David, cel mai scump martisor
Ochisori mari, expresivi, gene rimelate, nasuc in vant, buze perfecte si un zambet care pur si simplu te vrajeste. Acesta este David, cel mai scump martisor pe care l-am primit si l-as putea primi vreodata !
S-a lasat asteptat... Un an de zile nici macar n-am putut incerca sa am un copil din cauza unei alergii urate care presupunea un tratament ce nu era compatibil cu sarcina. Si mi-l doream atat de mult!! In noiembrie 2006 am reusit sa ma insanatosesc si n-am mai asteptat. Din luna imediat urmatoare ne-am pus pe treaba, dar fara izbanda. 3 luni mai tarziu aveam sa aflu ca ovarele mele sunt sufocate de chisturi mari si mici. Am inceput tratamentul. Pe zi ce trecea deveneam tot mai trista si, desi speram sa vina bebe cat mai repede, aveam impresia ca minunea nu se va intampla niciodata. Intrasem in depresie...
Dupa 3 luni de tratament (ovarele se mai curatasera), intr-o zi de miercuri, am impresia ca simt ceva ciudat prin burta, asa ca ma duc sa cumpar un test Barza, desi mai erau 4 zile pana la ciclu. Imi zic: “Eh, ce mai conteaza?! Si-asa am avut negative o gramada, ce mai conteaza unul in plus?!” Il fac... si, bineinteles, nu apare nici o a doua liniuta. Stau ce stau si cand ma uit din nou la el vad o umbra ciudata... Inima mi-o ia la trap. Tot eu imi spun ca nu poate fi, ca exista doar in mintea mea. Intru pe forum, toata lumea ma incurajeaza si ma felicita. Devin si mai confuza... Joi mai fac un test si constat ca a doua liniuta e acolo, desi f f f palida... Ii trimit mesaj sotului:”Cred ca sunt gravida”. (il mai are si acum in telefon)
Si de-aici incepe aventura, drumul aparent lung catre clipa in care aveam sa-mi cunosc sufletelul iubit. Am avut o sarcina frumoasa. La 15 saptamani a miscat bebe si am scapat de greturile care imi marcau intreaga zi. La 19 saptamani am aflat ca e baietel si am fost tare fericita, ca ii puteam da un nume, desi noi speram sa fie fetita. Spun acum ca am un baietel ca o fetita de cuminte!! Desi, la drept vorbind, si fetitele pot fi nebunatice, nu??
Trebuia sa nasc la 24 februarie, de Dragobete, dar piticul avea alte planuri. Pe 29 februarie m-am internat si urma sa imi declanseze nasterea pe 1 Martie. Ei bine, atunci avea de gand si David sa vina pe lume, pt ca de dimineata, cand sa ma duc la control mi s-a rupt apa. Contractii dureroase aveam deja de 3 zile, dopul il pierdusem si nu mai rezistam de durere, dar puiul se lasa asteptat. Voia el neaparat sa fie martisorul meu cel mai frumos !
Nasterea a decurs bine. Nu am avut nicio teama. Deh, eram pregatita de cateva saptamani si nerabdatoare sa-mi cunosc baietelul. M-am dilatat foarte greu, dar cu ajutorul medicamentelor am ajuns in doar 30 de minute de la dilatatie 2 (pe care am obtinut-o in 6 ore!!) la dilatatie completa. Si niste dureri crancene, ca epidurala nu-si mai facea efectul. Noroc ca nu au durat decat 2-3 minute, caci am fost hotarata sa-l vad pe David cat mai repede. Si...cand l-am vazut am fost atat de fericita!! L-am sarutat si l-am mangaiat pe frunte. Ochii mi s-au umplut de lacrimi si sufletul de dragoste nemarginita... dragoste de mama!! Am plans! In jurul meu infirmierele si asistentele isi dadeau coate si ma priveau de parca eram prima femeie care se manifesta asa. Am plans de fericire! Inca pot sa retraiesc momentele acelea. Eram obosita, ametita, picioarele nu-si prea mai faceau treaba, dar eu nu simteam toate astea. Eram puternica! E incredibil cata putere si dorinta de viata imi dadea acel pui de om! Ce forta nebanuita avea asupra mea! Tinandu-ma de perete am ajuns in sectia de nou-nascuti. L-am vazut pentru a doua oara si mi s-a parut atat de frumos! Imi venea sa urlu ca sa stie toata lumea ca omuletul acela care dormea asa linistit este al meu, ca eu sunt cea care a infaptuit acea minune!
Niciodata nu m-am simtit importanta! Niciodata pana atunci! Acum e altceva. Sunt importanta pentru ca sunt mama lui David. Imi imaginam cum e sa fii mama. Asa credeam eu, dar atunci am realizat ca nu poti s-o simti decat in momentul cand iti vezi puiul pentru prima data, cand il atingi, il mangai, il strangi in brate, cand te uiti in ochii lui care parca-ti spun cat de mult te iubesc... cand ii simti respiratia pe sanul tau, cand vezi cu cate pofta suge lapticul care, ca prin minune, stie cand sa curga ca sa-ti hraneasca bebelusul, cand il iei in brate ca sa nu mai planga, cand vezi cata nevoie are de tine... de nimeni altcineva decat de mamica lui!
Ma uit la el, il contemplu, ii admir trasaturile care mi se par atat de perfecte! Nu, n-as fi crezut ca Doamne-Doamne va fi atat de bun cu noi ! A adunat si a pus in David tot ce stia El mai bun si mai frumos. Dumnezeu ne iubeste ! Stiu asta si o simt tot mai mult de cand ni l-a daruit pe David !!!
David, te iubim !
Ioana si David, cel mai scump martisor (01.03.2008)
poze
Mergi cu incredere in directia visurilor tale. Traieste viata pe care ti-ai imaginat-o.
Raspunsuri
natynic spune:
Mi-au dat lacrimile...
Asa e, Ioana, Dumnezeu ne iubeste, noi ne iubim pruncii intr-un fel ce nu are asemanare cu nici un alt fel de iubire iar ei...Doamne, e incredibil, cel putin in primele luni de viata, cata nevoie de afectiune au! Si din ce o cer, primesc tot mai multa, caci asa ne-a lasat Dumnezeu, sa ne iubim puii...si, cum spui si tu, sa-i privim in ochisori si neincetat sa ne miram si parca sa nu putem crede ca NOI am fost in stare sa aducem in lume astfel de minuni!
Naty
mamica Iuliei Elena (30.01.2008)
DOAMNE,TINE-O SANATOASA PE MINUNEA MEA!
Iulia mea
www.onetruemedia.com/shared?p=524cc5223d57ca1ff422c0&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Minunea mea
mami_papatot spune:
Ioana, pupici dulci pentru toti trei...am retrait drumurile tale la spital, supararile tale ca nu te interneaza, glumele noastre pe seama ta si toate mi-au creat o stare de bine...si in timp ce incercam sa ma intorc in timo la zilele tale, aveam in gand imaginea lui Davidutz micutz...ca pe el il asteptai atat si pt el te tot necajai...si uite ca intr-un final nu e dupa noi ci dupa DD si bebe mic...sa-ti traiasca si sa-ti aduca bucurii inzecite fatza de ziua in care l-ai strans pentru prima oara in brate...daca o fi posibil acest lucru!
Doar 4 zile pana cand o vom strange in bratzuca pe
fetitza noastra iubita, Honey Ioana ???
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=51be13e67dfb912b27f7f1&skin_id=601&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">POVESTE FARA SFARSIT
mami_papatot +39 Honey Bunny
POZICI
Sunt cucoana-n casa mea!
BEBE-N BURTICA
numeioana spune:
Naty, mami, multumesc! Citesc din nou si din nou povestea si nu-mi vine a crede! Plang de fiecare data de emotie!! Sunt foarte fericita!
Ioana si David, cel mai scump martisor (01.03.2008)
poze
Mergi cu incredere in directia visurilor tale. Traieste viata pe care ti-ai imaginat-o.
luny spune:
ioana, sa-ti triasca puiul, sa-ti aduca numai bucurii!
Asa este, suntem cele mai importante fiinte din lume, pentru ca suntem mamici!!
LUNY, mami de bebe MATEI CRISTIAN!(16 martie 2008)
Life is to precious to worry about stupid Shit!
bubu05 spune:
Ioana, foarte frumos ai povestit, chiar mi-au dat lacrimile si mie!
David e o dulceata!
Oana 37+ cu bb Stefan
si Vladutz (2 ianuarie 2005)
AMR pana la
Bubu mic
Iubirea mea
Poze
ccris_ccris spune:
Ioana, mamica fericita, sa te bucuri de puiul tau, sa creasca mare si voinic!
Abia astept sa simt si eu emotiile de mamica.
Cristina37+Andreea
AMR doar 12 zile!
Asteptand-o pe bebe
POZELE MELE
Ali_bia spune:
Foarte emotionanta povestea ta si sa te bucuri din plin de puiutul tau .Abia astept sa simt si eu emotiile pe care le-ai simtit tu
_
Mamica de Bianca(23oct2003) si acum de 2
Alina39+Alexandra-Ioana
Pozele mele
AMR-max.4 zile pana la
andrruzza spune:
Felicitari Ioana! Sa va traiasca puiutu', sa fiti sanatosi si fericiti!
mami de Rares Andrei (10.03.2005) si Stefania Maria (10.10.07)
http://community.webshots.com/user/andrruzzaR
"Neasteptatul se produce intotdeauna"
Simo27 spune:
Ioana,foarte frumos si emotionant ai scris tot ceeea ce ai trait !!!Intr-adevar esti o mamica norocoasa si fericita!Felicitari si sa stiti sa va bucurati de "David-Cel Mai Scump Martisor!"
Simo,mami de DAVID- 3 iulie 2002,si de SAMUEL CASIAN -1 martie 2008
POZE
Faptul ca ai un pian ,nu te face pianist,dar faptul ca ai un copil cu siguranta te face parinte!
motanik spune:
Ioana, felicitari! Ai un martisor deosebit, sa va traiasca si sa fie sanatos!
--------------------
Andra