Parintii naturali vor cunoaste familia adoptatoare
Raspunsuri - Pagina 8
Tzuni spune:
quote:
Originally posted by liliana csaki
mrenescu, lucrurile nu sunt atat de simple cum le faci sa para. Problema nu e ca exista posibilitatea de santaj pe holurile tribunalului, ok. acolo nu te santajeaza, adoptia se finalizeaza, dar dupa aceea? cum esti aparat ca si parinte adoptator? clauza de confidentialitate nu mai exista, ei vor avea o copie a hotararii(chiar daca ar fi audiati separat, asa cum sugerau unele fete) in care vor fi cuprinse toate datele de identificare ale parintilor adoptatori. Asta inseamna ca te poti trezi oricand cu ei la usa, ca-ti agata copilul in curtea scolii sau in parc turnandu-i un anume "adevar". Cine-i apara pe parintii adoptatori dar mai ales pe acesti copii de asemenea traume? sau ei nu sunt cetateni ai aceleiasi tari, cu aceleasi drepturi? Modificarea asta e o mare mizerie, data de niste fosile senile. Practic, le redau unora o calitate pe care tocmai au pierdut-o in momentul in care, potrivit aceleiasi legi, si-au exprimat deja consimtamantul, in fata unei instante, cu privire la adoptabilitatea copilului.
Din pacate, pt. fetele cu dosare in derulare, nu cred ca lucrurile se vor rezolva asa de repede. Ma tem ca solutia ar fi abrogarea legii in intregul ei si adoptarea alteia noi, dar asta inseamna timp. Ma intreb daca tot asa de repede s-ar fi dat o solutie si in cazul in care romanii din diaspora, care nu pot adopta desi sunt cetateni romani, ar fi atacat legea pe motiv ca le sunt ingradite drepturile.
Pozele noastre
Poze noi
poze nou-noute
...asta e problema mea! O sa vada din act si ca sunt single-mam si o sa le dea idei poate. Ooooof! Nu pot dormi.
Edit: probabil desteptii legii vor ca parintii biologici sa ne cunoasca numele si adresele ca sa ne poata ei monitoriza...sa stie cum si in ce fel le crestem copilul pe care ei l-au abandonat. Ca poate nu le convine ceva....io stiu...cum ii imbracam...
Si daca imi schimb locuinta, banuiesc ca trebuie sa-i caut si sa le spun. Sa le duc si niste flori si sa-mi cer scuze ca bulversez copilul mutandu-l in alta casa....
Tzuni
mic si drag si scump si pisicos
liliana csaki spune:
daca vreti sa cititi, asta e decizia;
DECIZIA Nr.369
din 20 martie 2008
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1),
art.35 alin.(2) lit.i) si art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind
regimul juridic al adoptiei
Publicata în Monitorul Oficial nr.238 din 27.03.2008
Ioan Vida - presedinte Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskás Valentin Zoltán- judecator
Tudorel Toader - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Simona Ricu - procuror Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si
art.35 alin.(2) lit.i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, exceptie invocata de
Teodor Luta Bura în Dosarul nr.2.878/30/2007 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia civila
Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 21 februarie 2008, în prezenta
aparatorului partii Lacramioara Camelia Ciuban, avocatul Claudia Vasu-Kolla, cu împuternicire avocatiala la dosar, si în prezenaa reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate în încheiere. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la 28 februarie 2008, la 5 martie 2008, la 11 martie 2008, la 13 martie 2008 si la 20 martie 2008.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin Încheierea din 13 noiembrie 2007, pronuntata în Dosarul nr.2.878/30/2007, Curtea de
Apel Timisoara - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si art.35 alin.(2) lit.i) din Legea
nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Exceptia a fost invocata de recurentul Teodor
Luta Bura într-o cauza având ca obiect recursul formulat de acesta împotriva Sentintei civile
nr.37/PI/CC/04.05.2007, pronunaata de Tribunalul Timis - Sectia civila în Dosarul
nr.2.878/30/2007, în contradictoriu cu intimata reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului Timis si intimata pârâta Lacramioara Camelia Ciuban, privind încuviintarea
adoptiei interne.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile
referitore la exprimarea consimtamântului parintilor firesti, atât în faza deschiderii procedurii
adoptiei interne, reglementata prin art.15 alin.(1) din Legea nr.273/2004, cât si în faza încuviintarii
acesteia, potrivit art.35 alin.(2) lit.i) din aceeasi lege, sunt neconstitutionale, fiind contrare atât
dispozit;iilor art.20, art.26, art.48 si art.49 din Constitutie, cât si prevederilor art.8 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. În acest sens, sustine ca lipsa
exprimarii consimtamântului parintilor firesti, în fata instantei judecatoresti, si în procedura
încuviintarii adoptiei produce efecte dintre cele mai grave atât cu privire la relatiile dintre copil si
familia sa naturala,cât si "cu privire la dezvoltarea sociopsihoculturala a acestuia". Autorul arata
ca si-a stabilit filiatia fata de minora; între data deschiderii procedurii adoptiei interne si data
încuviintarii adoptiei de catre instanta de fond, fara a-si putea exprima consimtamântul, situatie
datorata dispozitiilor art.35 alin.(2) lit.i), criticate pentru neconstitutionalitate. De asemenea,
precizeaza ca ,desi statutul juridic al copilului fata de care s-a deschis procedura adoptiei poate
suferi modificari, între data deschiderii procedurii adoptiei si aceea a încuviintarii acesteia,
legiuitorul nu a prevazut obligativitatea exprimarii consimtamântului parintilor firesti în fata
instantei de judecata si în procedura încuviintarii adoptiei, încalcându-se prin aceasta dreptul persoanelor la viata familiala
Curtea de Apel Timisoara - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate
este întemeiata.În acest sens, arata ca exprimarea consimtamântului parintilor firesti este prevazuta de art.14 din Legea nr.273/2004 ca o conditie de fond la adoptia copilului, consecinta
fiind aceea ca,prin adoptie, înceteaza legaturile de rudenie fireasca si orice relatie ce caracterizeaza viaaa de familie. De asemenea, precizeaza ca procedura adoptiei interne parcurge
în actuala reglementare a Legii nr.273/2004 trei faze, iar exprimarea consimtamântului în fata
instantei de judecata este impusa numai la deschiderea procedurii adoptiei, conform art.15 din lege. În acest cadru legal, consimtmântul la adoptia copilului este de ordin general, iar nu unul în cunostinta de cauza. Curtea de Apel Timisoara observa ca, potrivit art.5 si art.9 din Conventia
europeana în materia adoptiei pentru copii, încheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care
România a aderat pin Legea nr.15 din 25 martie 1993, existenta consimtamântului parintilor se
analizeaza la momentul "pronuntarii adoptiei", deci cel al încuviintarii, si nu la cel al deschiderii procedurii acesteia. Face referire si la dispozitiile art.9 alin.(1) si (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20
noiembrie 1989, ratificata de România prin Legea nr.18 din 27 septembrie 1990, potrivit carora, în
cazul separarii copilului de parintii si, toate partile interesate trebuie sa aiba posibilitatea de a
participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere. Arata ca sunt de observat si
dispozitiile art.21 din aceeasi Conventie, potrivit carora în cazul adoptiei copilului, trebuie sa
primeze interesele supreme ale acestuia, sens în care adoptia va fi autorizata numai cu luarea în
considerare a statutului juridic al copilului în raport cu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai
legali si numai daca persoanele interesate si-au dat consimtamântul cu privire la adoptie în
cunostinta de cauza, în urma unei consilieri corespunzatoare.
Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca ne aflam în prezenta unei situatii de "vid legislativ" în care judecatorul este chemat sa interpreteze legea si sa îi suplineasca lipsurile, astfel încât aceasta sa
fie aplicata în conformitate cu scopul pentru care a fost edictata, sens în care apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile criticate nu contravin dispozitiilor art.26,
art.29, art.48 si art.49 din Constitutie, raportate la art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale. Considera ca ceea ce a determinat invocarea exceptiei de
neconstitutionalitate este modul de interpretare si de aplicare a legii la o situatie specifica,
acestea fiind atributul exclusiv al instantelor de judecata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992,
retine urma;toarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta,potrivit dispozitiilor art.146
lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare a Curtii si din notele scrise ale autorului, îl constituie prevederile art.15 alin.(1)si ale art.35 alin.(2)
lit.i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.557 din 23 iunie 2004, care au urmatorul continut:
- Art.15 alin.(1): "Consimtamântul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da în fata
instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei.";
- Art.35 alin.(2) lit.i): "Cererea de încuviintare a adoptiei este însotita de urmatoarele acte:
[...]
i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamântului parintilor firesti, în
masura în care nu s-a pronuntat anterior o hotarâre judecatoreasca de încuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului; dispozitiile art.12 alin.(3) sau (4) ori ale art.13 se aplica în
mod corespunzator."
Prevederile art.12 alin.(3) si (4) si ale art.13 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al
adoptiei, la care face trimitere art.35 alin.(2) lit.i), au urmatorul continut:
- Art.12 alin.(3) si (4): "(3) Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, în conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice împrejurare, în imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamântul celuilalt parinte este
îndestulator.
(4) Consimtamântul parintilor firesti ai copilului nu este necesar daca ambii se gasesc în
oricare dintre situatiile prevazute la alin.(3), precum si în cazul adoptiei prevazute la art.5 alin.(3).";
- Art.13: "În mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor
firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice
mijloc de proba, ca acestia refuza în mod abuziv sa-si dea consimtamântul la adoptie si instanta
apreciaza ca adoptia este în interesul superior al copilului, tinând seama si de opinia acestuia data în conditiile art.11 alin.(1) lit.b), cu motivarea expresa a hotarârii în aceasta privinta."
Autorul exceptiei sustine ca textele de lege criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale
ale art.20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art.26 referitoare la viata intima,
familiala si privata, art.48 privitor la familie, art.49 privind protectia copiilor si tinerilor. Totodata,
autorul exceptiei considera ca prevederile criticate contravin si dispozitiilor art.8 privind dreptul la
respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, Curtea retine
urmatoarele:
Autorul exceptiei nu si-a dat consimtamântul la deschiderea procedurii adoptiei, întrucât nu
era stabilita paternitatea fata de copil si nici nu a fost parte în faza încuviintarii adoptiei ce a facut
obiectul Dosarului nr.2.878/30/2007 solutionat de Tribunalul Timis - Sectia civila, de vreme ce,
potrivit art.63 alin.(3) din Legea nr.273/2004, la încuviintarea adoptiei se citeaza numai directia în a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, directia în a carei raza teritorial#259; domiciliaza
adoptatorul si persoana ori familia adoptatoare.
Potrivit art.61 alin.(4) din Legea nr.273/2004, cererile de deschidere a procedurii adoptiei, cererile de încredintare a copilului în vederea adoptiei si cererile de încuviintare a adoptiei se judeca în prima instanta, la tribunal, potrivit regulilor prevazute de Cartea III - Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedura civila;, iar recursul, potrivit art.336 alin.3 din Codul de procedura civila "poate fi facut de orice persoana interesata, chiar
daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii". Ca atare, în materie, recursul, potrivit art.61 alin.(5)
din Legea nr.273/2004 coroborat cu art.336 alin.3 din Codul de procedura civila, poate fi formulat
si de autorul exceptiei, care, recunoscându-si paternitatea fata de copil, între deschiderea procedurii adoptiei si încuviintarea acesteia, are calitate procesuala si justifica un interes. 1. În ceea ce priveste art.15 alin.(1) din cap. II - "Conditiile de fond ale adoptiei" al Legii
nr.273/2004, criticat pentru neconstitutionalitate, Curtea observa ca acesta prevede exprimarea consimtamântului parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui numai odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei, în fata instantei judecatoresti. Consimtamântul parintilor
firesti este o conditie de fond la adoptia copilului, urmând a fi exprimat în mod liber, neconditionat si numai dupa ce acestia au fost informati asupra consecintelor adoptiei, în special asupra
încetarii legaturilor lor de rudenie cu copilul, consimtamântul, însa, este de ordin general si nu are
în vedere persoana sau familia adoptatoare.
De aceea, Curtea constata ca prevederile art.15 alin.(1) privind exprimarea
consimtamântului parintilor firesti, la momentul deschiderii procedurii adoptiei, sunt în acord atât cu dispozitiile constitutionale privind familia, viata familiala si protectia copiilor si a
tinerilor, ce se regasesc în art.26, art.48 si art.49 din Constitutie, cât si cu interesul superior al
copilului.
De asemenea, Curtea retine ca prevederile criticate nu contravin nici art.20 din Constitutie,
raportat la art.8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
2. Cât priveste critica de neconstitutionalitate a art.35 alin.(2) lit.i) din cap. III "Procedura adoptiei interne", sectiunea 4 "Încuviintarea adoptiei" din Legea nr.273/2004, Curtea observa ca
acesta cuprinde doua teze, ce se vor analiza prin conformitatea lor cu dispozitiile din Constitutie
si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. a. Curtea retine ca art.35 alin.(2) lit.i) teza întâi din Legea nr.273/2004 prevede ca, la
cererea de încuviintare a adoptiei, se anexeaza documente doveditoare cu privire la exprimarea consimtamântului parintilor firesti, din faza de deschidere, fara sa se prevada exprimarea acestuia, în aceasta etapa, în fata instantei de judecata.În mod exceptional, în masura în care s-
a pronuntat anterior o hotarâre judecatoreasca de încuviintare a deschiderii procedurii adoptiei
interne a copilului, documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamântului parintilor
firesti pot sa lipseasca.
Tot astfel, Curtea retine ca parintii firesti ai copilului sunt citati numai la judecarea cererilor
referitoare la deschiderea procedurii adoptiei, iar potrivit art.63 alin.(3) din Legea nr.273/2004,
parintii firesti nu sunt parti în procedura de încuviintare a adoptiei, judecarea cererilor de
încuviintare a acesteia ftcându-se cu citarea directiei în a carei raza teritoriala se afla; domiciliul copilului, a directiei în a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul si a persoanei sau a familiei adoptatoare. Totodata, Curtea observa ca, potrivit reglementarilor criticate, pentru încuviinaarea adoptiei
de catre instanta este suficient consimtamântul exprimat numai în procedura deschiderii adoptiei,
constatat prin documente doveditoare, sau consimtamântul extrajudiciar al parintilor firesti,
constatat prin act notarial, având forma autentica desi aceasta a doua posibilitate este
reglementata de Legea nr.273/2004 doar în cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau.
Eliminarea parintilor din procedura încuviintarii adoptiei este o deficienta a textelor de lege criticate, de vreme ce prezenta directiei în a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului si a
directiei în a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul nu poate suplini lipsa consimtamântului
parintilor firesti, citarea în instanta a acestora si luarea consimtamântului lor direct în fata instantei
în procedura încuviintarii fiind necesare pentru realizarea interesului superior al copilului.
Curtea constata ca adoptia este, în egala masura o operatiune juridica si o masura de
protectie a copilului, având caracterul unui act juridic complex, valabil prin îndeplinirea conditiilor
de fond, inclusiv prin exprimarea consimtamântului de catre parint;ii firesti si prin lipsa
impedimentelor la adoptie, în acelasi timp fiind si o masura de protectie a copilului, ce rezulta din
reglementarile internationale în materie, la care România este parte.
Curtea constata ca autorul exceptiei critica prevederile art.35 alin.(2) lit.i din Legea
nr.273/2004, în primul rând, raportat la art.20 din Constitutie, care prevede ca, în masura în care exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile
internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai
favorabile.
În acest sens, Curtea retine ca, potrivit art.5 paragraful 1 lit.a) din Conventia europeana în
materia adoptiei de copii, încheiats la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care România a aderat prin Legea nr.15 din 25 martie 1993, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.67 din 31 martie 1993, "[...] adoptia nu este pronuntata decât daca cel putin consimtamintele
urmatoare au fost acordate si nu au fost retrase:
a) consimtamântul mamei si, în cazul în care copilul este legitim, cel al tatalui [...]".
De asemenea, Curtea constata ca art.9 paragraful 1 din Conventia europeana în materia
adoptiei de copii prevede ca "Autoritatea competenta nu va pronunta o adoptie decât dupa o
ancheta corespunzatoare privind adoptatorul, copilul si familia sa", stabilindu-se astfel
calitatea de parti a parintilor firesti la momentul pronuntarii adoptiei.
Asadar, potrivit Conventiei europene în materia adoptiei de copii, exprimarea
consimtamântului de catre parintii firesti se face la momentul "pronuntarii adoptiei", deci la
momentul încuviintarii acesteia.
Curtea constata ca omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale deduse controlului, a exprimarii consimtamântului parintilor firesti la momentul încuviintarii adoptiei, exigenta expres reglementata în Conventia europeana în materia adoptiei de copii, constituie o neconcordanta,
în acceptiunea art.20 alin.(2) din Constitutie, între legea interna si un tratat privitor la drepturile
fundamentale ale omului, situatie în care textul constitutional consacra prioritatea reglementarii
internationale.
Curtea constata asadar, ca prevederile art.35 alin.(2) lit.i) teza întâi din Legea
nr.273/2004 sunt neconstitutionale, fiind contrare art.20 din Constitutie, raportat la art.5
paragraful 1 lit.a) si la art.9 paragraful 1 din Conventia europeana în materia adoptiei de
copii, în masura în care nu prevad luarea consimtamântului parintilor firesti, în fata
instantei, odata cu solutionarea cererii de încuviintare a adoptiei.
De asemenea, Curtea retine ca art.35 alin.(2) lit.i) teza întâi încalca atât dispozitiile
constitutionale ale art.26 privitoare la viata intima, familiala si privata, ale art.48 relative la familie
si ale art.49 privind protectia copiilor si a tinerilor, cât si prevederile art.8 referitoare la respectarea
vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
b. Cât priveste prevederile art.35 alin.(2) lit.i) teza finala din Legea nr.273/2004, având urmatorul continut: "[...] dispozitiile art.12 alin.(3) sau (4) ori ale art.13 se aplica în mod corespunzator", Curtea constata ca acesta consacra cazuri exceptionale în care exprimarea consimtamântului la adoptie a parintelui ori a parintilor firesti nu este obligatorie, atunci când unul dintre ei sau ambii se afla în unul dintre cazurile reglementate expres de lege.
Curtea observa ca se face trimitere la cazuri exceptionale în care este îndestulator
consimtamântul unuia dintre parintii firesti, exprimat atât în faza de deschidere a procedurii adoptiei, cât si în cea a încuviintarii acesteia, daca unul dintre acestia este decedat, necunoscut,
declarat, în conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice
împrejurare, în imposibilitate de a-si manifesta vointa. De asemenea, consimtamântul parintilor
firesti ai copilului nu este necesar daca ambii sunt decedati, necunoscuti, declarati, în conditiile
legii, morti sau disparuti, pusi sub interdictie, precum si daca se afla, din orice împrejurare, în
imposibilitate de a-si manifesta vointa ori daca se adopta o persoana majora.
În acelasi mod, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parinailor firesti sau, dupa
caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, în mod exceptional, daca se dovedeste, prin
orice mijloc de proba, ca acestia refuza, în mod abuziv, sa-si dea consimtamântul la adoptie si
instanta apreciaza ca adoptia este în interesul superior al copilului, tinând seama si de opinia
acestuia, în cazul în care a împlinit vârsta de 10 ani, cu motivarea expresa a hotarârii în aceasta
privinta.
Curtea constata ca aceste prevederi criticate sunt în acord cu dispozitiile din Constitutie si
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, circumstantierea
cazurilor în care consimtamântul parintelui sau al parintilor firesti poate sa lipseasca, la momentul
încuviintarii adoptiei, dând expresie principiului interesului superior al copilului.
Curtea constata ca prevederile care consacra acest din urma caz sunt în acord atât cu dispozitiile constitutionale ale art.26, art.48 si ale art.49, cât si cu ale art.20 din Constitutie,
raportat la art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
întrucât dovedirea refuzului abuziv al parintilor firesti, luarea consimtamântului copilului care a
împlinit vârsta de 10 ani si, mai ales, obligarea instantei de a-si motiva expres hotarârea dau
expresie principiului interesului superior al copilului.
3. Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata;, care prevede ca "În caz de admitere a exceptiei, Curtea se va
pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar si
evident, nu pot îi disociate prevederile mentionate în sesizare", întrucât în cauza dispozitiile art.35
alin.(2) lit.i) teza întâi din Legea nr.273/2004 nu pot fi disociate de cele ale art.63 alin.(3) si (4) din
aceeasi lege, Curtea urmeaza sa extinda controlul de constitutionalitate si asupra acestor
prevederi care au urmatorul continut:
- art.63 alin.(3): "Judecarea cererilor de încredintare a copilului în vederea adoptiei interne,
precum si a celor de încuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei în a carei raza teritoriala se
afla domiciliul copilului, a directiei în a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia
adoptatoare si a persoanei sau familiei adoptatoare.";
- art.63 alin.(4): "Judecarea cererilor de încuviintare a adoptiei internationale se face cu
citarea directiei în a ctrei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, al persoanei sau familiei
adoptatoare, precum si a Oficiului".
Curtea constata ca prevederile art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 asupra carora s-a extins controlul de constitutionalitate încalca aceleasi dispozitii din Constitutie si din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie,
precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d), al art.29 si al art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.35 alin.(2) lit.i) teza întâi si, prin
extindere, si a prevederilor art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al
adoptiei, exceptie ridicata de Teodor Luta Bura în Dosarul nr.2.878/30/2007 al Curtii de Apel
Timisoara - Sectia civila, constatând ca aceste prevederi contravin art.20 din Constitutie, raportat
la art.5 paragraful 1 lit.a) si art.9 paragraful 1 din Conventia europeana în materia adoptiei de
copii, în masura în care nu prevad luarea consimtamântului parintilor firesti, în fata instantei,
odata cu solutionarea cererii de încuviintare a adoptiei. 2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si ale art.35
alin.(2) lit.i) teza finala, exceptie ridicata în acelasi dosar de acelasi autor.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata în sedinta publica din data de 20 martie 2008.
asi spune:
Tzuni 
Eu saptamana viitoare incerc sa ajung in sfera politica.Eu stiu ce am de zis insa am nevoie de o petitie-sesizare-cerere care trebuie conceputa si semnata de cat mai multi parinti adoptatori sau nu.
Va rog cele care va pricepeti la asta sa ma ajutati sa scriem aceasta si sa o folosim peste tot.
In sensul asta i-am trimis lui Witchie un pm.
Mami de Razvan(07 martie 2004)
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.
Alexa Ioana spune:
mrenescu, spuneai "Primul lucru avut in vedere: statul trebuie sa protejeze ambele categorii de parinti, pentru ca in mod firesc, pana la urma primeaza interesul copilului."
care "ambele" categorii ? in urma emiterii sentintei de deschidere a procedurii de adoptie, copilul este scos de sub tutela familiei biologice. deci parintii biologici nu mai sunt legal "parinti"... iar cand se ajunge la incuviintare (finalizare), exista doar o singura categorie de parinti, si anume cei adoptatori... pe care legea nu'i mai protejeaza absolut deloc !!!
asi, exact asta vom face noi la intalnire: vom concepe petitia / comunicatul de presa. dupa cum am spus, te tin la curent. si se va ajunge si la politicieni... iar unele "organisme" de presa au fost deja anuntate (vrajitorica-sarbatorica, saru'mana din nou)...
asi,te tin la curent cu ce se va hotari.
dupa cum spuneam, ar fi bine sa se organizeze si fetele din alte judete, si dupa ce ne intalnim sa centralizam datele... sa nu tragem in mai multe directii...
ma rog, asta e parerea mea... aici la noi deja angrenajul a fost pornit... va tin la curent cu ce se intampla.
va pup
asi spune:
Multumesc Alexa dar voi fi si eu prezenta desi la o astfel de intalnire nu cred ca sa poate concepe o petitie ci doar sa se stabileasca un plan de abordare a problemei.
Eu propuneam sa concepem o petitie(sau cum ii vom spune) care sa ne reprezinte pe toate, in toate zonele.
Mami de Razvan(07 martie 2004)
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.
simo_75 spune:
buna fetelor!
Am citit ce ati scris pana acum si m-am descurajat mai ales ca inca nu am depus dosarul.Eu sper sa nu fie chiar asa mai ales ca ORA respinge aceasta decizie.
sa cititi asta http://www.ziare.com/ORAProcesul_adoptiei_poate_incuraja_coruptia-286221.html
Chiar in acest articol scrie ca aceasta decizie luata de CCA a fost luata pe un caz punctual, caz in care Directia Generala de Asistenta Sociala si pentru Protectia Copilului Timis nu a aplicat corect legislatia actuala!!!
Sa citit acest articol ca e interesant si ne da o speranta ca nu vor ramane lucrurile asa.
mrenescu spune:
quote:
Originally posted by Alexa Ioana
mrenescu, spuneai "Primul lucru avut in vedere: statul trebuie sa protejeze ambele categorii de parinti, pentru ca in mod firesc, pana la urma primeaza interesul copilului."
care "ambele" categorii ? in urma emiterii sentintei de deschidere a procedurii de adoptie, copilul este scos de sub tutela familiei biologice. deci parintii biologici nu mai sunt legal "parinti"... iar cand se ajunge la incuviintare (finalizare), exista doar o singura categorie de parinti, si anume cei adoptatori... pe care legea nu'i mai protejeaza absolut deloc !!!mami de brotac roacker
Scoaterea de sub tutela nu este echivalenta cu decaderea din drepturile praintesti.Asa cum ai putut vedea, au existat si exceptii. Eu, asa cum am spus, am incercat sa raman obiectiva.
Este adevarat ca nu sunteti protejate postadoptie din cauza ca va sunt comunicate datele personale catre parintii biologici. Asta nu cred ca se face in vreun stat EU. Voi trebuie sa luptati foarte mult acum, eventual sa va creati o asociatie care sa va sustina drepturile, sau sa va afiliati la una, pentru ca in textul de lege amendat sau in textul nou sa existe o prevedere care sa spuna ca datele personale ale parintilor adoptivi nu vor fi dezvaluite in nicio circumstanta parintilor biologici pentru a se evita potentialele abuzuri postadoptie ( cand de altfel copilul este considerat a nu mai avea niciun grad de rudenie cu ei ).Parlamentul nu este obligat sa amendeze legea doar cu prevederile impuse de catre CCR. Poate sa adauge si altele, evident necontrare deciziei CCR. Decizia CCR nu prevedea insa expres divulgarea datelor personale dar acestea vor fi divulgate in momentul in care parintele biologic primeste un dosar. Ei bine si daca la dosar nu vor exista datele personale ale parintilor adoptivi? Incercati sa vedeti care este procedura in UE si poate va gasiti acolo un exemplu de buna practica sa va serveasca in sustinerea cauzei voastre.
Cel mai bine ar lupta pentru voi o asociatie. De ce totusi a fost abandonat acest proiect? Nu-i foarte dificil de infiintat. Daca vreti pot incerca sa fac un draft de statut pentru voi, eventual pot face niste investigatii prin legislatie ca sa va spun exact ce aveti de facut pentru infiintare.
andrada77 spune:
Gata fetele.Astazi am trimis legea la toate televiziunile importante,la programele de stiri.Sper ca cineva, cumva sa se sesizeze.
claudia72 spune:
Buna ziua fetelor,
Si eu am trimis la televiziuni si ziare textul legii,am mai trimis si la partidele politice din Romania, nu la toate, dar poate se sesizeaza cineva.
Scrieti si pe forumul emisiuniii Duminica in Familie.
Claudia
claudia72 spune:
Si daca stie cineva sa formuleze o petitie sa o faca si cred ca o sa fie semnata de toate.