Metode reale de prevenire a abuzului

Raspunsuri - Pagina 21

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Gabrielama spune:

Daria,

nici pe a mea nu o da povestitul afara din casa; asa in general vorbeste o gramada, dar cand o intreb "cum a fost la gradinita" imi raspunde "bine" si cam atat.

Asa ca am deschis capitolul de discutie "ce a fost rau si ce a fost bine" in ziua respectiva.

A fost bine/ti-a placut ceva in mod deosebit azi la gradi? Te-a suparat ceva azi la gradi? La intrebarile acestea raspunde. Sunt de asemenea ajutatoare intrebarile despre colegi - dar X a fost azi la gradi? Lui i-a placut/displacut intamplarea Z?

De asemenea, ca sa o fac sa povesteasca ceva mai mult, ii povestesc eu cu lux de amanunte ce am facut la birou. De la cum mi-am facut cafeaua de dimineata, pana la ce am mancat la pranz; si povestindu-i o mai intreb una alta.

Succes!

Gabi

There is no taste like the taste of being thin!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns szivarvany spune:


Multumesc ca mi-ai raspuns si pentru idei



Daria & felina fioroasa GIULIA(2004 08 16)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LilianaR spune:

Nu sunt ideile mele, ci sunt idei citite in carti.
Referitor la cele de mai sus, am inteles faptul ca un copil nu poate vb despre ce s-a intamplat la scoala sau la gradi pentru ca este traieste in prezent, se afla in prezent, gandeste in prezent.
Chiar memoria si-o acceseaza ca sa stie cum sa reactioneze in prezent si nu doar ca sa-si aminteasca ceva ce nu ar avea o urmare directe, nemijlocita, asupra prezentului sau.
Copilul e prezent in prezent spunea o psihanalista. In mediul sau familial el este preocupat de ce de intampla acolo, atunci, fiindu-i dificil sa acceseze memoria numai sa ca descrie o parte din trecutul sau.
Nu inseamna nici ca nu are imaginatie, memorie sau inteligenta, doar ca toate acestea au o aplicare mult mai practica (de acea copilul va raspunde, scurt, la intrebari mai la obiect, mai practice) si imediata: se folosesc pentru a inventa sau reda jocuri, a le imbunatati etc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BLUE ANGEL spune:

Salut !
Va scriu pe acelasi subiect pentru ca sunt foarte bulversata /
Am un baietel de 5 ani si jumatate care are un prieten foarte bun la care tine mult. Merg la aceeasi gradinita , locuim in acelasi cartier la cateva case distanta ..Ideea este ca-si petrec mult timp impreuna .. sunt ca niste frati …la gardinita si apoi se joaca impreuna , cateodata mai dorm impreuna .
De cele mai multe ori se joaca frumos ..au ei jocurile lor si cateodata secretele lor . Dar s-a mai intamplat sa-I surprindem jucandu-se mai altfel ..adica isi scoteau cucul si faceau pipi prin tot felul de recipiente .Le-am facut observatie , le-am explicat ce se poate intampla …au continuat cu acelasi joc dupa un timp ..i-am pedepsit san u se mai vada ..in fine de ceva timp nu s-au mai jucat asa ..ce-I drept au si fost supravegheati .
Dar ieri au fost surprinsi exersand un altfel de joc …mai exact unul trebuia sa scoata cucul si sa-l apropie de funduletzul celuilat …
L-am intrebat pe Luca de unde stie jocul acesta si mi-a raspuns ca l-a invatat / jucat cu un vecin . Noi locuim intr-un cartier de case ..avem loc de joaca protejat si in siguranta . Prin urmare copiii pot fi lasati sa se joace singuri acolo ..nu exista pericole …sau cel putin asa am crezut pana acum …
Mi-a povestit cum vecinul (cu 1 an mai mare )l-a invatat jocul asta si il jucau atunci cand nu vedea nimeni …in casuta de la locul de joaca …si ca atunci cand venea cineva isi ridicau pantalonii …va dati seama ca imi venea sa lesin ? si eu eram la cativa metri distanta fara sa-mi dau seam ace se intampla acolo …
Am vorbit cu el , i-am explicat ca este un joc urat …mi-a zis ca stie ca este un joc urat ..dar ca si-a adus aminte acum de jocul asta si a vrut sa-l mai joace odata cu preietenul lui …
I-am explicat in fel si chip , i-am spus chiar ca daca va continua sa isi scoata cucul pe unde apuca …o sa se infecteze si va trebuie sa mergem la spital ..si cine stie ce se mai poate intampla !!!
Acum sunt pedepsiti ..nu mai au voie sa se intalneasca o perioada …dar asta pentru ca stiau ca este ceva rau si totusi au continuat ..
Sincer nici nu stiu cum sa reactionez ..nici macar nu stiu daca am facut bine ca i-am pedepsit …
Dar mi-as dori sa stiu cum sa-l fac sa se fereasca de astfel de situatii , sa constientizeze ca nu este bine …

Acum nu stiu daca asta este chiar un abuz …dar ma gandesc ca daca lui I se pare distractive acest “ joc” …atunci daca cineva o sa vrea sa-l abuzeze intr-adevar ..lui o sa I se para un “ joc” ..practic nu va opune nicio rezistenta …
Acum ingrijoarrea mea este ca el si-a dat seama ca este ceva rau si totusi a continuat ...
eu cum as putea sa previn un abuz adevarat ?

ce sa mai fac?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

Blue angel, se prea poate ca vecinul (copilul de 6 ani) sa fie un copil abuzat. Nu cred ca e un joc pe care un copil l-a facut din mintea lui. Sau a avut acces la scene de acest gen- fie in realitate (mami si tati), fie la TV la ore nepotrivite.

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Claudi@ spune:

Citat:
Blue angel, se prea poate ca vecinul (copilul de 6 ani) sa fie un copil abuzat. Nu cred ca e un joc pe care un copil l-a facut din mintea lui.

Si eu zic la fel. O Doamne, eu as cauta sa aflu daca acel copil e abuzat.
Cat despre pedeapsa, nu cred ca ai procedat corect, dar e parerea mea. De ce cred asta, daca ii pedepsim pe copii, data viitoare cand se va intampla ceva nu ne vor mai spune caci le va fi frica de pedeapsa si uite asa invata sa si minta. Dar e numai parerea mea si si nu e bazata pe vreun studiu, atat ma duce pe mine capul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns paula2003 spune:

Noi ii supraveghem 24 din 24 si nu-i lasam decat in preajma noastra si a celor foarte apropiati casei. Am vazut multe la TV, nu vreau sincer sa ma gandesc la asta. Fereasca Dumnezeu. Cred ca este cumplit pentru acea persona abuzata, dar mai ales pentru parinti care se simt vinovati.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dia_tm spune:

Super ideile legate de discutiile cu copii, despre cum a fost la gradi.
Nici a mea nu-i vorbareata...o intreb cum a fost la gradi, ce a facut acolo...si primul raspuns este inevitabil "nu stiu"; dupa care de multe ori ii spun ca fie cum vrea, daca n-are chef sa vorbeasca cu mine nu mai vorbesc nici eu cu ea... si-atunci mai imi spune ca a fost bine, sau ca s-a jucat, sau eventual ca a mancat ceva... dar rar pot obtine mai mult de atat.
O sa incerc si eu strategiile citite aici si sper sa functioneze.
as vrea sa stiu cat mai detaliat ce face...si-mi pun tot mai des intrebarea "daca i s-ar intampla ceva anormal, as reusi sa-mi dau seama?"

Recunosc ca ma sperie jocurile despre care citesc aici si depasesc cu mult ceea ce as considera eu normal si acceptabil.
Oare n-ar merita vorbit cu parintii baiatului in cauza? poate din reactiile lor ai putea sa deslusesti mai mult decat spun cuvintele... poate ei habar n-au (chiar daca e vreun abuz, poate fi din exterior, si poate le faci un bine sa le atragi atentia); plus ca n-ar fi rau daca i-ar spune si respectivului cineva ca ala nu e un joc!
offff...
E asa de complicata lumea in care traim! si e atat de greu sa ne pregatim copiii pentru ea! din pacate abuzurile sunt considerate subiect tabu si victemele incearca mai degraba sa uite decat sa discute subiectul si ca urmare atatea lucruri raman ascunse, atat de greu de descoperit si de indreptat...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BlackCat4evR spune:

Buna!

Nu stiu daca o sa mai raspunda cineva dupa atata timp de pauza, oricum, povesti am muuulte, cu si despre abuzuri. Ca idee de baza, la mine tupeul a fost trasatura de caracter dominanta vreme indelungata.

Prima chestie s-a intamplat la gradi, unde un baietel se uita la fetite cand eram la toaleta. I-am zis de vreo 3 ori sa plece, dar el nici gand, statea si radea. Nu era nimeni matur cu noi. Apoi s-a dus sa faca pipi la una din toaletele fetelor. Si dupa ce a intrat, eu l-am impins in vasul de WC. S-a lovit foarte foarte tare si eu am fost pedepsita.
Cand am ajuns acasa, mama era cam nervoasa, mi-a dat chiloteii jos si m-a batut cu catarama de la curea intre picioare, "ca sa stiu ce i-am facut lui ....". Am niste cicatrici barosane, ca mi-a curs mult sange.

Cu toate astea...
Pe la 7-8 ani, gasca din fata blocului era cam divizata in grupe de varsta. Culmea, baietii erau cam cu 2-4 ani mai mari decat fetele. Ne stiam intre noi, dar nu aveam legaturi, nu ne jucam mipreuna. Intr-o seara, intorcandu-ma acasa, asteptam liftul cu unul din baietii din vecini. Dupa ce ne-am urcat, a oprit liftul intre etaje (stiam despre asta, ma jucam si eu des la lift, si nu m-am speriat). Mi-a zis ca o sa faca ceva dar sa nu tip. Si mi-a bagat mana in chilotei si a inceput sa se joace acolo. Acum, eu m-am tinut de cuvant si nu am tipat, dar el nu a zis de galagie, asa ca am inceput sa zgaltzai liftul, si sa bat cu picioarele in podea. Faceam mai mult zgomot decat daca as fi tipat. Asa ca a incetat, a pornit din nou liftul si m-am dus acasa, glontz la maica-mea si i-am zis exact cum v-am povestit si voua. Nu stiu cum sa zic, a innebunit, s-a innegrit la fata, m-a luat de mana si direct la usa vecinilor, parintii baiatului respectiv. Le-a facut o panarama de zile mari, cum de obicei avea rezervate pentru mine la cate o boacana cosmica.
El a fost pedepsit tare atunci, cred, pentru ca dupa aceea se uita mereu urat la mine. Apoi, a facut ceva puscarie (pentru talharie, cred) si a disparut din peisaj.

Cu tata a fost o faza de cosmar, care ne-a marcat pe amandoi, si din fericire pot sa spun ca a fost o uriasa neintelegere. Eram la ei peste week-and si de obicei, dormeam cu fratiorul meu mai mic, frate din a doua casatorie a lui taica-meu si cel mai meserias frate din lume dupa parerea mea. Sotia lui tata se dusese la dus, iar noi ne bagasem in pat. Cand a terminat, a venit sa ne verifice. Nu mai stiu de ce, cred ca frate-meu nu se simtea bine, sau ceva, ca a rugat-o sa doarma cu el. Asa ca m-am dus eu in pat langa tata. Eu si sotia lui aveam cam aceeasi statura, poate chiar eu eram un pic mai mare (aveam deja cam 14-15 ani). Tata cu patura in cap. Sting lumina si la un moment dat incepe sa ma pipaie cam peste tot. Dupa stupoarea de la inceput, repulsie si multe alte senzatii, teama, jena, scarba, mai ca ma luase plansul, stateam inlemnita. Simteam ca inocenta mea a murit in noaptea aia. Cand am intuit eu ca nu se opreste, i-am zis asa, pe un ton plangacios: "Hai, mai, tati, inceteaza!". El socat: "Aoleu, tu erai?" A plecat din pat si nu a mai vanit pana dimineata. A doua zi, am lungit-o in pat cat am putut, numai sa nu dau ochii cu el. Cand m-am ridicat in sfarsit, bietul om avea ochii rosii de plans, si eu plansesem, nu-i vorba, si ne-am cerut iertare unul la altul, eu ca nu i-am zis de cand am venit ca sotia lui a ramas in dormitor, el nu stia de ce isi cere iertare, saracu facuse o confuzie, dar isi cerea... Si-mi tot spunea ca nu a stiut ca sunt eu, ca el nu e ca nemernicii de prin ziare, si, pe bune acum, chiar asa a fost. Nu si-a dat seama ca sunt eu langa el, credea ca e bine merci, cu nevasta!

O problema am avut cu prietenul maica-mei la un an sau doi dup-aia. Nush pe unde era mama, ca n une lasa ea singuri, el venea rar pe la noi si petreceau tot timpul impreuna, chiar nu stiu unde disparuse maica-mea de data asta. Eu stateam pe canapea in sufragerie si ma uitam la televizor. Si vine tipul (ne stiam de 15 ani buni) si asa, din intamplare, incepe sa ma mangaie pe picioare, pe gambe. Nu a trecut peste genunchi, dar nici mana nu si-o lua, oricate incercari subtile de distantare faceam eu. Asa ca i-am spus foarte calm ca daca ma mai atinge asa o singura data il castrez, si ca nu-mi pasa daca ma omara maica-mea dup-aia. Inutil sa spun ca nu s-a mai repetat isoria. Asa ca maica-mei nu i-am mai povestit.

Alta faza s-a petrecut la liceu, printr-a zecea sau a unshpea. Eu faze violente fizic constiente nu am avut decat doua, care m-au marcat atat de profund incat am inceput un autocontrol strasnic. Una din ele a fost asta... Noi terminam seara tarziu, 7-8, era noapte deja de mult. La iesire erau o ceata de puradei, pe care unii mai mari ii invatasera sa ne bage mana intre picioare. Si astia micii se executau, iar cei mari ii pazeau de la distanta. Eu am terminat Peda, era plin de gagici, si saracele suportau treaba asta, de frica vlajganilor. Cateva luni bune a durat... Pana-ntr-o seara cand ma enervasem la Fizica cu profa. Si iesind unul din plozi, sa fi avut 11-12 ani, gaseste de cuviinta s ase lege tocmai de mine. Cu nu stiu ce putere, l-am luat de gat, l-am ridicat insus, l-am pus su spatele pe o masina si i-am bagat un genunchi intre picioare, in asa fel, incat sa nu atinga pamantul si sa fufa si il bruscam, intrebandu-l daca mai face, dupa trei raspunsuri de "Da!", cand probabil ca i se terminase oxigenul (chiar strangeam la gatul lui...) A zis ca nu si i-am dat drumul. Apoi mi-am revenit din furie in ovatiile colegelor, care chiuaiau, aplaudau, si-mi strigau "Bravo!". Inutil sa mentionez ca vlajganii nu s-au bagat pentru pusti, chit ca erau 20 si eu eram una, dar cred ca s-au temut de celelealte fete, ca eram multe. Si nici nu s-a mai intamplat asa ceva de atunci. Au disparut si pustii si vlajganiii. Poate pe la alte licee, nu stiu...

Fazele cu autobuzul sunt "clasice" am avut parte de 5 momente, inclusiv cu un tip care avea un fetis cu pantofii, iar o data m-am trezit cu sperma in buzunar, dar eram deja majora si ma blazasem oarecum...

Si nu de-ale mele: Prietena mea cea mai buna a fost violata de fratele ei mai mare. A vorbit cu mine pe la 25 de ani (dupa 10 ani de la intamplare), nu stiu daca a ajuns vreodata sa le spuna parintilor ei. Iar in liceu tot o prietena foarte buna imi povestea ce pateste de la nenumaratii indivizi care se perindau prin patul maica-sei. Nu s-a ajuns la viol, dar nici mult nu mai ramasese. Pana la urma s-a mutat la mine cand nu a mai suportat.

Asa ca SUNT REALE si SUNT FRECVENTE cazurile de abuz. Chiar daca le bagatelizam, chiar daca depasim momentul, eu, una am avut bafta de happy-end la toate, dar daca eram mai timida? Daca ma lasam coplesita de frica? Daca...? Pe Crimetime, rubrica de violuri are sute de relatari, cel putin jumate sunt incesturi, si sunt din Romania. De aici, de langa noi. Imi pare rau ca s-a stins polemica pe baza acestui subiect, pentru ca era chiar important... Eu o sa am o fetitza in noiembrie si sincer, mi-a frica sa nu-i tulbure ceva copilaria, sa nu-i ofileasca cineva inocenta, sa nu-i inntineze cineva sufletelul... Sper sa gasesc calea. Pentru ca eu nu cred ca o atitudine overprotective chiar e eficienta. Consider ca in loc sa-i ofer arme pentru a lupta, o leg de maini si de picioare. Sa nu-i dau voie sa faca nici aia nici ailalta, nici in vizite, nici departe de mine, cum am mai citit pe-aici, asta nu inseamna ca o protejez, ci ca o inchid intr-o constructie efemera, creind numai iluzia sigurantei. Cred ca orice vanticel de primavara spulbera o casa din bete de chibrituri si ca atunci cand te trezesti fara acoperisul pe care contai impactul este mult mai dur, ca te trezesti lipsit de aparare, fara sa ai ceva arme pe care le-ai fi capatat daca ai fi avut mai multe experiente mai mult sau mai putin dureroase pe care sa le fi depasit pe parcurs.
Offf, nu vreau sa ma intelegeti gresit, cum sa zic, nimeni nu invata din cucuiele altuia, trebuie sa te lovesti tu de niste chestii ca sa inveti anumite lectii, desigur, lectia evitarii abuzului e printre cele mai greu de invatat, pentru ca cere in primul rand incredere in tine insuti, ceea ce pentru un copil e mai greu daca nu e dirijat abil de parinti si educatori, si in al doilea rand incredere in parinti si educatori, sa stii ca te vor crede si ca te vor sustine in cazul in care le relatezi un incident, ceea ce iarasi e greu pentru un copil. Asta vreau sa spun, ca pana sa se ajunga la abuz, copilul ar trebui (in mod ideal) sa depaseasca alte bariere, care sa-i cladeasca increderea in el si in parinti, si eu cred ca interzicandu-i foarte multe lucruri din prudenta, nu faci decat sa inlaturi tu din calea lui acele bariere pe care poate, daca le-ar fi depasit singur, si-ar fi cladit casuta din caramida care sa reziste la furtuni. Nu stiu... Oare am dreptate? Sau nu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dia_tm spune:

Draga BlackCat, imi pare rau ca ai avut de indurat atatea; sincer mie cel mai socant mi se pare modul in care a reactionat mama ta...dar comentariile nu-si prea au locul in astfel de cazuri.

Din pacate de multe ori dupa o trauma, cand prinzi curajul sa-ti deschizi sufletul si sa vorbesti cu cineva, constati ca si persoanele cu care vorbesti au trecut prin experiente foarte traumatizante si ca toate aceste abuzuri sunt mai frecevente decat am putea crede; dar de cele mai multe ori raman subiecte tabu, i nchise intr-un suflet care sufera si incearca sa se vindece si sa mearga mai departe.

Diana - mami de Adriana(n.14.02.2006)

Mergi la inceput