Durerea unei pierderi de sarcina (72)

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Alé spune:

maryb, nu te supara. Nu ai de ce sa fii indignata. Am spus la capitolul trecut ca odata ce VOI ati deschis subiectul cu "mamici, aspirante si gravidute dupa pierderea unei sarcini", nu are rost sa dublati postarile.
Asa ca aici durerea ramine cu durerea, iar acolo va tineti la curent cu evolutia bebelusilor, ecografii, incercari, etc.

Subiectul il gasesti la "prieteni".

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns unducthable spune:

imi este rau , ameteli usoare, dureri de cap, de cate ori dorm si ma trezesc , imi aduc aminte de ce am facut din septembrie pana acuma, de ingerul care ne-a "vizitat" doar

si mi-e rusine cu mine in fata tuturor, daca nu as mai fii fost , atata, nu pot sa rad pentru nimeni, nu pot manca, incerc incerc... nu mai pot , am mai zis, nu mai pot, si nu mai pot vedea nimic in viitor ... desi Dumnezeu ma va pedepsi pentru cum ma simt acuma

nu mai pot sa scriu, of gata

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns irinabobe spune:

Diana este normal sa te simti asa, si din pacate te vei simti asa inca o perioada de timp. Nu cred ca are sens ca acum sa faci eforturi pt ca ceilalti sa se simta bine in preajma ta. esti in perioada de doliu, nu trebuie sa te intereseze ce cred ceilalti,plangi pana nu mai poti, si cand te vei simti in stare o vei lua de la capat incet incet. in rest in ceea ce priveste starea fizica de rau, totul este pe fond psihic, asa ca incearca sa te incarci pozitiv, sa te gandesti la lucruri frumoase, ia vitamine, mananca sanatos si incet incet iti vei reveni. La mine dupa chiuretaje m-am ales si cu sindrom premenstrual, adica aveam starea asta de greata de la ovulatie pana la cm, vezi sa nu fie si asta o cauza.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns unducthable spune:

vad cum de la cei mai apropiati care ma iubesc pana la toata lumea , ma judeca ca nu imi trece ... , desi eu ma feresc de ei ..., dar si acasa, asa imi vine sa ma ascund in coltz sa nu mai fac nimic , ..., nu pot avea subiecte , nu sunt buna de nimic acuma, sunt mai in putere si apoi cad , cad in IAD , IN PRAPASTIE , NU MAI POT !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

AM NEVOIE DE doliu , nu stiu daca intelege cineva asta ... nu mai pot si nu mai vreau sa vorbesc , puterile mele s-au dus




A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns irinabobe spune:

Diana cine nu a trecut prin asta nu prea are cum sa inteleaga. Este normal ca acum sa te simti asa. Nu a trecut prea mult timp de la pierderea sarcinii. asa cum spuneam lasa-i pe ceilalti acum si gandeste-te doar la tine. nu trebuie sa te intereseze ce cred ceilalti, fa-ti perioada de doliu si o sa vezi ca la un moment dat o sa vina si ziua in care vei simti nevoia sa o iei de la capat.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns unducthable spune:

iti multumesc irina

nu pot respira , asa ma doare ...

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns irinabobe spune:

cunosc sentimentul. din pacate te va insoti multa vreme de acum incolo asa ca va trebui sa te obisnuiesti cu el. nu cred ca poate cineva sa iti ia durerea va trebui sa te obisnuiesti cu ea. in rest nu stiu ce sa zic. fiecare isi are ritmul lui. eu dupa ce am pierdut sarcina primul lucru la care m-am gandit a fost sa o iau de la capt , sa raman iar insarcinata, si atunci am avut un nou scop, innumaram zilele pana la ovu, pana la test, si a trecut timpul mai usor, iar cu timpul durerea se estompeaza nu te mai racaie asa. doar sta ascunsa acolo intr-un coltisor.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ignatica spune:

Diana daca te ajuta cu ceva mesajul meu, iti spun ca si eu cunosc foarte bine starile pe care le descrii, am trecut prin ele, sunt normale. Nu exista o reteta universal valabila care sa te faca sa te simti bine, dar iti pot spune ce am facut eu: in primul rand mi-am acceptat starea asa cum era ea, urata, deprimanta. Am acceptat ca viata mi-a dat un impas, la ce bun sa devin acum exigenta cu mine. Am evitat pe cat am putut mediile, anturajele care mi-au facut rau, in primul rand persoane apropiate de la care stiam ca nu voi gasi intelegere, indiferent cat de apropiate erau teoretic. Daca nu am putut sa le evit fizic, am evitat subiectul ( multi nu il vor deschide, nu stiu ce sa spuna, asa ca tot ce aveam de facut era s anu il deschid eu). Am invatat sa selectez persoanele cu care sa discut despre ceea ce simt, nu sunt multe, sunt vreo 2-3 dar ajuta foarte mult.
Daca te ajuta cu ceva acum, poti incerca sa te gandesti la un nou inceput, asa cum ti-a sugerat irina din experienta ei. Daca simti ca mai rau iti face, mai acorda-ti timp.
Eu sunt alaturi de tine.

Ignatica - mamica de David (29 iulie 2006)



Nasterea sufletelului nostru David

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns unducthable spune:

da, deja asta am si facut si fac , imi aleg cu mare grija oamenii cu care vorbesc , si de faopt se aleg singuri, acuma am vazut si eu intr-o viata de om ce fel de oameni am in jurul meu ...

si exact cum ati spus , de menajare si acceptare , asta fac

si tot ce ati spus este adevarat !!

va multumesc din suflet , cu drag, diana

Doamne ajuta !

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alé spune:

Diana, pentru o perioada, lasa-te dusa de val... Nu mai face eforturi sa fii altfel decit poti sa fii in momentele astea. Plingi cind iti vine si nu te uita in jur. Cind iti vine sa stai, stai si uita-te in gol pina ti se inrosesc okii.

Singurul adevar absolut pe care ti-l pot spune este ca timpul vindeca.


Toate lucrurile se intampla cu un scop | www.flickr.com/photos/9380750@N02" target="_blank">Alé |

Mergi la inceput