Copiii ambitiosi care nu suporta sa piarda

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns simali spune:

La capitolul istericale cand pierde la jocuri noi nu am fost niciodata sensibili. Ai pierdut, asta e, pa si pusi. A plans si al nostru la inceput, dar cand a vazut ca daca se oftica cand pierde nu mai vrea sa joace nimeni nimic cu el si-a revizuit atitudinea si acum se supara dar nu se manifesta aiurea si nici nu insista sa jucam pana cadem sub masa ca sa castige cu orice pret. Noi il mai lasam sa castige uneori la diferite jocuri, dar de cele mai multe ori jucam serios tocmai ca sa nu i se urce la cap; pana la urma daca avea frati - ca noi cand jucam cu el asta suntem, un soi de frati - ce facea? Ca fratii sau prietenii nu te lasa sa castigi.

alice

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sinzi_ana spune:

Simali, David face inot cu copiii cu cativa ani mai mari decat el (este intr-o echipa in cadrul liceului...si a dat concurs sa intre acolo)...
In camp, varsta minima este de 6 ani, dar el a putut merge pt ca e bun la tenis (golf de abia invata, si pt ca e asa ambitios, si ii place evident, merge foarte bine - mie nici nu imi place golful ca sport, l-am inscris ca sa aiba varietate)...
Nu ii incurajam atitudinea lui in nici un fel...nu "ne lasam batuti la jocuri", circ nu face niciodata daca pierde (se inchide in el si il vad cum isi inghite lacrimile de frustrare) si mereu ii spunem ca important este sa joci...nu cine castiga...
Si, la fel, noi nu mai jucam cu el daca nu stie sa piarda...

Cu toate astea...are acelasi comportament...e ca o stanca in ceea ce priveste competitia...

La gradinita e diferit, pt ca este intr-un sistem care nu pune limite si copiii lucreaza individual, nu e deloc competitie...(din fericire)...dar isi impune el "target"-uri ...si are grija sa fie competitiv cu sine insusi...(de asta nu ma plang insa)





“One test of the correctness of educational procedure is the happiness of the child.

Sinzi, Radu si David psihologul
:
varsta, poze, Disneyland 2008
David la golf


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miau-miau spune:

pai sinzi, asta e excelent. da-l la un sport competitiv. n-o sa fie nevoie sa te rogi tu de el sa mearga la antrenamente. inseamna ca are drive-ul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rory76 spune:

Nici nu ma mir ca acesti copii sunt atat de suparati cand pierd! Sunt incurajati, de fapt inebuniti si la scoala si acasa, cu "trebuie sa fii cel mai bun", si la televizor, si in reclame! Nicaieri nu auzi: " e ok sa fii mediocru!". Bietii copii daca iau un 8 la scoala, acasa primesc istericale, daca Ionel a luat not amai mare/a fcaut mai mult/ a obtnut mai mult e jale!!!Eu am fost invatatoare si stiu ca asa se intampla! Le era frica sa ajunga acasa cu nota mai mica de 9! Mi se parea...foarte trist! Eu pe fii-mea am educat-o asa: "cat muncesti, atat vei avea! Nu poti sa nu faci treaba si sa astepti doar recompensa!" Si a bagat la cap de mica: imi zicea cand lua un 7: Pai daca n-am repetat, de und esa iau mai mult???

"sky is the limit!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns arminad spune:

Draga Doamna Invatatoare ,
Copiii de care era vorba mai sus nu sunt inca la scoala ,au doar 5-6 ani
Deci nu era vorba de note .Nu-i inebuneste nimeni nici acasa si mai ales la scoala sa fie cei mai buni.Scoala este cu adevarat diferita decit in RO.Toti copiii sunt laudati ,apreciati ,incurajati .Nu exista nici pe departe competitia din scolile din Romania.Trebuie sa faci munca de detectiv ,ca parinte ,ca sa afli unde se afla copilul tau din punct de vedere academic in raport cu ceilalti,fiindca sedintele cu parintii sunt individuale .Asa ca nu stie nici unul din parinti sau copii ca Gigel e mai destept decit Costel si are note mai mari.
Deci toata povestea era despre faptul ca sunt ambitiosi la sporturi ,jocuri in viata de zi cu zi .Nici acasa nu ii inebuneste nimeni sa fie cei mai buni .Eu am doi copii care sunt la extreme in privinta asta .
Fiica mea munceste mult ,e perfectionista ,atenta la detalii dar nu ii place sa iasa in fata .Asta micu ignora complet detaliile ,pe el il intereseaza scopul final ,reusita ,gustul victoriei si mai ales atentia pe care o primeste , ca o vedeta care isi doreste mereu sa fie in centrul atentiei.Este pur si simplu vorba de temperament .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns amoga spune:

quote:
Originally posted by rory76
Bietii copii daca iau un 8 la scoala, acasa primesc istericale, daca Ionel a luat not amai mare/a fcaut mai mult/ a obtnut mai mult e jale!!!Eu am fost invatatoare si stiu ca asa se intampla! Le era frica sa ajunga acasa cu nota mai mica de 9! Mi se parea...foarte trist!



Este foarte trist. Si e una din consecintele etichetatului (aka dat note) practicat pe scara larga in scoli. Daca scolile ar renunta la practica asta eu unu' as paria ca multi copii (ba chiar si parinti de copii) ar avea o viata mai putin stresanta, ceea ce i-ar predispune la a stabili niste relatii mai normale (like in "cooperative", not "competitive") cu grupul din care fac parte...

Orsicit, nu asta e problema in cazurile de la care a pornit firul curent. Acilea, mai degraba as crede ca e vorba de "o faza", pe care copiii o vor depasi pe masura ce vor avea mai multe experiente din care sa-si dea seama ca nu sunt detinatorii de adevaruri si performante absolute. Al'fel spus: rabdare si tutun.


A.M.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

Eu cred ca are oarece dreptate cu asteptarile pe care le impun chiar si neverbal parintii copiilor. Mai ales parintii romani.
Pe de alta parte eu nu cred ca faza trece supunind copilul la si mai multe intreceri, competii. Ci de abia cind copilul capata oarece certitudine despre propria valoare taman cea care nu tine de compararea cu ceilalti. Cel putin asa a fost la noi.
A


www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miau-miau spune:

eu nu pricep de ce nu va bucura ca e copilul competitiv de la natura. cei care ajung departe sint cei competitivi nu cei carora li se rupe daca sint primii sau ultimii.
mai ales ca la sinzi spre ex copilul nu e terorizat de parinti sa fie primul, asa e el. deci de ce sa nu-i dai ocazii sa isi valorifice trasatira asta a firii? la el e vorba de sport. poate baiatul are si o leaca de talent la vreun sport, si cu ambitie, poate sa ajunga departe. cum naibii sa le inabusi spiritul de competitie? ii inveti sa fie corecti in lupta pt un loc in frunte, le spui ca e OK daca nu sint primii, dar in rest norocul lor ca au ambitie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Andrada spune:

pai aici nu e vorba de competivitate, ci de oftica
A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Cred ca nu poti sa ajungi primul daca nu esti suparat cind esti pe locul doi.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput