medicii nu prea comunica cu pacientele. de ce?

buna fetelor . toate avem nevoie sa comunicam cu medicul la care mergem. mai ales noi cele care avem probleme cu infertilitatea. si totusi asta se intampla destul de rar. nu ni se dau prea multe explicatii desi numai noi stim cat avem nevoie de o vorba buna ,de o incurajare. m-am gandit ca ar fi bine sa discutam despre asta.

unducthable spune:

Simplu : atunci cand stii ca stii foarte putin in domeniu , dar vrei sa iei bani si sa ai renume ... , ori bagi niste explicatii din alea super extra de pe Marte , care nu le pricepe nici el ... ori NU SPUI NIMIC, FACI O FATA INTERESANTA , TE INCRUNTI UN PIC SI ARATI FOAAAARTE INTELIGENT SI FOAAAARTE OCUPAT .

asa am avut eu onoarea sa cunosc pe un doctor , aproape 2 ani de zile cand mi-am dat seama ca de la bun inceput puteam sa vad cat de incompetent este , face alba neagra cu mine si de fapt nu stie aproape nimic, dar are aspiratii inalte

asa ca l-am lasat cu aspiratiile lui pe banii altora sa le faca si e bine ca mi-am dat seama, am recunoscut ca am dat de un sarlatan si am plecat mai departe ( ba l-am prins si cu minciuna mare la final ... )

sanatate multa si multa atentie va doresc , diana

http://tt.lilypie.com/Ixqbp3.png

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .

pagina mea: http://www.dianabostan.evonet.ro/

Avalon spune:

Draga Roxi,

In strainatate toate clinicile de profil (acolo unde se trateaza infertilitatea, prin proceduri specifice- inseminari, fertilizari in vitro) au pe langa departamentul unde se fac aceste proceduri (compus din medici ginecologi, embriologi, asistente, antestezisti) un departament auxiliar, un fel de cabinet de psihologie... Si asta pentru ca sunt mult mai avansati decat noi, legea lor e clara, acolo unde e infertilitate e nevoie si de consiliere psihologica. Astfel ca cel putin un psiholog vine si te intreaba (dupa un esec) cum resimti tu infertilitatea si incearca sa te ajute sa depasesti momentul...
Pentru ca la ei e foarte clara treaba, fiecare cu jobul lui, ginecologul cu tratamentul, cu ecografiile si cu punctia, anestezistul cu anestezia, embriologul cu manipularea embrionilor in laborator, asistenta cu recoltarea sangelui, iar psihologul cu psihologia.
Pentru ca la o clinica obisnuita de ginecologie, unde vin femei sa le fie supravegheata sarcina, ce nevoie este de consiliere psihologica atunci cand ele au obtinut sarcina fara probleme si nu au suferit niciodata traume psihice din cauza pierderii unei sarcini sau din pricina infertilitatii?
Oricine infiinteaza o clinica de reproducere asistata e obligat prin lege sa asigure si consiliere psihologica- in occident.
La noi... alta poveste... alta mancare de peste... saracii ginecologi trebuie sa faca si pe psihologii... personal cred ca li se cere prea mult... o fi romanu' bun la toate si priceput, ca electricianul stie sa repare si o chiuveta, dar totusi, sa fim realisti... nu poti face totul perfect daca nu iti limitezi aria. Nu poti fi si un bun chirurg si un bun psiholog in acelasi timp (stiti ce se spune despre chirurgi, ca sunt cei mai cinici oameni, si pana la urma e de inteles ca ei trebuie sa aiba mult sange rece).

Imi povestea o prietena care a inceput demersurile pentru o inseminare cu donator intr-o anumita tara civilizata... nu i s-a aprobat inseminarea pana nu a fost vazuta de un psiholog care a dat verdictul 'este compatibila de a fi mama'. La noi, nu conteaza, oricine dispune de bani poate face fiv sau inseminare... ce conteaza ca din punct de vedere psihic unii sunt dezechilibrati si nu ar trebui sa fie parinti...

psj spune:

Nu stiu ce sa zic, eu n-am pretentia de la medici sa ma trateze ca pe un bibelou dar nici de parca ii deranjam sau imi faceau ei mie o favoare. Or fi si ei oameni dar pana la tipatul la paciente, cum mi s-a intamplat. Poate si rocsy a patit la fel.
Iar despre psihologi nu stiu cum e in alte parti dar in ro mi s-a parut cam "romaneasca" abordarea. Unde am nascut eu venea si psiholoaga sa discute dupa ce nasteai. Am avut o sarcina foarte complicata si pana am nascut nu am stiut exact cum stam in concluzie nu luasem absolut nimic pentru copil. Prima zi sotul se apucase sa alerge sa cumpere una-alta. Vine psiholoaga, "unde va sunt apartinatorii?". Cine? Rudele, prietenii, nu aveti? De ce nu aveti flori, uitati colega de camera cate are!? Cumva NU v-ati dorit acest copil?! Care au fost motivele pentru care ati decis ca vreti copil acum? Sotul nu si l-a dorit? Adica vezi doamne daca nu statea dupa fundul meu si nu aveam 10 buchete de flori, eventual n-avea nici chef de copil.
Am crezut ca mor cand am auzit ce ma intreaba!! Nu reiau povestea mea, dar eu era sa mor dupa un fiv, in sarcina am facut nshpe monitorizari chiar si la 2 zile spre final, sa vedem cum e copilul, am riscat extraordinar si sa-mi spuna o psiholoaga(!?) chestia asta?! Chiar cand vorbeam cu ea nu aveam toate analizele copilului gata si stateam cu gandul ce-o fi, cum o fi si mi-a picat intrebarea ei ca un par in cap.
Plus alte intrebari stupide, nu le mai insir aici. Ce-am dedus eu este voia sa vada daca gravidele au depresii post-partum, ca altfel nu-mi explic de ce atata zgandareala cu intrebari atat de aiurea. Si daca nu aveau, puteau sa faca daca stau sa ma gandesc bine la ce intrebari mi-a pus.
Nu mai zic ca-mi dadea si sfaturi referitor la problemele mele din sarcina. "A, pai asta se rezolva cu niste pilule, nu?". Decat asa psihologi mai bine lipsa, fara suparare.

Avalon spune:

Acum eu nu stiu ce intelegeti voi prin comunicare... daca un ginecolog vrea sa-si faca treaba fara prea multe explicatii, eu nu-l condamn, ca tot citesc ce se intampla pe 'afara' si constat ca acolo femeile care au probleme de fertilitate (ca si noi) nu prea-si bat capul cu intrebari de genul "da' mie de ce mi-a dat gonal si nu mi-a dat puregon" sau "mie de ce nu mi-a dat pregnyl sau de ce mi-a dat duphaston si nu mi-a dat utrogestan"... daca specialistul in infertilitate da un tratament, ori ai incredere in el, ori nu ai si gata...
ca mormaie ca consultatie... poate e satul de atatea comentarii si de femei care stiu mai bine decat el, puneti-va putin in situatia lui... e ca si cum ai pune la indoiala competenta lui, el a facut multi ani de scoala ca sa ajunga sa ne trateze pe noi... aaa, ca nu ne consiliaza psihologic, ce poate spune un ginecolog in situatia in care ai esuat la o incercare sau doua? Doar sa mai incerci... el nu e pregatit sa-ti spuna cum sa-ti restabilesti echilibrul psihic dupa ce tu simti ca ti-ai pierdut pamantul de sub picioare ca ai pierdut o sarcina pe care o astepti de ani de zile... Daca vrei consiliere, cauti un psiholog. Ginecologul ne ajuta sa ramanem gravide. Sau sa pastram sarcina. Atat. Daca nu reusim, poate nu e vina lui si poate a facut tot ceea ce tinea de el.

Cat despre tipat la paciente, pai eu una daca as trece prin asa ceva, a doua oara nu as mai calca pragul acelui doctor. Simplu. Am fost la n doctori in 6 ani de zile. Nimeni nu a tipat la mine. Am fost chiar asa norocoasa?

gudinde spune:

rocsy2007,

Eu as face o distinctie intre "explicatii" si "vorba buna". Pot accepta ca medicul este un profesionist, dar nu foarte comunicativ sau nu este un bun psiholog. Si sunt de acord cu Avalon ca ar fi nevoie de suport psihologic din partea unui specialist in acest acest domeniu. Dar specialist, nu genul de psiholog cu care s-a intalnit psj.

La capitolul explicatii si ma refer la explicatii medicale, legate de boala si tratamentul meu, eu una le cer. Merg cu lista de intrebari pregatita si vreau raspunsuri.
De mult, cand eram mult mai tanara si in special mult mai putin instruita in legatura cu boala mea, am tinut un tratament fara sa mi se explice exact ce si cum si am platit foarte scump pt ca tratamentul era gresit. Mi-am invatat lectia si nu mai repet greseala.

Si sa sti ca exista la noi medici buni si care raspund la intrebarile pacientei. Sigur, depinde foarte mult si de asteptarile pacientei, de fiecare caz in parte.

Avalon spune:

Psj, nu stiu unde ai nascut tu, dar sa stii ca psihologul care a venit sa-ti puna acele intrebari nu facea decat sa-si indeplineasca sarcinile de serviciu, sunt convinsa ca nu avea nimic personal cu tine... asta e jobul lui, poate ca nu stia istoricul tau medical si faptul ca tu era sa-ti pierzi viata pentru a avea un copil... intrebarile care pareau 'stupide' erau perfect justificate intr-o lume in care multi aduc pe lume copii dintr-un accident sau fara ca sa-i doreasca. Da, e putin ciudat ca in rezerva unei femei care a adus pe lume un copil dorit sa lipseasca florile (care de fapt sunt simbolul bucuriei proaspatului tatic), nu trebuie sa fii psiholog ca sa deduci asta. Cred ca asta ar fi crezut si despre mine, eu care sunt o ciudatenie a naturii si nu iubesc florile as fi avut dupa nastere o incapere plina de orice altceva, in afara de flori

luli spune:

fetelor eu dupa 2 fiv-uri nereusite...acum sunt studenta la psihologie si sunt la inceput de drum pentru al 3 lea fiv - optimista, optimism datorat in cea mai mare paret unor fete minunate de aici

Behind every love is a great story

Luli

unducthable spune:

una peste alta : un doctor inteligent cu sau fara vorbe , vezi ce face , are logica si nu iti creaza pagube mai mari decat le ai la inceput ...

nu am nevoie de mangaiere pe crestet

daca e cretin dpdv profesional , vad cu ochii mei ca ma da inapoi sau stau pe loc la el , e clar , de dragul unor prietene nu stau la el .... ; si aia cretini mai sunt si badarani , culmea, combinatia asta o vezi des

si medici buni si foarte buni, am cel putin 3 doctori in cap pe care ii cunosc , plus unul de care am auzit , sunt multi doctori buni profesional si cu care cooperezi , te informezi si dai respect si primesti respect

chiar acuma sunt la o doctora extraordinara , ca medic si ca om

o viata am si timpul trece , macar sa nu sponsorizez un cretin la infinit , macar atata

si cat de trista incepusem sa fiu ....

acuma sunt ok, si nu m-a mangaiat nici un medic pe crestet , dar stiu ca am parte de un doctor bun, si daca Dumnezeu va vrea , voi avea si copil ; stiu ca vorbesc scurt pe doi ce e de facut , ce sta in puterea noastra , stiu ca mi s-a dat o schema de tratament sa zic asa , o schema logica , inteligenta , deci din partea noastra a mea si a medicului totul e foarte bine si doar Dumnezeu va hotara ce si cum ; dar decat sa ma duc la un mitocan, mai bine stau acasa si ma relaxez

numai bine,

http://tt.lilypie.com/Ixqbp3.png

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .

pagina mea: http://www.dianabostan.evonet.ro/

iaura21 spune:

roxy,te inteleg perfect in dilema ta si a altora , la intrebarea ta (mai mult retorica) pot sa-ti rasp. ca dri. nu au timp de noi caci pierd bani dak stau prea mult la taclale cu noi ,ei nu inteleg ce framantari avem in fiecare luna si cu cate intrebari neraspunse mergem de la cabinet...
cat despre faptul ca ar vorbi urat cu mine ,la fel i-as raspunde si eu caci ar fi ultima oara cand merg la el, nu mi s-a intamplat asa ceva dar nu as sta pe ganduri in a-l schimba
dr. meu desi e foarte bun profesional din cate am auzit ,nu prea imi da multe explicatii decat dak i le cer ,si eu mai tot timpul uit sa-l intreb cate ceva
la toate

http://tt.lilypie.com/pNdSp3.png

psj spune:

Eu nu-mi imaginez cand si-ar face un medic celebru din Ro timp sa raspunda la vreun mail. Pentru ca in timpul sarcinii se punea la un moment dat problema sa-i fie facute transfuzii intrauterine copilului, schimbat sangele complet chiar iar asa ceva nu se face in RO, am apelat la Crucea Rosie internationala si am primit cateva mailuri de contact din Austria si Belgia, mi-au zis ei ca au cea mai mare experienta. Ca sa aflu dupa ce am cautat pe google ca respectivii erau chiar sefii sectiei de ginecologie respectiv materno-fetala, cam asta ar fi traducerea aproximativa de la spitalul universitar din Viena respectiv Bruxelles.
Oamenii astia 2 sunt niste ingeri pentru mine, mi-au raspuns foarte repede, mi-au dat zeci de explicatii, la ce valori ecografice si de sange sa vin la ei, ce presupune, ce riscuri sunt, ca nu e nevoie decat sa anunt cu cateva ore inainte pentru ca va fi totul pregatit.
NU mi-au cerut nimic, mi-au urat doar sanatate, atat. Si mi-au spus ca exista sanse sa fie bine.
Nu vreau sa mai povestesc ce-mi spusesera alti medici din Ro pana atunci.
Ca sa revin la psiholoaga daca voia sa faca un lucru bun putea sa se intereseze daca am avut vreo problema, copilul era nascut inainte de termen, asteptam analizele, mi-ar fi prins bine un cuvant de incurajare, nu discutii aberante ca sotul nu vrea copilul pentru ca nu mi-a adus flori. Incurajare care a venit de la medici, chiar o dna dr. care imi facuse cateva ecografii retinuse situatia si venise sa vada ce facem, mi-a zis ca se pare ca e foarte bine, ca se bucura pentru mine, dat fiind prin cate trecusem. Mi-a facut foarte bine, asta e adevarul.