Barbati lipsiti de sensibilitate
Raspunsuri - Pagina 3
mihaela_s spune:
Laura, citind ultima ta postare, parca citeam despre sotul meu. Dar uite, eu nu iau niciodata atitudinea lui morocanoasa drept ceva personal...si eu am momente cand sunt asa si imi amintesc mereu ca el e omul care ma inveseleste, care stie sa ma scoata din acea stare. Ei bine, eu nu pot sa-l scot pe el si am ales alta cale: il las in pace, stiu sigur ca ii va trece si ca dupa ce se va odihni sau momentul de stres va trece, va fi din nou vesel si glumetz. Noi stam mult si povestim, ne sustinem reciproc si imi place ca are multa rabdare spre deosebire de mine (ca un berbec ce ma aflu!).
Nu stiu daca e vorba de o diferenta de compatibilitate intre voi, cred ca tu ai niste asteptari de la el, iar el nu ti le poate oferi, in mintea lui(de barbat si scorpion) manifestarea dragostei sta altfel. Spui ca ati vorbit mult...inteleg ca v-ati spus fiecare parerile, asteptarile...dar tu ai vorbit numai despre ceea ce astepti TU de la el. Poate ar trebui sa ne spui si ce crede el despre manifestarea dragostei, cum crede el ca iti arata ca te iubeste si sa incerci sa intelegi aceste lucruri, nu sa ai asteptari si cerinte de la el pe care nu le va putea indeplini niciodata "din suflet", ci numai pentru ca asa vrei tu. E normal sa "uite" ce doresti, pentru ca el nu gandeste asa, iar el iti arata altfel dragostea si e posibil ca tu sa nu o vezi.
Ceea ce ai scris mai sus mie mi se par dovezi de dragoste, iar faptul ca e morocanos si inchis in el uneori...nu inseamna ca nu te iubeste. Toti avem momente de stres, oboseala, toti suntem morocanosi...doar ca unii stim sa ne exteriorizam, povestind cu altii trece mai usor. Insa scorpionii fiind persoane interiorizate, e mai greu pentru ei sa elibereze stresul si gandurile negre, eu asa il inteleg pe sotul meu.
Laura, eu ti-am citit povestea anterioara, cred ca esti influentata si de ceea ce s-a intamplat atunci, de faptul ca ai ramas tot in incertitudine si vrei acum dovezi peste dovezi ca esti iubita. Trebuie sa te "lamuresti" tu cu tine intai, daca te-ai hotarat sa mergi mai departe, atunci trebuie sa lasi in urma ce a fost. E greu, sunt convinsa, dar e singura modalitate de a merge mai departe amandoi, impreuna. Cu fetita voastra, bineinteles. 
Eu sunt de parere ca el te iubeste, iti demonstreaza asta in multe randuri, tu trebuie doar sa "citesti" printre ele. 
vorbe de copil...
Hobby
liliac1 spune:
Initial am citit despre "problema" ta, am zambit pentru ca mi-am amintit de o anumita perioada a cuplului meu, si am inchis, fara sa fi vrut scriu, dar am revenit.
Acum ceva ani in urma aveam si noi aceeasi problema. Mi se parea ca nimic nu face pentru mine, ca nu-s importanta in viata lui, ca viata mea se sfarseste, ca degeaba am realizat o gramada de lucruri impreuna.
Si...dupa episoade de rabufniri si certuri si discutii, toate s-au schimbat. Dar nu pentru ca ar fi avut vreun efect, ci pentru ca am invatat sa ne respectam reciproc.
La fel ca si tine, cerseam tot felul de mici atentii. Si au fost fara ecou. De aici disperarea. Pana la un anumit moment. Sotul meu, extrem de inteligent, a stiut cum sa intoarca situatia in favoarea lui. Asa ca a inceput el sa faca asa cum faceam eu, sa-mi ceara tot felul de "favoruri" care mai de care mai greu de indeplinit, in momentele cele mai aiurea pentru mine si normal ca rabufneam si-i explicam ca nu-i momentul ACUM. (de ex. aveam mancare in frigider dar el avea pofta de nu'sh ce chestie, pe la 11 noaptea si imi servea chestii de genul: "daca ma iubesti, te rog sa imi pregatesti", sau voiam sa merg in vizita la ai mei...si cu 5 min inainte ma anunta ca abia asteapta sa ma duca la plimbare, sau superobosita dupa o zi nu prea grozava, el avea chef de tot felul de "jocuri" in doi sau seara pe la 10 ma intreba daca nu m-am gandit sa-i cumpar si lui o prajitura cu ciocolata, asaaaa din dragoste pt el, chiar daca avea inghetata in frigider)
Dupa ce m-a fiert la foc mic vreo 2 saptamani, m-a rugat sa-i acord cateva minute sa discutam. M-a intrebat daca mi-a placut cum s-a comportat el in ultima perioada.
Si mi-am dat seama ca eu ii ceream anumite lucruri atunci cand imi conveneau mie si voiam sa fie atunci, nu mai devreme, nu mai tarziu. Eram egoista si afurisita.Ca o fetita alintata.
Poate te ajuta mica mea poveste...si ai putea sa intelegi ca momentul bun pentru tine nu e intotdeauna bun si pentru celalalt.
P.S. Lasa filmele siropoase!
ellej spune:
quote:
Originally posted by liliac1
P.S. Lasa filmele siropoase!
Sau uitat-te la ele ca si cum te-ai uita la Alba ca Zapada!
Liliac, da' chiar istetz sotiorul tau!
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.
ocebine spune:
quote:
Initial creeata de lau10
Am impresia ca la 28 de ani traiesc ma parintii mei la 55 de ani, si nu asa mi-am imaginat eu viata.
Raspunsul ti l-ai dat singura....
Imaginatia ta nu corespunde realitatii (sau invers
).Ca sa nu mai spun de remarca cu 55 de ani. Inseamna ca la 55 de ani nu mai iubesti? Ca cel de linga tine nu mai e demn de dragoste?
Nu ma bag in discutii gen scorpini si raci ca nu cred in asa ceva...Parerea mea: "Grow up".
Anamaria
"I used to be Snow White, but I drifted."
lau10 spune:
ellej, multumesc foarte mult pentru raspuns, mi-a placut mult si ai mare dreptate, ma bucur ca am ce invata de la voi si chiar am sa iau cu mine niste sfaturi excelente.
Ocebine, crede-ma ca sunt foarte "grown up", am trait la 28 de ani cat altii intr-o viata, dar nu cred ca faptul de a crede in romantism si in dragoste ma face mai putin matura daca vrei.. Stiu ca nu ai spus cu rautate si ca ai vrut sa o spui constructiv, dar nu cred ca ai inteles situatia sau poate profunzimea ei.
Credeti-ma ca nu stau toata ziua cu ochii in filme siropoase, desi as vrea, dar nu am timp. Nu traiesc prin prisma telenovelelor, dar sunt of fire romantica si sensibila, poate mai mult decat ar trebui, si sunt sigura ca sunt multe femei asa, asta nu inseamna ca suntem cu capul in nori sau mai putin responsabile. Asa cum unii spun deschis ca sunt colerici, sau sunt persoane nervoase etc, asa spun si eu, sunt romantica si sensibila, este o trasatura de caracter.
Oricum povestile voastre ma ajuta foarte mult.
Ma intreba cineva ce crede el despre cum imi arata el dragostea. El crede ca face ce poate, desi intelege ca nu e destul pentru mine. Problema mea nu e ca nu imi spune dulcegarii sau nu imi aduce flori, asa cum spuneti si voi, unii barbati au alte moduri de asi manifesta dragostea, dar al meu sot nu stie in nici un fel, decat rar, e foarte stangaci.
POate o solutie ar fi sa nu ma mai uit sub lupa la fiecare chestie pe care o face, si sa nu mai fiu atat de analitica, dar e greu. E greu cand vad prietenii mei sau rudele mele tinere sau mai putin tinere cm sunt rasfatate ( cu atentie, cu vorbe, cu gesturi etc) si la mine ele lipsesc cu desavarsire. Stiu ca nu e bine sa te uiti in ograda altuia si sa faci comparatie si ca iarba nu e mai verde dar totusi...vreau si eu sa am parte de ce cred eu ca e normal. Cum zicea cineva , daca ma iubeste atunci sa mi-o arate, de ce trebuie sa merg eu cu subintelesuri??
Of, am multe in capul meu, sunt confuza zilele astea..
Guestus spune:
Pai iti spun yo ca pe el nu poti sa-l schimbi decit cu altul...asa ca asta e situatia. Tandretea care o vrei tu nu se invata la cursuri...aia ori o are ori nu.
Si sa stai toata viata si sa fii unhappy nu e o solutie ...trimite-ti singura cadouri/flori si scrie pe cutie ca sint de la el.
ocebine spune:
La parerea mea de mai sus adaug: Ai prea mult timp la dispozitie...
Si da, nu o spun cu rautate ci tot din experienta...am o cumnatica care tot suspina dupa romantism...uita ca are linga ea un om minunat dealtfel (fratele sotului meu) care ii este devotat trup si suflet dar ea tot asteapta fluturasi (si intre timp incep sa-i sclipeasca okisorii prin alte parti)...ce conteaza ca omul de linga ea are grija de copil, de casa, de gatit si lucreaza noaptea ca tanti sa se simta mai bine.
De aici incepi sa-ti faci drum prin alte parti...stii tu aia cu iarba mai verde in alte parti.
Si uite asa din plictiseala si analiza multa incepe justificarea.
Nu-i mai simplu sa-i dai drumul si sa nu-l mai chinui asa cu oftaturi si subintelesuri?
Anamaria
"I used to be Snow White, but I drifted."
Victoria_mami spune:
quote:
Originally posted by Guestus
Pai iti spun yo ca pe el nu poti sa-l schimbi decit cu altul...asa ca asta e situatia. Tandretea care o vrei tu nu se invata la cursuri...aia ori o are ori nu.
Guestus, eu te contrazic! Intr-un fel. Adica, nu poti schimba pe cineva, dar acel cineva se poate schimba de dragul cuiva; ex. concret: sotul meu. Nu e nici pe departe romantic, dar dupa 5 ani de convietuire nu mai e acelasi. Adica, s-a 'lasat' modelat, mi-a luat multe din obiceiuri, chiar mi-a zis ca si-a dat seama ca asa cum ii place lui cand il rasfat, mi-ar place si mie sa ma rasfete el. Si, desi la parintii lui nu a vazut mai nimic romantic, si, desi la inceput, Doamne fereste sa arate vreo apropiere fata de straini sau, mai ales, cand era maica-sa de fata, in ultimul timp, nu mai conteaza cine e de fata, el se poarta ca si cum am fi doar noi doi. Ma surprinde (inca) cand e maica-sa sau prietenii lui in jur si el vine sa ma pupe (ceea ce acum 2-3 ani ar fi fost absolut exclus!!!) Si, sa nu mai spun ca de multe ori ma intreb daca stie cum ma cheama (
) ca nu-mi spune pe nume decat daca vorbeste cu altcineva despre mine, daca vorbeste cu mine direct foloseste numai nume de alint, indiferent daca suntem numai noi doi sau e casa plina, sau suntem undeva, oriunde, inconjurati de lume.Asa ca, da, de acord ca nu poti schimba pe cineva, DAR oamenii se mai si schimba, atunci cand si daca vor sa se schimbe. Si i-a intrat deja in instinct sa fie altfel.
_
http://bd.lilypie.com/klQFm4.png 
lau10 spune:
Ocebine, iar nu ai ghicit. Timpul asta as vrea sa se poata cumpara de la magazin, ca e nu stiu cum fac ca nu am nici 10 minute in care sa ma plictisesc.
Si incaodata iti spun, chiar nu ai ai inteles exact care e problema. Cu uitatul prin alte ograzi, sau sa ma uit dupa altii ca nu-mi da sotul, nu am spus asta niciodata. De aia de altfel am si scris aici ca incerc sa fac ceva sa-mi salvez casnicia sau sa invat de la voi cate ceva.
Exemplul cu cumnatica ta il inteleg dar nu se aplica. Sotul meu dupa cum am spus in alt mesaj nu a fost tocmai devotat in trecut si de aceea am explicat ca tind sa fiu mai sensibila si am nevoie de dragostea lui ca sa ma vindec.
ellej spune:
Laura, ma bucur daca iti servesc la ceva parerile nostre.
Si eu m-am mai schimbat datorita sotzului (inainte eram si mai tzeapana :)), dar radical nu pot s-o fac si nici n-as vrea.
Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.