere ca nu stim niciodata cu adevarat "ce am face daca....". Doar ne imaginam si eu imi imaginez ca nu m-as intoarce.
Dar, daca m-as intoarce la servici, eu nu as castiga multi bani. Nu as castiga bani care sa ne schimbe viata. Poate mi-ar iesi o saptamana de vacanta pe an in plus si nici aceea pentru toti. Si asta peste cativa ani cand n-as mai plati bona.
Am fost intrebata cati ani am. 44. Dar chiar nu ar fi o problema sa-mi gasesc servici. Ar fi o problema insa sa fac ceva intr-un alt domeniu decat am lucrat pana acum. Desi mi s-a sugerat si asta....
Acum vreau sa stau acasa cu copiii.
maru spune:
draga F, eu zic ca a fost o reactie la nervi, a fost suparat, ingrijorat, asa s-a manifestat...e om!
si eu reactionez tare ciudat la stres, si sotul meu a avut 2 accidente, unul singur in masina, al doilea cu mine. Amandoua accidentele in aceeasi situatie, numai ca reactia la al doilea a fost opusa primei: a fost vorba de trecutul pe galben, care aici e permis. La primul accident a trecut pe galben si a fost izbit de o tanti care a vrut sa faca stanga si ea. La al doiela a oprit la galben si camionul din spate nu! Reactia mea a fost: ok, mi-ai demostrat ce ai avut de demonstrat, da cu masina ce ai avut?
El fiind cel ce gestioneaza banii, dintr-o privirea te-a vazut ca esti ok apoi i-au venit in cap consecintele: masina de dus la reparat, cheltuieli neprevazute, chestii de taiat de pe lista luna asta si tot asa...
Doamne'ajuta!
POZE
http://maru-incotro.blogspot.com/
lau10 spune:
Total off-topic
Din curiozitate F, te rog sa nu te superi ca te intreb, daca nu vrei, nu raspunde...
Cum hotarasti care copii merg in vacanta si care raman acasa? Ca am inteles ca cei mari au ramas acasa acum cand ati fost in Spania. Nu se supara cei care raman acasa?
Fomalhauti spune:
Vai, tot raspunzand la probleme de principiu am uitat esentialul:
PLATESTE AMENDA (am incercat sa scriu mai mare, mai colorat, dar nu cred ca mi-a iesit.)
Ieri seara s-a uitat la masina si mi-a zis ca, de fapt, nu trebuie dusa la service, tabla nu e indoita, doar vopseaua e luata (A, da, si m-a pus sa intreb pe forum unde se gaseste vopsea de masina spray). Azi dimineata m-a intrebat unde se plateste amenda, la sector sau la orice CEC. Aici m-am gandit la ceea ce au scris unele dintre voi, ca ma comport ca un copil. Nu intrebasem fiindca m-am gandit ca rezolva el. (Dar sunt alte lucruri pe care el asteapta sa le rezolv eu!) Si eu i-am zis ca deocamdata nu ma intereseaza fiindca n-am bani. A zis ca o plateste el! Bun baiat...
I-am spus ca cineva de pe forum a spus ca trebuie sa plateasca fiindca eram "in interes de familie". "A, sigur, daca a zis cineva de pe forum , platesc." Dar s-a intors dupa cateva minute: "Nu e asa, firma nu plateste amenzile nici cand te deplasezi in interes de servici."
sorana spune:
Corect! Firma nu plateste amenzile ca nu firma te-a pus sa mergi repede sau sa faci accident :))
Fomalhauti - eu te cred ca iti e bine asa. Si la 6 copii e ca si cum ai avea 2 servicii nu 1!
Eu am 1 copil + 1 serviciu si sunt obosita moarta, mi-e greu si asa, in mod sigur cu 6 copii as avea bona, n-as avea servici si tot m-as plange ca mi-e greu. Asa ca din partea mea tot respectul 
Totul e bine cand se termina cu bine. Deci a ajuns la concluzia cea buna, plateste amenda. Oricum era absurd sa platiti dublu pentru a demonstra ceva.
Eu am reactionat (probabil prea tare, scuze) la chestia pe care o tot aud "vai draga pai tu te duci la serviciu si copilul tau sta cu altcineva - pai ce mama esti tu, care-si lasa copilul, etc, etc" Chestie care ma calca pe mine pe nervi. Scuze ca am revarsat nervii mei in subiectul tau.
Sorana si Monica (5 ani)
Fomalhauti spune:
quote:
Originally posted by lau10
Total off-topic
Din curiozitate F, te rog sa nu te superi ca te intreb, daca nu vrei, nu raspunde...
Cum hotarasti care copii merg in vacanta si care raman acasa? Ca am inteles ca cei mari au ramas acasa acum cand ati fost in Spania. Nu se supara cei care raman acasa?
laura
Ideea generala este ca incerc sa ii duc "prin rotatie". Incerc sa fiu cat mai corecta.
Totusi exista niste probleme. Pe doi dintre cei mari nu ma pot baza deloc. Inainte de a se naste cel de-al cincilea am citit intr-o carte ca parintii nu trebuie sa ii oblige pe fratii mai mari sa se implice in ingrijirea celor mici; responsabilitatea cresterii copiilor revine parintilor, nu fratilor. Le-am spus ce am citit si, ce crezi, au tinut minte din prima (altele le-am spus de zeci de ori si tot nu au tinut minte...). Am incercat sa respect acest principiu...cu mici exceptii. Foarte mici, intr-adevar. Totusi cand sunt cu carucior dublu, cu ditamai geanta agatata de el (pampers, servetele umede, hainute de schimb, borcanel cu piure, un fruct....) eventual cu inca o geanta cu costume de baie si lopatele sau o plasa cu cumparaturi mi se pare normal sa urce unul din fratii mai mari cu cei mici intr-un autocar cat timp eu strang carutul. Ei, bine, cel de 16 ani, urca cu cei mici, imi ia si toate gentile, eventual se intoarce sa ma mai ajute....cat nu e suparat. Daca il supar (si se supara cam usor) nu ma mai ajuta nici sa urc in avion. (Are multe calitati, sper sa-si gaseasca o sotie care sa poata trece peste aceste momente ale lui. Si e frumooooos.) Cel de 10 ani e si el minunat, dragut, dornic sa ma ajute (desi uneori mai rau ma incurca - mereu ma gandesc la legea americana prin care nu ai voie sa lasi un copil in grija altui copil sub 12 ani; spre deosebire de fratii lui, cel de 10 ani chiar nu-si da seama ca face unele lucruri gresit cu fratii lui mici). Dar daca se supara....pleaca. Pleaca de-adevaratelea. Asa ca cineva trebuie sa se duca dupa el. Si eu ii spun sotului meu ca nu pot calatori cu trei bebelusi.
Fara sotul meu si cu cei doi mici eu nu pot pleca decat cu baiatul de 17 ani sau fetita. A, da, as pleca si singura cu cei doi mici, dar m-as duce undeva gen Turcia all inclusive unde sa fie cam ca in parc. Dar nu e rentabil, oricum trebuie sa platesti doi adulti in camera. Cand plec cu copiii mari incerc sa vizitez, sa vad lucruri care pe cei mici ii intereseaza prea putin, respectiv deloc pe cel mic. De fapt, pe cel mic il chinui un pic pentru ca cei mari sa vada ceva. Il tin in carut sau in autocar in loc sa stea pe plaja sau in parc. Asa ca am dreptul la un pic de ajutor.
Pana acum simt ca mi-am plimbat copiii cat de cat echitabil. Dar daca nu vor fi posibilitati chiar voi renunta la acest principiu, macar o parte dintre ei sa se plimbe.
Cei mari nu au fost deloc suparati ca au ramas acasa. Mai suparata am fost eu ca i-am lasat acasa. S-au jucat zi si (mai ales) noapte la calculator, s-au dus din cand in cand la bunica lor, cealalta bunica le-a gatit din cand in cand, i-a dus si la Pizza Hut si cand au avut chef au mancat la McDonald's. A, da, au avut si musafiri...
Mai vreau sa-ti spun ca, o vreme, nu am plecat ca nu aveam niciodata bani pentru toti si ma gandeam ca asa trebuie, sa plecam toti impreuna. Dar apoi m-am gandit ca mai bine decat sa nu-i duc nicaieri ii duc pe rand. Oricum, acum nu prea mai putem merge toti nicaieri ca nu incapem toti in masina (si 7 bilete de avion, in curand 8.....).
amoga spune:
quote:
Originally posted by Fomalhauti
"A, sigur, daca a zis cineva de pe forum , platesc."
Mai, e baiat bun barbat'tu si cu simtu' umorului :-). Io sa fiu in locu' tau, i-as cere un imprumut sub pretextu' "surprize, surprize", dupa care as pune de-o cina romantica ocazie cu care as si ingropa securea razboiului.
Cit despre circulatia banilor in familie, hmm, e un subiect sensibil mai ales acolo unde banii se dovedesc a fi insuficienti. Din cite spui, abordarea "la groapa comuna" din care cheltuie fiecare cit si cind vrea clar nu functioneaza, dat fiind ca se ajunge la facturi neplatite la sfirsitul lunii. In consecinta, trebuie facut ceva si la acest ceva ii spune "disciplina financiara".
Cum as face eu: consiliu de familie (sot, sotie, copii, catel, purcel) in care as incepe cu "ce bani intra in casa?". Pare sa aiba un raspuns simplu (salariu' sotului). Dupa care as zice "acu' ca stim citi bani intra in casa, hai sa vedem cum si pe ce ii scoatem d-aci". Si la iesiri as stabili mai multe directii, incepind cu "obligatii" (facturi lunare, rate la credite, etc.), "necesitati" (mincare, haine, etc.), "distractie" (filme, baloane, etc.) si "diverse" (orice altceva). (Cre' ca si un buget de "bani albi pentru zile negre" ar fi intelept...) Si as stabili --de comun acord inte toti participantii la consiliu-- cuantumurile pentru fiecare dintre acestea, astfel incit suma lor sa fie egala cu cea de la prima intrebare (cit intra in casa?). Apoi, chiar n-ar mai conta cine administreaza (i.e. cine e detinatoru' cardului care da acces la contul bancar) atita timp cit se respecta deciziile luate. De fapt, cred c-ar fi interesant sa faceti pe rind ca administratori (el, tu, dar si aceia dintre copii care s-ar arata interesati in a juca acest rol -- e o oportunitate excelenta de a invata), ca sa vedeti cum e si sa nu traiti cu impresia ca e cine stie ce mare favoare sa fii in pozitia aluia care jongleaza cu banii.
Good luck!
A.M.
ps/ Despre statul acasa cu copiii -- eu unul sunt "pentru". Indeosebi in acele cazuri in care asta nu inseamna o frustrare (unii oameni percep lipsa carierei profesionale ca pe o mare neimplinire personala). Prin urmare: stai linistita si bucura-te de timpul petrecut impreuna cu copiii.
pps/ Cind il mai vezi cramponat intr-un refuz fata de o cheltuiala care tie ti se pare esentiala, da-o si tu pe glume si spune-i ceva de genu': "Hai, mai Moromete, ca taiem copacu' din fundu' gradinii..." :-)
anya spune:
La mine in familie asa erau bunicii. Bunica a trebuit sa renunte la servici si sa creasca fetele, apoi nepotii iar bunicul aducea bani in casa (a reusit sa aiba post bun, bine platit). Bunica primea doar bani de piata si trebuia sa justifice fiecare leut. Normal ca nu a avut nici pensie.Trebuia sa ceara si pentru ciorapi sau...mai stiu eu ce.
Exemplul asta mi-l datea tata, intotdeauna, si imi atragea atentia sa fiu intotdeauna independenta, financiar. Adica sa am venitul meu. La noi banii sunt la comun. Amandoi avem cont in care intra salariul si fiecare cont are 2 carduri unul la mine / unul la el. De obicei incercam sa ne limitam la salariul meu pt cheltuielile zilnice iar de pe contul lui scoatem pentru cheltuielile mari (cum ar fi concediile
). Recunosc ca ma mai cicaleste de doua ori pe an ca noi cheluim prea mult, ca nu prea strangem nimic...Recunosc ca daca e tricoul cu Power Rangers pe care si-l doreste copilul sau transformerul Optimus Prime...scapa mama la card...ce sa-i faci.
Prietenii nostri au bugete separate. El are firma si invarte sume maricele. Ea creste copiii si are 8 milioane de la stat. El da o suma in casa pt cumparaturi, dar pe de alta parte, de cate ori poate incearca sa o faca pe ea sa plateasca micile cumparaturi comune din prapaditii ei de bani
.
In cazul tau...nu stiu ce-as face. Oricum, sa stii, te invideiez pt. excursiile reusite pe care le faci si pt curajul de-a creste atatia copii. Cred ca as incerca o discutie cu el. Ca argument suprem asi zice ca ma intorc la servici si sa caute el bone (ca una nu face fata) la copii! Eu oricum nu sunt in stare sa stau acasa, n-am stat nici-o zi in CIC la al doilea copil. Si da, cred ca s-ar putea sa incerce sa te pedepseasca, dar nu pentru accidentul de masina ci pt altceva - aici trebuie sa te gandesti tu cam ce l-ar nemultumi.