Parinti cu grave deficiente emotionale
Raspunsuri - Pagina 19
rrox3 spune:
De ce trebuie sa transformati topicul asta - foarte bun dupa parerea mea - intr-un topic "Miss Parker - Sa ne dam cu parerea"? Nu despre asta era vorba.
Miss Parker a trecut printr-o terapie si cand faci asta incepi sa vezi lumea cu alti ochi. Daca pana atunci era normal sa nu observi foarte multe lucruri, acum iti sar in ochi pur si simplu. Iti dai seama de o data ca exista foarte multi parinti cu probleme care isi abuzeaza copii, care le pun piedica din start, le inoculeaza probleme pentru mai tarziu. Si vrei sa-i ajuti! Vrei sa-i faci si pe ei sa vada ce consecinte pot avea faptele lor. Si atunci, daca ai curaj, strigi tare oricui vrea sa te asculte. Incerci sa le deschizi ochii. Asta face Miss Parker pe DC. Nu scrie aici ca sa-si ponegreasca mama sau sa-si planga de mila. Cine are urechi de auzit s-o asculte. Sigur va invata ceva. Chiar daca nu a fost niciodata un copil abuzat, va stii ca exista si asa ceva, poate ii va intelege putin si nu-si va trata niciodata prost copii din nestiinta.
Dati-i pace! 
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
dianocica spune:
quote:
Originally posted by Ramona J
Dianocica, n-ai nici un impuls? Niciodata?
impuls sa imi abuzez copilul? no way. atat timp cat il ascult, cat ii respect dorintele, nu vad de ce as avea. adevarul este ca foarte mult conteaza si sustinerea celor din jur. cred ca daca sotul ma punea sa am casa curata 24/24, sa aiba mancare gatita si camasi calcate..era altceva. dar si el a inteles ca d e cel mai important acum si confortul lui psihic este deasupra. deasupra...a orice.
a, am avut la un mom dat o intamplare nasoala. el era stresat de masele si un pic obosit si eu nu mi-am dat seama (de oboseala) iar cand l-am luat in brate s-a enervat si m-a muscat foarte tare (de m-a luat cu tremurat) de umar. avea 1 an jumate. in acel mom a fost ceva instinctiv, l-am pus jos, si mi-a luat cateva fractiuni de secunda sa procesez. atunci chiar mi-a fost frica sa nu il fi bruscat pt ca a fost pur instinctiv. dar asta nu e ceva ce se intampla in fiecare zi, nici macar o data la nu-stiu-cat timp. a fost un one time only, si nu din cauza lui, ci din a mea, pt ca nu am obs semnalele pe care mi le trimitea si m-a luat prin surprindere.
la abuzul sexual nici nu vreau sa ma gandesc, mi se pare o chestie atat de premeditata :((( (desi cred ca pentru unii nu e).
atat timp cat nu te pui pe tine mai presus de el, nu exista conflicte. in secunda in care ai vrea sa bei si tu o cafea linistita, sa zicem, cand ajungi sa iti doresti ceva din viata dinainte de copil, atunci apar problemele, frustrarile, conflictele interioare. daca accepti ca viata ta nu va mai fi niciodata ca inainte si poti vedea frumusetea noii posturi...atunci totul vine de la sine. si e mai mult decat ok.
I'm not trying to be difficult...it just comes naturally.
Andrada spune:
Rrox si eu m-am gindit la asta, dar pina acum n-au scris decit voci sincer ingrijorate, si au scris din inima, cel putin asa mi se pare mie.
Daca Miss Parker considera ca s-a intrat cu bocancii, revenim la subiect,
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
miau-miau spune:
quote:
Originally posted by Cristina_A
Miau miau, esti penibila.
cristinuuca, se poate? tocmai tu?mirs parker, sarcina usoara in continuare, delivery usor si copil sanatos
ruxij spune:
Pe scurt, sunt de acord cu ce zicea inaioana la inceputul subiectuli. Nea asta le amesteca rau, spune multe prostii. Eu zic ca daca un copil e iubit totul va fi OK. Mai depinde si de norocul fiecaruia. Ce atata despicat firul in patru--povestea cu cocosul rosu?
Ramona J spune:
Dianocica eu n-am vazut pina acum parinte perfect - dar daca tu zici ca esti, cine sint eu sa te contrazic?
The best thing you can do for your children is to love your wife.
dianocica spune:
ramona, pai eu cred ca e nevoie de mai mult decat a nu abuza de copil, tu nu?
I'm not trying to be difficult...it just comes naturally.
XIO spune:
Ba da , eu am parinti perfecti si nu sunt singurii
ca parinte esti perfect atunci cand iti spune copilul tau asta.
Cand va privi retrospectiv si va spune "mai , ce norocos sunt".
Ce-i bine pt. mine nu-i bine pt. altul , si tot asa , dar daca un copil se considera norocos ca va are ca parinti sau face exclamatia aceea, atunci stiti ca ati fost perfecti
"Mult mai grava ar fi etichetarea nedreapta a unei persoane pe care nu o cunosc deloc "
http://www.youtube.com/watch?v=GewaLNZ1100
http://www.flickr.com/photos/13005458@N00/
MissParker spune:
OK, am inteles ca multe mame nu considera ca ar avea nevoie de introspectie si se bazeaza pe noroc, altele stiu deja din experienta ca fac totul asa cum trebuie. Dar cum e cu restul? Cum procedeaza cele care nu se incadreaza in aceste doua categorii?
Felicia 
38+ mami under construction pentru 
- David
Poze cu noi si vacantele noastre
We shall not cease from exploration
And the end of all our exploring
Will be to arrive where we started
And know the place for the first time.
(T.S. Eliot)
patou spune:
am descoperit tarziu subiectul, asa ca am citit primul si ultimul
mesaj, si restul pe diagonala.
sper ca raspunsul meu sa nu fie total off topic.
in ce priveste autoritatea recunosc ca am multe lacune. imi este
foarte greu sa-i impun copilului meu limite si sunt tentata sa-l
las sa faca aproape tot ce vrea. un prim pas l-am facut punand
in practica metoda lui John Gray (copiii vin din paradis) si anume
il las sa aleaga dar intre anumite limite, adica nu il intreb
niciodata: Ce ai vrea sa facem acum? si mai degraba formulez ceva
de genul: Vrei sa mergem in parc sau vrei sa stai acasa sa te joci cu
masinutele?, adica intotdeauna are 2 alternative din care sa aleaga.
Copiii mici sunt total depasiti de o asemenea relatie. Creierul lor trebuie mai intai antrenat si acest lucru se poate numai prin repetare, nu prin intelegere. O mama trebuie sa-i spuna copilului ei cam 4 ani de zile in fiecare zi sa-si stranga farfuriile dupa ce mananca. Mamele trebuie sa fie ca o placa stricata de dimineata pana seara. Altfel creierul copilului nu e antrenat suficient.
cu afirmatia aceasta nu sunt de acord, cel putin in cazul meu. cred
ca exemplul personal da mai multe roade. daca ma vede pe mine punand farfuriile in masina de spalat vase face si el acelasi lucru. (recunosc ca fac acest lucru foarte rar si de obicei farfuriile
nespalate sunt peste tot in bucatarie), dar atunci cand o fac face
si el la fel fara sa-i atrag atentia. Si nu in ultimul rand lui ii
place sa faca ordine prin bucatarie, asa ca nu-l descurajez chiar
daca asta a insemnat la inceput un dezastru acum curata singur
cartofii, pune vasele la locul lor etc.
Educatia consta in doua sisteme: gandirea traditionala bazata pe ierarhie si gandirea moderna, dupa care copiii trebuie mai intai sa inteleaga de ce ceva este permis sau interzis si sa actioneze pe aceasta baza. De vreo 16 ani incoace copiii mici sunt tratati de parca ar fi adulti.
Tot de la John Gray mi-am copiat metoda. In momentul in care ii
cer sa faca ceva nu-i explic de ce (copiii contesta de fapt argumentele care li se ofera) iar dupa ce a facut ceea ce i-am cerut
e momentul potrivit pentru explicatii. ex.Ma bucur ca ai acceptat sa
te culci la ora asta, pentru ca asa maine, cand o sa avem o zi mai
deosebita .....
Ideea este ca am foarte mult de lucrat la mine, si de multe ori din
cauza oboselii (sper) nu sunt la inaltime.