Metode reale de prevenire a abuzului
Raspunsuri - Pagina 13
bird70 spune:
Intrebarea ramane totusi: cum prevenim abuzul sexual impotriva copiilor? Eu sunt foarte ingrijorata din cauza asta. Nu am avut nici un fel de experiente de genul asta. Abuzul sexual de care am suferit a inceput pe la 13 ani cand, asa cum se obisnuieste in Romania, au inceput sa se lege de mine baieti/barbati pe strada si a continuat pana am plecat din tara. Am avut norocul sa ma nasc intr-o familie foarte normala unde am fost tratata cu foarte mult respect,fara batai sau jigniri. Sunt foarte reticienta sa las copiii sa mearga la prieteni acasa . Imi este foarte frica sa nu se intample ceva care sa-i marcheze pe viata. Cateodata ma gandesc ca in felul asta poate fac mai mult rau pentru ca ma port nerezonabil. Fiica mea are 3 prietene foarte bune, sunt tot timpul impreuna si nu am nici o problema cu 2 dintre ele. Una din fete traieste doar cu mama ei care imi este prietena buna, cealalta traieste cu ambii parinti pe care ii cunosc bine. A 3-a fata traieste doar cu tatal ei si cateodata mai merge si pe la maica-sa. Nu am nici o problema cu fata dar organizeaza chefuri peste noapte (invitate sunt doar grupul lor de 4 fete) si pana acum nu am lasat-o pe fiica-mea niciodata . De fiecare data am gasit o scuza, dar adevarul este ca daca ar fi la celelalte fete nu as fi asa reticienta . Intr-o zi am observat urme de taieturi pe mana fetei care traieste doar cu tatal, stiu ca merge la psiholog. Ma gandesc ca daca s-ar taia ca este abuzata nu ar duce-o taica-su la psiholog, e posibil sa fi fost afectata de un divort foarte urat, de respingerea mamei...si totusi ceva in mine se opune cu tarie la fiecare invitatie din parte fetei respective.
MissParker spune:
quote:
Originally posted by bird70
Intrebarea ramane totusi: cum prevenim abuzul sexual impotriva copiilor?
Pai s-a mai spus pe topicul asta: trebuie facuta copiilor educatie sexuala temeinica, trebuie sa li se dea constiinta propriei individualitati si a propriului corp, trebuie invatati ca nimeni (fie strain, fie ruda, fie amic de familie) nu are voie sa-i atinga in zonele intime, trebuie invatati ca nu toti adultii au intotdeauna dreptate si dreptul de a le impune ceva, trebuie preveniti in limitele rezonabile in care ei pot intelege la anumite varste etc.
quote:
Eu sunt foarte ingrijorata din cauza asta. Nu am avut nici un fel de experiente de genul asta. Abuzul sexual de care am suferit a inceput pe la 13 ani cand, asa cum se obisnuieste in Romania, au inceput sa se lege de mine baieti/barbati pe strada si a continuat pana am plecat din tara.
Nu i-as zice abuz sexual, ci doar un fel primitiv de hartuire sexuala.
quote:
A 3-a fata traieste doar cu tatal ei si cateodata mai merge si pe la maica-sa. Nu am nici o problema cu fata dar organizeaza chefuri peste noapte (invitate sunt doar grupul lor de 4 fete) si pana acum nu am lasat-o pe fiica-mea niciodata . De fiecare data am gasit o scuza, dar adevarul este ca daca ar fi la celelalte fete nu as fi asa reticienta . Intr-o zi am observat urme de taieturi pe mana fetei care traieste doar cu tatal, stiu ca merge la psiholog. Ma gandesc ca daca s-ar taia ca este abuzata nu ar duce-o taica-su la psiholog, e posibil sa fi fost afectata de un divort foarte urat, de respingerea mamei...si totusi ceva in mine se opune cu tarie la fiecare invitatie din parte fetei respective.
Ai incredere in ceea ce simti, fiindca e f. probabil sa existe acolo ceva suspect... Te gandesti tu (logic, ca un om normal) ca daca tatal fetei ar abuza de ea nu ar duce-o la psiholog, dar in realitate profilul abuzatorilor nu e conform cu logica noastra, a oamenilor normali. Poate ca el abuzeaza de ea si - dintr-o nevoie perversa de un nou kick sau de o dovada a autoritatii absolute pe care o are asupra ei sau dintr-o dorinta inconstienta de a o ajuta pe fetita (caci astfel de oameni sunt f. ambivalenti, nu sunt doar monstri!) - o duce la psiholog...
Uita-te la femeia aia austriaca tinuta 24 de ani prizoniera de tatal ei. Ajunsese la 42 de ani si - daca nu se imbolnavea grav fiica ei - poate nu ar fi iesit nimic la iveala si ar mai fi trait in buncarul ala subteran alti 20 de ani, dupa care murea, taica-su o ardea si pe ea in cazanul din garaj si uite-asa... toti vecinii continuau sa-l compatimeasca pt. ca fiica lui (oaia neagra a familiei) traia intr-o secta si-i aducea lui copiii ei sa-i creasca el...
Cum iti imaginezi ca se simte un copil abuzat, daca o femeie abuzata nici la maturitate nu are puterea de a scapa? E doar un exemplu, dar sa stii ca puterea pe care o au abuzatorii asupra copiilor abuzati nu trebuie niciodata subestimata.
Poate incerci s-o chemi pe fetita aia la voi, sa stai putin de vorba cu ea despre familia ei (cu mult tact), ca sa vezi daca sentimentele iti mai indica un alt adevar dincolo de ceea ce se vede la suprafata...
Felicia 33+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
anna spune:
Radacinile acestui Fritzl:
(de aici pornesc ororile )
http://www.spiegel.de/international/europe/0,1518,551451-2,00.html
"Josef Stefan Fritzl was born in Amstetten -- today a town with 23,000 inhabitants -- in 1935. His parents were Josef and Maria Fritzl, he was raised Roman Catholic and he attended school in Amstetten. A photograph depicts him with his class of 1951, a boy wearing a traditional Austrian knit jacket, looking into the camera from a serious, narrow and withdrawn face. "He grew up without a father, and his mother raised him with her fist, beating him until he was black and blue almost every day," says Fritzl's sister-in-law, Christine R.
At 21 he married Rosemarie, the woman with whom he would spend the next 51 years. She was 17, poorly educated, trained as a kitchen help, and he was all she had. Fritzl, an electrical engineer, was highly intelligent, as some would later say. But it was precisely his intelligence and resourcefulness that prevented him from taking his wife seriously. He was the one who was completely in control in their marriage"
mihuta spune:
Nimic surprinzator, un copil extrem de inteligent, abuzat si aflat in puterea totala a unei mame violente, isi petrece o viata intreaga impunand puterea sa asupra altora. Violatorul asta face, ia cu forta, poseda. Iar asta dusa la extrem, combinata cu exactitatea unei minti germane, au rezultat luatul cu forta a unei fiinte umane.
Am toata compasiunea pentru aceasta femeie intemnitata si o mare admiratie pentru ea ca mama.
mami de Sophia
MissParker spune:
... si pentru ca el nu a constientizat ce i s-a facut lui si probabil nu a avut nici un "martor salvator" in copilarie, n-a avut de ales mai tarziu decat sa reinsceneze, sa puna in act cu alte personaje (fiica lui) distrugerea pe care a suferit-o el. Asa se transmite mai departe abuzul, prin ignoranta, negare, reprimare... eternul cerc vicios.
Ce ma dispera pe mine este atitudinea generala de a-l privi pe acest individ ca pe un monstru, ca pe o greseala a naturii, ca pe un caz unic, ma dispera refuzul oamenilor de a accepta ca multi astfel de tati incestuosi traiesc printre noi (chiar daca nu toti isi fac buncare si duc 24 de ani o viata dubla)...
Felicia 33+ mami under construction pentru - David
Poze cu noi si vacantele noastre
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
mihuta spune:
Pai incestul in cazul de fata este doar o mica parte din peisaj. Incarcerarea unei fiinte umane pentru 24 de ani , incarcerarea a 3 copii in temnita sunt mult mai grave. Nu pot sa imi imaginez cum e sa nasti singura, sa tai cordonul ombilical singura, sa cresti copii sortiti unei astfel de vieti.
Probabil ca daca n-ar fi fost abuzata de timpuriu n-ar fi rezistat psihic, dar ea era deja in mintea ei prizoniera, desi a incercat sa scape fugind de acasa. O persoana care a crescut libera cred ca ar fi murit.
Incestul in sine cred ca e explicat pentru ca el o vedea ca sange din sangele lui, deci punea in scena propria intemnitare.
ce tristete !
mami de Sophia
Andrada spune:
Ei na, MissParKar, fireste ca austriacul e monstru si oripileaza. Daca nu mai sintem oripilati de abuzuri de ce sa il mai oprim?
Monstrul a avut o sansa sa fie diferit in fiecare din cele 24 ani X 365 zile. Cei mai multi copii abuzati in copilarie aleg calea cea buna. Tu esti unul dintre ei.
Daca incepem sa gasim scuze sociale, genetice, biologice, medicale, n-ar mai fi puscarii. Am fi toti flower-power-intorc-celalalt-obraz-iupii-societate.
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
mihuta spune:
Andrada, tocmai asta explica Alice Miller, asa se nasc criminalii in serie, monstrii, din copii abuzati care nu au avut nici un martor care sa le arate dragoste, compasiune, intelegere. Copii cred instinctual ca tot ce le fac parintii sunt dovezi de dragoste. Sau ca e normal.
Raul reprezinta lipsa empatiei. Cand nimeni nu a empatizat cu tine cand ai fost copil, nu ai de unde sa inveti empatia. Circuitul se inchide. Cand i se face ceva rau unui copil, el nu stie ca e rau, pentru ca nu are balanta binelui, daca acest bine nu i-a fost cunoscut.
Sunt de acord cu tine, acest om a devenit un monstru, sunt de acord ca a avut discernamat, noi discutam aici de radacinile acestui monstru care a fost candva copil abuzat. Nu inseamna ca responsabilitatea nu ii apartine si nici nu justifica ororile pe care le-a comis. Doar le explica dpdv psihologic.
mami de Sophia
Cristina_A spune:
Din fericire, soarta m-a ferit de orori! Insa au existat si la noi in familie comportamente pe care le consider de natura incestuoasa.
Exemple:
- tata nu manca aproape niciodata la masa, lui i se ducea mancarea la pat. Inca de pe la 6-7 ani, mama ne striga sa venim s-o ajutam sa-i puna mancare lu' tata. Una dintre noi se ducea repede sa-i puna prosop pe pat, cealalta venea cu painea sau altceva, si in urma noastra mama cu castronul de ciorba. Parca eram intr-un harem in care cadanele il hranesc pe sultan (vazusem niste scene de genul asta prin desene animate, si chiar la asta ma gandeam cand ii duceam mancarea lui tata!).
- cand tata voia sa manance si mama nu se intorsese inca de la serviciu sau nu era acasa, tata venea la una din noi si ne spunea pe un ton sictirit: "Pune si mie de mancare!". Eu ii puneam in sila, fara sa spal farfuria sau castronul.
- tot cand mama nu era acasa si se intampla sa vina cineva in vizita (vreun var sau amic al lui tata, genul de ciubucari ceausisti) tata imi spunea "Du-te si adu niste visinata!". Ma simteam atunci de parca, in absenta mamei, mie imi revine rolul de "femeie in casa". Ma duceam si puneam cu scarba visinata in pahare nespalate, sau faceam niste zoaie de cafele.
- obsesia pentru control.
Am descoperit prin martie niste scrisori pe care si le-au scris mama si tata inainte sa se casatoreasca. Daca n-as fi fost avizata, as fi cazut pe spate de admiratie fata de "inteligenta" gandirii lor, dar in realitate scrisorile sunt pline de tot felul de rationalizari. Am descoperit totusi cu uimire cum ii cerea tata la 25 de ani voie ma-sii ca sa se duca in nu stiu ce excursie cu amicii de facultate. N-am citit mai mult, ca ma plictisisem.
************************
When you want something you never had, you have to do something you've never done.
************************
Preparing to run away.