Mamici de pepenasi de iulie-august 2008 (85)
Raspunsuri - Pagina 6
MissJJ spune:
Gabriela cu placere pai am lasat numai Andreea ca ai zis ca va mai ganditi.
Dana unde ai disparut hai ca noi asteptam...
-------------------------------------------------------------------
Mada mami de 
Arianna Raisa si acum 
cu 
Amira Maya
AMR 10 Zile
monalac spune:
BIRI,necroza mea a aratat cam asa/10 cm de carne vanata spre negru si super tare,parca bagasem pietre inauntru.deci nu a fost flegmon.dr care m au vazut s au crucit,au zis ca n au mai vazut in viata lor asa ceva...acum,am o incizie acolo,adica o taietura adanca si necroza a inceput sa se mai duca,in sensul ca nu mai e asa tare,se mai strange vineteala si ramane carne vie,pt ca tesutul afectat se tot ia pe pansament...am poze facute,dar din pacate la mine in calc nu merge sa descarc,dar voi apela la o prietena,sa mi le descarce,sa vezi cam despre ce e vb...la inceput,cand am venit acasa,am tot fost la chirurgii de la noi din giurgiu,care imi faceau punctii si spuneau ca nu e de incizat ca n a colectat nimic...cand imi faceau punctii,nu simteam nimic,dar nimic..apoi,pt ca faceam in continuare febra desi eram sub trat cu antibiotic,am sunat o pe dr ginecolog si mi a spus sa vin de urgenta la buc.m a dus la chirurgul vlad,de la spit pantelimon,lumea vb pe acolo ca e cel mai bun.mi a facut anestezie locala,pt ca generala n avea cum sa mi faca,de abia trecuse o sapt de la cezariana,nu ti mai zic ca a venit med anestezist,pt ca a vrut sa mi faca un mialgin cu nu stiu ce in fund si cand a vazut ce am acolo,s a speriat si a zis ca nu mai face nimic...mi s a facut doar xilina cred,chiar in necroza,apoi m a taiat,dar n am simtit aproape nimic...insa dureri in zona asta am si sunt cumplite,nu pot sta in niciun fel,nu pot dormi,nu pot merge prea mult...am avut o mesa bagata acolo,dar a doua zi mi a scos o..eu tb sa stau in spital sub supraveghere,dar cu cine sa las copiii?maine o sa merg la control.pe cris o sa l luam cu noi,pe cel mic o sa l las cu mama,s a invoit de la serviciu...n am eu incredere in ea,dar n am ce face..ma gandesc cu groaza la drum,nu stiu cum voi rezista...
ce e mai naspa e ca a inceput sa ma doara operatia,ma intreb,pana acum de ce nu m a durut?am tot facut efort,ma gandesc ca poate de la asta?
turturica spune:
anka, si eu pariez pe biri
dana, bine ai revenit. Asteptam poze si, bineinteles, povestea nasterii. Cum te simti?
mada, misto horoscoapele alea.
tecky, la multi ani in avans sotului tau si distractie placuta la petrecere. Lasa vremea, ca nu poate fi controlata, atmosfera sa fie frumoasa, asta e ce conteaza
No bine, mergem si noi la plimbare, desi si noi tot vreme urita avem. 31+
Gabriela82 spune:
Tecky distractie placuta la petrecerea sotului! poate se mai schimba vremea pana diseara.
GABRIELA cu ANDREEA???
AMR 
15 zile
irinuca_81 spune:
Dana bine ai revenit!!! 
Asteptam povestea si bineinteles poze cu bebe!
Irina36+ Amalia
bebitza
irinuca_81 spune:
Tecky la multi ani sotului si petrecere placuta diseara! Si stai linistita ca poate se opreste ploaia pana diseara si nu o sa va incurce.
Irina36+ Amalia
bebitza
flo1980 spune:
Dana bine ai revenit! Si eu sunt curioasa.... asa ca poveste si poze!
Tecky 
sotului! Sa fie sanatos si sa aiba grija de voi!
Mona operatia mai doare si cand e nor.....daca nu supureaza atunci e ok. Dureaza cam 1-2 ani sensibilitatea la vreme.....asa am patit si eu cu operatia de apendicita....Ai grija de tine si baietei si refacere grabnica.
Dia si eu te declar poeta odiseei!
Jovana ai grija, nu te obosi prea tare!
Flory mami de Alex 23.02.2006 si 37+ cu 
AMR 3 saptamani
bebe 2
pozele mele
vias spune:
...Mai...ce aveti cu zodiile??????
..rac nu-i bun, feciaoara nu e buna...
...pai copilul meu va fi rac..iar eu sunt fecioara...
..chiar asa naspa e????
...am citit horoscopul de la Mada...si nu e chiar deloc rau
LA MULTI ANI pt cele 2 Ruxandre
...si acum plec sa ma uit la tv...
Cami 35s+, cu ????????????????
pustai
M&M spune:
Ella, felicitari pentru pepenasul Alexandru!! Sa creasca mare si cuminte , iar tie recuperare rapida!!!
Noi suntem mai mult pe fuga, am reusit ieri sa cumparam patut si comoda pentru bebe, asteptam ca marti sa le livreze...Cu aniversarea fetitei colegilor am rezolvat...am cumparat un calut gen balansoar si a fost foarte incantata!!!!!
Sper sa reusesc sa citesc din urma...
Cristina
30+ ,cu Mihai Daniel
" Fii devotat lucrurilor marunte, caci in ele sta puterea ta"
danangie spune:
MADA multumesc Asta mica cere de papa....
ANA acu' ma pun sa bag ceva la album.
SUN
ANNA
CAMY
GABRIELA
DIARUX nu-i chiar povestea nasterii....ca am scris asa in graba. Dar esti o poeta adevarata.
TURTURICA acu' sunt mai binisor dar la inceput am fost cam varza......ma temeam ca m-a napadit depresia.....plangeam fara motiv....
IRINUCA
FLO
Deci, sa incep......"dupa cum stiti....totul a inceput vineri la 1,00 dimineata. A inceput ca bb ALESSIO
incepuse din nou ora lui de fitness. Ca de obicei, mi-am zis ca e una din acele nopti in care isi schimba
pozitia si tre' sa am rabdare sa se aseze comod. Trecusera deja aproape 2 ore de fitness in care deja imi
pierdusem rabdare. Mi-am zis la 2,50 ca tre' sa ma ridic din pat ca altfel ma ia cu nervi si nu am chef. M-am
dus la buda sa-mi fac nevoile....nevoile cele mari.......m-am pus sa-mi fac igiena intima. Cand sa ma ridic
in picioare sa cad jos nu alta. o durere ciudata mi-a cuprins mijlocul si burta. Dar a durat cateva secunde.
Mi-am zis...ei.....m'oi fi ridicat mai brusc si de asta m-am luat vreun carcel ceva.....Bunn. M-am dus in
sufragerie si am dat drumul la calc. La cateva minute din nou. Aceeasi durere si de aceeasi intensitate si
care a durat doar cateva secunde. Imediat m-am uitat la ceas si am inceput sa-mi notez pe-o foaie la cat
simteam aceste dureri ciudate. La distanta de 6 minute alta. Si tot asa. Dupa, cum bine ati citit, am intrat
pe forum, in speranta ca voi gasi pe cineva pentru a vedea daca imi putea da vreo explicatie despre aceste
dureri. De pe acum tin sa multumesc lui VICKY si CAMY pentru incurajarile facute atunci si pentru
disponibilitatea numerelor de telefon. Sincer pana atunci nici nu ma gandisem sa-mi iau un nr de tel in caz
ca se intampla ceva. Deci, avand contactiile astea de la 3,00, regulate, dureroase , nu stiam ce sa mai cred.
Erau dureroase, dar de intensitate mica. Adica, nu imi venea sa-mi scot ochii din cap , dupa cum bine veti
afla mai tarziu....Pe la un 4, 5...cand m-am dus la baie....a ramas sange pe hartie. Dar nu era rosu...era
roz....Atunci am inteles ca ala tre' sa fie dopul....Nu era gelatinos....nu erau niste firicele de
sange....cum am mai citit pe aici.....ci toata hartia era roza.....La 6,00, la ideea lui Vicky.....ca eu in
acele momente chiar intrasem in panica si nu-mi mai statea capul la nimic........am dat tel la maternitatea
unde trebuia sa nasc, sa intreb ce sa fac. Mi s-a spus sa merg acolo pentru a ma monitoriza , sa vedem care e
treaba. Ok, la 6,30 am iesit din casa cu sotul. Sotul la munca, pentru ca nu vroiam sa piarda ziua de munca
degeaba, in caz ca era alarma falsa......si eu la spital. Conduceam si ma gandeam, vorbeam cu bb Alessio si-i
explicam ca tre' sa fie ascultator si tre' sa iasa cand crede el ca e gata dar sa iasa repede. Ajunsa la
spital, m-au monitorizat si da....m-au internat. Aveam intr-adevar contractii la 6 minute, nu dureroase
tare.....deci intensitatea lor ajunge abia la u 30, 40 %. Am dat tel sotului la munca si i-am zis: pana
diseara ar trebui sa nasc......deci.....tre' sa vii aici. Zis si facut. A plecat de la munca, ca asa era
aranjat la munca, in caz ca nasc, putea sa plece oricand. Mi-a adus valiza si uite-asa ne-am pus pe astepta.
Precizez ca atunci cand am ajuns la spital si mi-a facut si controlul ginecologic.....aveam colul uterin
sters de tot care cu 3 zile inainte era lung, inchis si tare. Dilatatie nu aveam cine stie ce.....abia abia
ajungem la 1 cm. Contractiile continuau sa fie din 6 in 6 minute si pe urma s-au redus la o ditanta de 5
minute. Spre ora 12,00 m-am pus din nou pe monitorizat. Contractiile erau acum mai neregulate adica cand erau
din 5 in 5 minute.....cand erau din 7 in 7 minute.....cand erau din 4 in 4 minute. Colul era dilatat de 1 cm.
La controlul ginecologic o durere de imi venea sa ma urc pe pereti. Nu stiu ce imi faceau dar ma durea
ingrozitor de tare. Vreau sa va spun ca devenisem chiar stresata cand ma chemau sa ma controleze. Preferam sa
am contractii decat sa ma controleze astia. Timpul trecea......durerile incepeau sa fie mai naspa. Chiar deja
incepeam sa ma preocup. La 17,00 o alta monitorizare, contractii din 5 in 5 minute, intense, dureroase. La
controlul ginecologic, mai aveam putin si o faceam afis pe doctorita aia....la care ea ma intreaba: d-na dar
vi s-au rupt membranele? Ati simtit ca va curge ceva? Eu ii zic: nu.....nu stiu....mie nu-mi curge
nimic.....nu am simtit nimic......atunci mi-a facut un tampon ca sa vedem daca in vagin aveam urme de lichid
aminiotic.....pentru a intelege daca s-au rupt sau nu apele. Rezultat: pozitiv. Da, aveam membranele rupte
dar eu nu stiam. De ce? Dat fiind ca , capusorul lui Alessio era foarte jos jos.....el era angajat de mult in
canal, imi astupa iesire. Era ca un dop capul lui Alessio. Dilatatie tot 1 cm. Sa mor nu alta. Eu la ora
aceea deja imi venea sa ma urc pe pereti. Seara, eram deja super obosita, nervoasa, panicata.....nu mai aveam
rabdare......dezamagita, vazand ca nu se intampla nimic.....aveam niste contractii de nici nu reuseam sa
respir. LA 22,30, la controlul ginecologic.....abia abia ma dilatasem de 2 cm. Adica de aproape 2 cm. Atunci
am izbucnit in plans. Nu-mi venea sa cred. Dupa atatea ore de dureri, si eu eram dilata abia abia de 2 cm,
care de fapt nici nu erau 2 cm?? Pai i-am zis la ostetrica: pai daca la dilatatia asta eu ma urc pe pereti de
durere.....pana la 10 cm.....ce urmeaza sa fac? Sa ma arunc pe geam? Vai si nu reuseam sa ma mai opresc din
plans. Ma rog....intr-un tarziu m-am linistit. Mi-am trimis sotul acasa ca vroiam sa fiu singura.
Da...da....straniu....dar eu in momentul contractiile nu suportam sa ma atinga. Saracul Alin nu mai stia ce
sa-mi faca.....imi lua mana sa mi-o pupe eu il respingeam.....vroia sa ma maseze pe spate eu il
impingeam......a fost foarte intelegator cu mine. La 1,00 dimineata de Sambata, 7.06.2008, eram deja intr-o
criza totala. Eram singura, si imi parea rau ca imi trimisesem sotul acasa.....eram indurerata si ostetricele
nu-mi ziceau altceva decat ca , contractiile erau inca mici ca intensitate. Fetelor, asta ma enerva cel mai
tare!!!. Eram in stare sa rup barele de fier de la paturi de durere, sa imi scot ochii din cap, ma trageam de
par de am zis ca raman cheala pana dimineata, facusem o febra musculara la brate si degete de la cum ma
tineam de pat.......si ea imi zicea ca, contractiile inca nu sunt puternice. Ajungea intensitatea la 70 , 80
%.......Si uite asa am stat si gemea cu capul in perna si impingeam de patul ala ca dimineata era mutat de la
locul lui......dar tot nu am avut curajul sa sun sa ii spun tipei ca simt ca mor, cat tre' sa mai
asteptam......La 3,30.....se vede ca D-zeu s-a indurat de mine si a trimis o urgenta in sectie. Atunci a
venit ostetrica la mine si m-a intrebat cum merge. Atunci i-am zis: aaa eu in noaptea asta voi muri. Dar eram
extrem de serioasa. Nu am spus-o in gluma pentru ca eu chiar simteam ca mor. Atunci , m-a luat la control.
Cand mi-a bagat degetele.....a facut ochii cat cepele: aaa d-na dar sunteti dilatat deja de 5 cm!! Mama
fetelor m-am dat jos de pe capra aia ca o caprioara! Eram asa de fericita!! Atunci mi-am sunat sotul. A
venit, ne-a bagat in sala de nasteri si ne-am pus pe asteptat. Bineinteles ca euforia mea a durat putin ca
imediat sosea d-na contractie. Si uite pana la la 4,30 cand i-am spus tipei ca nu mai pot ca simt nevoia sa
imping. E straniu stiti? Efectiv, fara sa vrei ti se incordeaza muschii si incepi sa impingi. Nici nu iti dai
seama si tu deja impingi. M-a controlat si eram dilatata 7 cm. Si sa nu mai imping. Dar de parca eu
vroiam.....nici nu imi dadeam seama....ca eu deja impingeam......La 5,05 am avut prima faza de impins fara sa
reusesc sa o franez. M-am speriat si am chemat-o din nou pe tipa. Cand m-a controlat....dilatatie 10!!!!
Gata, a zis ne pregatim. Ne punem in pozitie. Si sa vezi ce miscare se pusese acolo. Care pregatea patul meu,
care ma pregatea pe mine, care pregatea pentru copil.....aveam niste emotii....eram asa de euforica.....aveam
frica.....sete......eram obosita......eram atat de epuizata fizic ca nu mai suportam nici macar sa fiu
piscata de un copil de 2 luni.....nu mai suportam nici un fel de durere. La 5,30 cam asa.....am inceput prima
runda de impins. Primele doua au fost un esec ca nu am inteles eu bine cum sa imping si cand. Am avut parte
vreau sa va spun de un personal foarte de treaba. Atat ce m-au ajutat si m-au incurajt. Si mi-au vorbit cu
calm chiar daca eu le ziceam incontinuu ca nu voi reusi. La a 4-a impinsatura......aud ostetrica ca o trimite
pe una sa o cheme pe doctorita. M-am uitat la fata lui Alin....era putin incruntat. Nu intelegeam ce se
intampla. El tot se uita la "d-ra" mea si incepusem sa inteleg ca ceva nu era in regula. Si ostetrica tot
insista sa fie chemata doctorita. Alin, cu fata preocupata, socat.....adica avea o fata foarte
impresionata.....Atunci mi-am zis.....chiar daca mi se rupe fundul in doua.....pentru ca asta impresie ai
cand tre' sa iasa bb....simti ca ti se rupe fundul......am zis sa ma concentrez la ce imi spune ostetrica
pentru a face totul ca la carte pentru ca bb sa fie ok. Cand a intrat doctorita.....si m-am uitat la
ostetrica.....fetelor era alba ca varul. Mai avea putin si lesina. Nu eram eu motivul pentru care a chemat pe
doctorita. Era ca se temea ca lesina si cum varful capului lui Alessio era deja la vaz.......s-a temut pentru
mine. Contractiile veneau si toti ne mobilizam sa le intampinam: sotul imi ridica, capul, eu ma prindeam de
barele alea speciale si impinge.Sunt foarte ciudate contractiile astea......deci simti cum vine
contractia.....tu incepi sa tragi aer in piept, sa-l retii (ceea ce la mine era imposibil), sa tragi de bare
cu coatele la exterior, si sa impingi. Cand incepi sa impingi, te ajuta si uterul ca simti o
impinsatura....ciudata....nu tu impingi.....nu stiu.....e ciudat cum te ajuta ori bb, ori
organismul.....Oricum am mai impins de 4 ori si a iesit capul. Pe urma, doctorita a inceput sa-l traga. E
ceva impresionant. Ai impresia ca-ti scoate maruntaiele din tine. Ma si speriasem ca nu stiam ce sa
intampla. Imi ridicasem fundul si incercam sa ma tin dupa doctorita.....a inceput sa-l roteasca ca un surub
si in cateva secunde a iesit. Era vanat, vanat. I s-a dat apgar 8 ptr ca avea respiratia accelerata. La 5
minute i-a dat 10. Cam in 15 min a iesit si placenta. Parca e o placinta. E foarte frumoasa. Pe
urma.....cand credeam si eu ca am terminat am inceput o alta etapa de suferinta. Mi-a facut epiziotomie, si
m-a cusut de vie. Anestezia locala nu a tinut si m-a cusut asa. D-ne ce durere. Dupa ce m-a cusut am mai stat
in sala cam o ora jumate , timp in care am dormit ca un prunc.
Viata mea de mama a inceput. Eram obosita dar multumita din toate punctele de vedere sa am in brate o asa
minunatie de baietel. E mic, scump, si e dulce. De cand s-a nascut geme in liniste cand da sa se trezeasca.
Iti si vine sa razi. Problemele au inceput deja, dar asta-i viata. Adica, bb e cam puturos la supt. Si
neavand asa forta la supt.....cand mi-a venit laptele.....sau dadea sa vina.....mi s-au blocat canalele
mamare. Cata durere. Aveam sanii duri ca piatra. Bb nervos ca nu putea apuca sa manance. Nu venea cine stie
ce......Le spuneau la asistentele alea sa-mi dea o pompa sa ma mulg ca sunt foarte tari sanii si inca nu vine
nimic pe "teava". _Imi spuneau ca nu sunt sani de muls.....bla bla bla.....Prima noapte in spital a fost
groaznica, bb plangea intruna, nu vroia sa stea in carutul ala special de copii, vroia numai in brate......ma
rog....a trecut si a 3-a noapte nedormita.......Cand a venit a 4-a noapte....eram deja intr-o criza de nervi,
de epuizare. Plangeam fara sa ma opresc. L-am sunat pe sot pe la 1,00 noaptea si i-am zis ca daca maine adica
luni, 8.06.2008, nu imi dau drumul acasa eu semnez si plec. Eram la pamant. Asistentele astea nu stiau in
rahat cand le intrebai ceva. Cand m-am dus la ele sa le spun sa-mi dea ceva de colici pentru ca Alessio dadea
basinute intr-o veselie si se vedea ca-l doare burtik si ca suferea......ce mi-a dat? Apa cu zahar. Pentru
colici? 'Oi fi eu ignoranta.....dar nu i-a facut nik apa aia! A doua zi, deja i-am instiintat pe toti ca
vreau sa plec din spital. Au facut toate vizitele la bb, toate au iesit ok, si asa am plecat din spital super
bucuroasa ca in sfarsit eram acasa. Dar a 5-a noapte...nu a fost chiar cum ma asteptam. A fost groaznica.
Alessio plangea de ziceai ca cineva il taie de viu. Sanul nu-l vroia. Ma impingea si urla de numa numa. Mi-am
dat seama ca nu urineaza.......si deci am inteles ca el nu mananca.........pe pampers a ramas urma de
rosu.........de la urina concentrata.......dar eu m-am speriat ca am zis ca e sange. Am sunat sotul, ca era
de noapte.........plangeam in hohote....i-am zis sa vina acasa ca eu dupa 4 nopti nedormite nu reusesc sa
trec noaptea singura. A venit acasa si uite asa ne-am "luptat" cu durerea neinteleasa a lui Alessio pana
dimineata............A 6-a noapte......a inceput din nou. Atunci, inainte sa-l dau la san, l-am
cantarit.....dupa ce a stat 15 minute la san.......l-am cantarit din nou. Nu luase nici macar un gram. Ne-am
imbracat si am plecat la urgenta. CHIAR DACA NU SE DUCE LA URGENTA CU COPIL NOU NASCUT, dar ne-am dus macar
sa ne zica ce lapte artificial sa-l dam. Acolo l-au vizitat, am facut si acolo proba suptului.....s-a vazut
ca nu ia nimic si l-am dat pe lapte praf.....asta e. Sanii cu ajutorul lui mama am reusit sa-l deblochez. Sa
nu mai fie tari. Sunt moi. Lapte curge, de fapt, nici nu stiu daca e lapte. Ca are inca , culoarea
galbuie........nu e alb alb. La muls.......strang cam 25 - 30 ml. Putin tare.....dar sper sa vina laptele. Ma
mulg regular, ca sa stimulez lactatia......Uneori imi mai vine sa plang cand vad ca bb nu mai vrea
sanul.....a inteles ca papa bun e in biberon si sa vezi cum se stramba cand ii bag sanul in gura......sper
totusi sa-mi vina si mie laptele ala alb de care tot vorbeste cumnatamea. Sper sa reusesc sa ma mulg cat
trebuie...........ca daca nu mai vrea sanul....macar sa-i dau laptele meu, chiar daca il dau din biberon.
Acu' avem probleme si cu colicii. Ca laptele asta artificial l-a facut sa aiba durerile astea de burta....
Deci, cum simtiti ca vi se intaresc sanii...semn ca vine lactatia, incepeti sa faceti masaj. Sa stoarceti ,
daca bb e lenes sau sa puneti bbul la san des. Cand vrea el.
Impresii: acu' sunt destul de proaspete amintirile si va spun ca niciodata nu mai nasc natural. Am suferit
foarte mult si mi-as fi dorit sa fi ales cezariana.
Luati-va multe tampoane! Mie mi-au trebuit foarte multe.
Luati si schimburi de marimi diferite. Eu am luat numai de 54 - 56 cm.....si Alessio innota in ele. Acu' ii
iau de 44 - 50 cm. Chiar daca are 53 cm dupa o saptamana. Tot dupa o saptamana are 3,630 kg. Cu 50 gr mai
putin de cum l-am nascut.
Ce sa va mai zic? Nu mai stiu.....
mult asteptat