dependentza de tigari - pls. sfaturi
Raspunsuri - Pagina 4
mi_ro spune:
Pana sa ajung in Canada acum 4 ani fumam aproape 2 pachete de tigari pe zi. Le mai rarisem o tara , adica un pachet asta la ideea ca stiam cat de scumpe sunt aici in Canada si oricum voiam sa ma las deoarece sotul meu nu fuma si mereu stramba din nas.Cel mai greu a fost sa nu fumez nici o tigara pe drumul spre Canada. Imi venea sa imi las paiul de la suc tot timpul in gura. Cand am ajuns in Toronto cum am depasit aeroportul cred ca am tras un fum de tigara de s-a dus pana la jumatate tigarea. In fine, am vazut preturile la tigari si mi s-a cam taiat la jumatate ratia. Dupa aia mi s-a facut rau intr-o zi de la bila si am vomitat vreo 3 zile timp in care nu puteam sa suport nici mirosul de ceai. Nu am fumat 3 zile!!!! Era un record pentru mine. Si mi-am zis eu dupa 3 zile (vorbeam prin baie in fata oglinzii). " Daca tot nu ai fumat de 3 zile ce ar fi sa nu fumezi pana la sfarsitul saptamanii!" Si asa ca am dus-o pana la sfarsitul saptamanii. Era greu cand imi beam cafeaua dimineata ca era asa singura fara tigare. Dar am zis sa nu mai beau cafeaua decat pe drum spre scoala asa ca nu puteam sa fumez pe drum. Ma uitam ca nici restaurantele nu mai admit fumatori si-mi era asa o sila sa ma scol de la masa sa fumez in fata restaurantului. Si dupa saptamana cu pricina mi-am mai promis o saptamana si inca una pana intr-o zi can am realizat ca a trecut cineva pe lanaga mine care tocmai fumase si.....mi s-a facut grata de la miros. Am prieteni care fumeaza dar cand vin la mine fumeaza pe balcon sau chiar atunci cand ma duc la ei nici ei nu fumeaza in casa. Asa ca eu cred ca tine de tine.....de cat de tare poti sa fi ca sa te poti lasa dintr-o data. Eu am asociat-o cu starea de rau asa ca de cate ori imi venea sa fumez ma gandeam cat de rau mi-a fost atunci cu toate ca nu de la tigara mi-a fost atunci.
http://www.hi5.com/friend/photos/displayUserAlbum.do?albumId=119318750&ownerId=166574282
MissParker spune:
Ia sa bagam noi nitica "psihanaliza", ca vad ca prea se dau doar sfaturi concrete...
Acu' pe bune, in primul rand felicitari si iar felicitari tuturor fetelor care au reusit sa se lase definitiv de fumat!
Eu nu am fumat niciodata, in schimb amandoi parintii mei sunt fumatori de cand ii stiu: tata ceva mai lejer, de ex. pe vremea cand venea cate 3 luni pe an la noi in Germania se lasa, avea puterea asta (si - nota bene - intra in alt ritm de viata care-l ajuta), mama in schimb fumeaza cam 2 pachete de tigari pe zi, tigarile alea sunt samburele existentei ei (alaturi de alcool). Ca atare tata fuma de tabiet (5-6 tigari pe zi), mama din dependenta si pentru a-si umple un gol interior imens!
Elise, mi-a atras atentia ca ai spus ca in copilarie nu te deranja mirosul tigarilor fiindca asa mirosea tatal tau. Asta spune multe. Si cred ca stii si tu ce. Asa mi s-a intamplat si mie acum cativa ani: am avut (ca in Proust, cu madlena lui) o regresie olfactiva in clipa cand am identificat la un strain mirosul tigarilor Kent (in copilaria mea, numai tata fuma din alea si pana in ziua de azi sunt capabila sa deosebesc acel miros de orice alta tigara, desi el trecuse pe BT-uri inca de cand eram eu la facultate!!). Brusc m-am simtit foarte ciudat, ca si cum as fi simtit apropierea lui tata si s-ar fi creat o "apropiere" intre noi si eu as fi avut din nou 5 ani... Iluzie-iluzie, dar copilul din mine insetat de iubirea parinteasca pe care n-a primit-o obisnuia sa se agate la greu de asemenea iluzii...
Sfaturile concrete pe care le-ai primit sunt excelente, dar sunt in primul rand pentru adulta din tine, care trebuie sa faca un efort constient si sa se autodisciplineze.
Eu te-as indemna sa cauti in paralel si motivele inconstiente pentru care te-ai agatat atatia ani de tigari ca de un surogat de fericire (pentru ca tutunul, alcoolul, drogurile, chiar si dulciurile etc. exact asta reprezinta, o incercare a copilului din noi de a umple un gol). Dealtfel, tu insati spui ca in prezenta BBLisei nu mai simti nevoia de a fuma. Si stii de ce? Pentru ca acolo ai parte de trairi autentice, de emotii si sentimente care iti umplu sufletul, care te fac sa fii prezenta in tine insati, sa nu mai fugi, sa nu mai incerci sa-ti amortesti simturile cu nimic artificial...
Iti tin pumnii si am incredere ca vei reusi sa treci tu si hopul asta!
Felicia 30+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Elise spune:
Acum, MissParker, stii bine ca m-ai lovit cu concluzia asta - stii si tu, si stiu si eu ca e cit de poate de ...reala.
Cu bebelisa...intru in alta dimensiune - tigara e asociata cu faptul ca trebuie sa trag de mine intr-un fel sau altul: are foarte mult de-a face cu un stil de viatza trepidant. Trebuie sa ma trezesc repede, sa imi fac repede un dush, sa sar in haine, sa sar in mashina, sa fac slalom pina la job...cam asa incepe ziua mea. Si fumez. Intre timp.
Iar la job mai nou fumez de plictiseala. Ma satur de dat cu batzul si mai profit de ocazie sa mai ies la aer. Daca nu m-as misca de pe scaun 8 ore mi-as lua campii.
Bineinteles ca nu-mi convine, bineinteles ca sint "goluri", ar fi chiar culmea sa nu fie, in situatia actuala. Ajung acasa, ma joc cu bebelisa, da'kupilul se culca, ca doar nu mi-o tine mie companie pina in miez de noapte. Si iar incep... golurile.
So, problemele din trecut si prezent n-au rezolvare pe moment- trebe sa ma las in conditiile astea.
Vreo propunere, MissParker?
PS: am decis ca ma las de la 1 mai. Pina atunci incerc sa ma autosugestionez si sa aflu la ce sa ma astept. Sint convinsa ca si asta, ca mai toate nenorocirile , de la cap porneste... fizic nu exista nici un fel de dependentza.
Problema principala e alta... eu am o autoprotectie bine dezvoltata, numai ca NU ma simt rau de la tigari :( Si chiar mi-as dori... Ei bine, nu se intimpla.
Pot sa sudez trei pachete - sint bine merci. Am fost si la analize: se vede ca fumez, la radiografie, dar nimic dezastrous. Am iesit dintr-o operatie grea direct cu tigara in gura... vomitam de la efortul de a ma ridica din pat, de la tigara nu! Dragoste mare intre noi doua...
Pot sa nu maninc, sa nu dorm, ei, cind se imputineaza tigarile in pachet ma cuprinde nelinistea: o fi vreun chiosc pe aproape, n-o fi?
De fapt, asta ma enerveaza: sint exact ca drogatzii!! In rest totul e relativ si detasabil, tigarile nu! Daca m-ar lasa cineva in deshert, in mod cert nu mi-ar trebui nimic neaparat, DOAR citeva cartuse de tigari, sa fiu eu asigurata citeva luni, sa nu-mi dau obstescul sfarsit fara o pipa de final.... !!!
Exact ca drogatzii.
N-am ajuns sa dau in cap nimanui da'nici n-am fost in situatia sa n-am cu ce sa imi iau macar tutun - e, nu stiu cum as fi reactionat. Poate deveneam si violenta. Asociala. Cine stie. Nu vreau sa incerc... Ma sperie reactiile astea.
ileanna spune:
io - fumatoare in-ra-i-ta.
Elise cred ca ai postat f f bine subiectul la psiho.
Din experientele mele / incercarile de a ma lasa de fumat am tras concluzia ca nevoia fizica de nicotina este bullshitt fatza de nevoia psihologica.
Cel mai greu este sa renunti la ce ai spus tu: tzigara de dupa x y z. La placerea aia stranie pe care o ai cand aprinzi tzigara:
- pt ca nu ai chef sa faci nimic in clipa aia ... da' ... te gandesti in timp ce fumezi
- pt ca tocmai ai terminat ceva
- pt ca peste 5 min te apuci de altceva
- pt ca te-ai enervat
- pt ca pt ca pt ca
Voit, cel mai mult am reusit sa ma las ... 10 ore!!! Si nu puteam nici macar sa mai vad bine.
La urmatoarea experienta am tras concluzia ca shi simptomele astea sunt tot psihice ...
Adica: cu cortul ... la Periboina (pt cine stie ... pustietate pe zeci de km, fara urma de om) ni se strica masina . Ne agitam, gasim un pescar care sa vina peste 1 sapt cand trebuia normal sa plecam - sa ne remorcheze. Pana atuncea ne mancam linistiti toate proviziile ... ne uitam oripilatzi ca se termina cola ... o indoim cu apa ... si surpraiz ... incredibil da' se gata tutunu' . Fix in dupa amiaza de dinainte sa vina salvamaru' (trebuia sa vina a doua zi dimineata).
Eh ... vreau sa-ti spun ca JE a stat in rochitza albastra - sexi - si cu bulinutze albe LA CERSIT. In drumul mare ... adica ... pe un drum prafuit prin stufaris, pe unde mai trecea la juma de ora o dacie rablagita plina cu pescari barboshi!!! Iar barbate-meu avea rolul sa asculte cu urechea la pamant sa ma prind cand sa ies in soare si sa nu scap vreo masina.
In fine ... povestea este ... hm ... criminala in totalitate. Ideea e ca n-am facut rost decat de fo' 6 tzigari si rezultatul a fost ca n-am fumat pana a doua zi la 10 dimineata.
Te rog frumos sa ma crezi k nu am crapat nici unul, dar asta numai din cauza ca stiam ca putem sa ne dam cu curu' de pamant ca nu avem de unde scoate o tzigare. Chiar nu a fost nici o drama.
Cand a venit dimineata si pescarul ... m-a batut oleaca gandul ... ce-ar fi ... dar nu mi-am putut refuza placerea si sarbatoarea ... shi tot asa e si in ziua de azi.
Eu zic ca e undeva o chestie de declic nervos ... pe care io nu l-am descoperit inca ...
Desi urasc tirania tzigarii ... crize la un film la mall (hai pupatzi-va dreaq ca vreau sa ies sa fumez) ... la o sedintza la job ("imi suna" mobilul extrem de des si deh ... tb sa ies).
Tzine-ma la curent ....
26S cu bb Vlad
http://bd.lilypie.com/STIcp2.png
Lorelai spune:
Elise, eu am fumat de la 16 ani. la inceput mai putin, mai spre 2 pachete spre sfirsit. am avut n-shpe tentative de reducere a numarului de tigari si lasari de fumat de 2-3 saptamini. de tot m-am lasat brusc, cold turkey, cind am venit in Canada, acum 13 ani. am decis ca un nou inceput merita efortul de a lasa tigarile. in plus, prietenul meu de atunci nu fuma si asta a fost o motivatie in plus. am cumparat un pachet de tigari in aeroport intre avioane si am fumat cam jumatate pina am aterizat in To. cind am aterizat l-am pus in geanta si amm uitat de el. am avut tigari in casa tot timpul, am pastrat chiar pachetul ala deschis de KENT aproape 10 ani, la vedere, dar nu m-am atins de el.
a fost EXTREM de greu. durerile de cap si ametelile au durat aproape O LUNA. cind eram in preajma prietenilor care fumau ma treceau toate transpiratiile. treptat am inceput sa reactionez mai normal pina cind am ajuns sa nu mai bag de seama daca cineva fumeaza linga mine, sa nu tresar la mirosul de tigara. am luat 10 kg intr-o luna dar ce mai conteaza. de atunci sarbatoresc in fiecare an, ziua de 26 mai pt mine inseamna si victoria cu tigarile. anul asta se implinesc 13 ani. acum mai savurez cite un trabuc de 2-3 ori pe an dar nu se numeste ca m-am reapucat de fumat.
trebuie sa te impaci cu ideea ca nu va fi usor dar daca vrei se poate. pe vremea aia patchurile si alte gume nu erau asa de populare dar cunosc oameni in jurul meu care s-au lasat cu nicorette si/sau patchuri. incearca si vezi ce functioneaza mai bine la tine.
bafta multa.
Elise spune:
ei, da... noi am ramas blocati in delta pe motive de inundatzii si am fumat Dacia cot la cot cu aia de dadeau alcool medicinal pe git. Si cind ni s-a terminat si Dacia (care se stingea oricum la fiecare doua fumuri), am aruncat un oki disperat imprejur, gindindu-ne ca deh, sint multe paie... intre Dacia si stufarish oricum nu era mare diferentza... un ziar, ceva... de preferat nefolosit... de unde luam?!
Pina la urma ne-au salvat unii care au trecut cu un iaht - acolo bishnitza, triplu pret pachetul de LM. N-am fumat LM niciodata, dar dupa Dacia era lux.
I-am lasat vreo doua tigari si prapaditului care agoniza in cort, de insolatie- ne-am gindit ca poate moare, si si asa n-aveam cu ce sa-l ajutam in mijlocul baltzii. Macar sa ii facem o bucurie inainte.
"Tiranie" e cuvintul perfect potrivit.
Exact din cauza asta vreau sa ma las.
Nu ma fac presh din motive mult mai importante, si lipsa tigarilor imi altereaza demnitatea in halul asta... bleah!!
Siminaf spune:
Elise, daca tu citesti cartea cu pricina si te ajuta sa te lasi, o sa o iau si eu, ca am aici o buna prietena care cica s-a lasat de mai multe luni, dar tot mai "fura" cite o tigara fara stirea sotului si a prietenilor care o sustin in nefumarea ei (eu am aflat intimplator) si poate o ajuta si pe ea. Ne ti si pe noi la curent, pliiiz! Pupa BbLisa scumpa!
MissParker spune:
Elise, eu asociez pe undeva dependenta de tutun cu dependenta mea de ciocolata.
La terapie am constientizat ca nu e o decizie constienta, a adultului din mine ("Acum mananc ciocolata fiindca am nevoie sa mi se ridice moralul sau pur si simplu fiindca imi place"), ci este de fapt o mare nevoie a psihicului, o cerinta acuta a subconstientului care incearca astfel sa compenseze o lipsa.
Aceasta lipsa este una foaaaaarte veche, deci ti-e clar ca vorbim aici exclusiv de golurile sufletesti ale trecutului, nu ale prezentului. Lipsa veche, durerea veche reprezinta rana originara a sufletului, pe care durerile prezentului n-o egaleaza niciodata in intensitate, nemaivorbind ca atunci erai copil si acum esti adult, deci acum esti foarte capabila sa gestionezi in mod matur si constient crizele existentiale, ceea ce in copilarie nu era posibil...
Ori cel care cere insistent ciocolata (sau tutunul), pe post de surogat de ... tot ce vrei tu, este copilul din noi, iar adultul cedeaza de fiecare data, desi ar trebui sa stie ca totul este o iluzie... sau macar ca isi face rau.
Mie mi-a fost mai usor sa ma despart de fostul sot sau sa rup relatiile cu parintii decat mi-ar fi sa renunt la ciocolata (desi am incercat de cateva ori), deci tocmai aici e buba care se cere descoperita: de ce in alte situatii mai grave reusim sa iesim din mocirla si sa ne eliberam in mod radical, in schimb cu chestii mai "inofensive" ne ingreunam singure viata si ramanem prizonierele constrangerii subconstientului?
Da, ai dreptate, e o tiranie, e ceva care (pare ca) ne controleaza, e o constrangere mai puternica decat vointa si luciditatea noastra.
E greu, foarte greu. Parerea mea este ca solutia o vei afla facand o terapie competenta. Asta nu e garantia ca vei si putea aplica rapid acea solutie, dar eu cred ca daca vom intelege si constientiza dedesubturile cele mai profunde ale actiunilor noastre, vom reusi sa ne schimbam. Cu timpul.
Sau mergi in paralel: renunta cold turkey la tigari si apoi incearca (eventual doar asa, de proba) cateva ore de terapie, ca sa vezi efectele combinate.
Felicia 30+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
ingridnen spune:
Mai, mie imi chiar imi fac rau tigarile....daca fumez mai mult de 3 pe zi
Asa ca ma limitez la 2 tigari pe zi, la cate o cafelutza. Pur si simplu nu pot sa renunt la ele.
Da, am fumat si eu acum ceva ani mai mult, culmea e ca m-am lasat pentru vreo 3 ani si pe urma m-am reapucat...insa doar de "moft".
Oricum, mi-a fost cam greu atunci cand m-am lasat, parca nu-mi gaseam locul... am baut o gramada de ceai in perioada aceea
Recent au reusit sa se lase niste colege de la servici, cu ajutorul plasturelui cu nicotina. Dar... dupa 2 luni s-au reapucat
Grea treaba
Ingrid si Cristi 5 ani si 1 luna
ileanna spune:
Da, Felicia ...
Dar daca ramaneai fara cioco ... nu cred ca ieseai la cresit sau te apucai sa mananci orice e ... hm ... maro la culoare
Am primit si eu cartea pe mail ...
Hm ...
26S cu bb Vlad
http://bd.lilypie.com/STIcp2.png