Bucurii de sept-oct 2006 (114)
Raspunsuri - Pagina 7
AdinaF spune:
itzy, ce amuzant, si eu ii intreb uneori: dar pe voi cine v-a plasat aici, la ce ora vin sa va ia inapoi, din greseala v-a scapat barza la usa noastra, iar uneori ii intreb daca le place in familia noastra, daca si-au dorit parintzi mai buni decat noi, dupa care ii linistesc si le zic: credeti-ma , se putea sa nimeritzi si mai rau 
Adina, imblanzitoare de Fabian si Alexander (06.10.2006)
Roxana01 spune:
mama, mama, ce povesti frumoase despre before si after!!! itzy, uiti sa pomenesti ca si prin baie probabil se ascund jucarii in locurile unde candva erau creme, lotiuni, parfumuri. Daria, pt ca se scoala in fieacre dimineata la 7 sau putin inainte, vine tot timpul la noi in pat vreo 20 min. este o fericire imensa, mai ales ca este tare mamalitoare. ne ia in brate pe rand, de multe ori la rand, ne pupa cand pe unul cand pe altul, ne da piciorusul si manutele la pupat, face "diiii calutul" cu tata si "nani, nani " cu mama. este in loc de orice buna dimineata.
Monique, n-am stiut ca bb cosmi s-a lasat asa mult asteptat! dar si cand a venit, numai bucurii v-a adus!
Cristina, sunt alaturi de tine cand povestesti de bb2! si eu sunt ingrijorata de cum vom face fata, dar stiu sigur ca dupa perioada de acomodare mi se va parea de 2 ori mai minuntata viata, pentru ca voi avea 2 bucurii care sa ma implineasca!
Alexutza, mult succes cu acomodarea la gradi. noi inca suntem in cautari, dar sper ca in momentul in care ne vom gasi ceva sa fie usor. De ceva timp daria este tot mai interesata de ceilalti copii, foarte greu o iau din parc. ii plac in special cei mai mari cu cativa anisori, ii ia de mana, se dau impreuna pe topogane, legane. sper sa fie de bun augur pt gradi.
Adriana, eu caut o gradinita mai aproape (stau pe la ozana). daca nu voi putea eu sa merg s-o iau cu masina, sa nu fie complicat pt mama s-o ia cu mijloace de transport in comun.
va pupam
Roxana & cocutzel Daria (06.09.06) + Burti- bebe
anangel_lexi spune:
Buna tuturor.
Impresionante povestile voastre before/after. 
Adina, cum poti sa spui ca ai talent 0 la scris cand tu ai scris asa frumos? Pai daca tu ai talent 0 inseamna ca "talentul" meu e sub 0 cu muuult.
Sa ma laud si eu putin: Maria a invatat sa zica "besc" (=te iubesc). Seara cand vin de la servici avem ora noastra de giugiuleli si cand ii spun "te iubesc" imi raspunde si ea "besc". O data vorbeam cu taica-sau la telefon, eu fiind la servici si mi-o da si pe Maria la telefon si o aud ca zice "alo, mami, besc". Mi-au dat lacrimile!
de 
www.totsites.com/tot/mariacornelia" target="_blank">Maria Cornelia (20.09.2006)
xandrutza_76 spune:
Buna fetelor. Cristina, saru`mana pentru cafea.
In primul rand vreau sa va multumesc, inca o data, tuturor, pentru urarile si felicitarile voastre. Va doresc si eu tot binele din lume!
Ma bucur ca v-au placut si pozele.
Foarte emotionante povestioarele before/after, mi-au placut tare mult!
Dupa cum v-am spus, eu simt cel mai mult lipsa somnului, (sunt si eu fan somn, ca Gety) in rest mi se pare mai bine acum decat inainte.
Mira, cred ca te-ai speriat. Eu inca nu i-am dat alune Narcisei, dar daca m-ar vedea mancand sigur ar pofti la ele. Multumim pentru vestile despre Sebicu. Ii doresc multa sanatate!
Lili, amuzanta faza cu scutecele.
Lexi, mai joc triburile, intru, dau cateva comenzi, imi fac corespondenta si gata. E cam singurul meu moft, caruia ii aloc, sa zicem, 30 de minute.
Apropos de before/after, nu mai am asa mult timp pentru citit, pe vremuri devoram cartile, acum... daca apuc sa citesc, tot vreo 30 de minute, intr-o zi... Si in ultima vreme citesc carti despre ingrijirea copilului, revistele Superbebe, Mami...
Gety, si Narcisei au inceput sa-i iasa cateva alunite; nici mie nu-mi prea place lucrul asta.
Cristina, Roxana, sunt sigura ca o sa va descurcati cu doi copii.
Alexandrina si puiutii ei, Raluci (03.08.1997) si Narci (21.09.2006)
poze cu noi
MamiLili spune:
Foarte frumoase povestile before/after, le-am citit cu placere!
Mira, cred c-ai tras o sperietura zdravana, bine ca nu s-a intamplat nimic rau! L-am prins si eu pe M furand niste fistic odata.
Abia astept tema de discutie a saptamanii viitoare.
Cristina, iti inteleg ingrijorarea, uneori ma pun in locul tau si am acelesi temeri. Fii sigura ca vei face fata situatiei si te vei descurca minunat cu cei doi copilasi. Chiar azi ma gandeam la tine si am un feeling c-o sa nasti pe 1 aprilie.
Alexutza, cred ca ti-e greu sa vezi Grasanul suferind dar fii sigura ca se va adapta curand si n-o sa mai vrea sa vina acasa dupa terminarea programului.
Gety, si M are o alunitza pe spate, aparuta de curand. Ai pus ceva pe furunculul Mariei?
pufymic spune:
Gety ai grija cu Maria si dk e chiar furuncul nu e deloc recomandata "stoarcerea" lui ca poate disemina si apoi ii apar mai multi ...si se suprainfecteaza .Nu e de joaca!Mai bine pune-i un pansament(plasture) cu Panderm de ex, si mergi la dr sa vezi ce zice!
Cat despre alunite, semne...si Nicolas are cateva....primul a aparut pe genunchiul stang, la 2 sapt. de viata(!!) si e o pata "cafe au lait"....si mai are un semnutz mititel si dragut....la coltul guritei, in partea dreapta, de zici ca e murdar de mancare
Lui Alesio i-au aparut primele semne abia dupa varta de 1 an!
Aparitia lor e inevitabila si depinde de tipul de piele!
www.doctorbun.ro/" target="_blank">Voteaza medicii romani!
itzy-bitzy spune:
pt toate relatarile voastre...incredibil cum niste gesturi aparent simple (un pupic, un zambet, o mangaiere, o pozna, un cuvant...) ne poate aduce atata fericire...si o mare schimbare de optica asupra vietii
Numai cine nu are copil nu cunoaste incarcarea emotionala a acestor gesturi/cuvinte...
Lexi felicitari vorbaretei...am vazut si pozele ...e tare frumoasa si vesela...
Gety exact asta voiam sa iti spun si eu ca si Pufy...nu trata cu superficialitate acest furuncul...daca este intr-adevar furuncul...am auzit tot felul de cazuri...
Alunite are si Ana-Maria ...am observat de curand...sunt mici cat un varf se ac...una pe obraz- pe unul din pometi aproape de ochi, si alta pe fundulet, pe una din fese ca sa fie sexy...Prima data am obs. cand o spalam si credeam ca ramasese kk si tot incercam sa o curat si cand colo...era ''un grain de beauté'' cum le place francezilor sa spuna...
------------------------------------------------------------------------------
Itzy-Bitzy
cu
Ana-Maria papusica lu' mamica si a lu' taticu (28 septembrie 2006)
ramomar spune:
Buna dimi, EDIT: Hello, ca e la amiaza, am scris 2 randuri din mesaj de dimineata, am plecat din birou si abia acum am apucat sa-l trimit
Alexutza, of of ce m-am intristitat cand am citit ce mult sufera puiul mic, dar iti zic si eu sa fii tare, caci la un moment dat toate o sa trecem si prin faza asta, deci e inevitabil
Ce de povesti frumoase am citit, una mai emotionanta ca alta.
asa ca, am sa va zic si eu cum a fost inainte si cum e acum: eii, daca before aveam timp destul pentru multe iesiri cu prietenii si chefuri, excursii si plecat inoportun de acasa, lenevit in pat in weekenduri pana la 10-11 (dupa somnurile de amiaza nu ma plang, deoarece nicodata nu am putut sa dorm) ordine si curatenie, toate erau la locul lor, acum nu mai am; veneam acasa de la servici, gaseam casa goala, deoarece husband ajunge mai tarziu..., acum casa e plina de viata si forfota. Abia astept sa ajung acasa, sa deschid usa si sa ma intampine doi ochisori negri licarind de bucurie, un zambet mare pana la urechi si sa aud un glas duios care rosteste de cateva ori "mam-maaaa", la inceput tot mai incet, iar apoi tot mai tare sa nu cumva sa nu aud
; abia astept sa ma impiedic de jucariile ei insirate peste tot,chiar daca uneori ma satur sa le pun de 10 ori/zi la loc si peste cateva minute sa fie iar insirate peste tot,sa ne jucam si sa desenam "hap-ciu" (flori),sa ma ia de mana si sa-mi arate ce a facut ea cu buni sau sa-mi arate cine stie ce, sa gasesc in dulapuri hainute si pantofiori, sa gasesc in cosul de rufe jucarii sau cine mai stie ce, pe sub masa din sufragerie linguri si cratite, sa-i aud rasul si cuvintele pocite, sa primesc si sa dau multi multi multi pupici.
Acum imi lipseste un somn bun, fara treziri noaptea, dar nimic nu se compara cu fericirea si dragostea pe care ti-o poate da un omulet mic. Facut bagajul si plecat in concediu intr-o ora si plecat in concediu s-a intamplat si before, dar si after, asa ca la capitolul asta nu s-a schimbat nimic
After- s-au rarit vizitele noastre la priteni si viceversa, mai ales ca majoritatea nu au copii.
itzy, sa stii ca si eu o intreb pe Patri de multe ori: "cine esti tu ?" sau " de unde ai venit tu, mama?", iar raspunsul e un zambet si o mangaiere pe obraz, iar eu ma topesc toata cand simt o manuta pe fata mea
pup you all
***************************************************
Ramo si 
PATRICIA MARIA (06.09.2006)
***************************************************
itzy-bitzy spune:
Ramo bine ai revenit
Alexutza m-am tot tinut sa iti scriu dar ...am zis sa prind un moment de liniste...Sunt convinsa ca e greu...sincer nici pe mine nu m-ar lasa inima sa o las asa plangand...sotul meu imi spunea ca ar lua-o acasa sau nu ar duce-o el la gradi ca nu ar suporta sa o vada asa...Problema e cand nu ai alternativa...si tb sa treci si peste asta...pe masura ce creste si sta cu mama/bunica se ataseaza tot mai mult iar despartirea este grea...Pe de alta parte este mic totusi si nu te intelegi cu el la fel precum un copil de 3-4 ani....
Ma gandesc cum va fi si cu Ana-Maria cand va merge la gradi ...si sper sa nu semene cu mine fiindca eu am fost data la 4 ani si timp de 6 luni cat am fost...plangeaaaam cum ma apropiam de gradinita...Nu cred ca aveam motive...aveam 2 educatoare iar una dintre ele era chiar vecina cu noi de bloc si ma iubea muult, dar nu mancam deloc...in fine...pana la urma am facut o hepatita virala si am scapat de calvar ...din lac in put vorba aia...
Sper sa se obisnuiasca cat mai repede si cu copiii si cu educatoarele care par ok din ce ai spus...si sa pape normal...
------------------------------------------------------------------------------
Itzy-Bitzy
cu
Ana-Maria papusica lu' mamica si a lu' taticu (28 septembrie 2006)
lakioana spune:
Salutare mamici dragi,
Revenim si noi asa din cand in cand...
Ne pasc ganduri mari pe noi de acum...ne-am cumparat trolerele si am inceput sa facem cumparaturile pentru plecare...mai avem putin...dar ne place sa le facem din timp.
M-a impresionat subiectul vostru...e super...si ma emotionez citindu-va relatarile. Ma regasesc fara sa vreau cate putin in fiecare dintre relatari. Parca sunt scrise de o aceeasi persoana in alt fel...de o singura MAMA. Doar ea ar putea relata atat de simplu si frumos viata alaturi pe copilul ei...si tot doar ea va intelege. Va pup pe toate si va multumesc ca mi-ati facut ziua frumoasa.
Daca tot am intrat, haideti sa va spun ce mi-a spus Reby azi...asta tot apropo de subiectul saptamanii:
O intreb: Tu a cui esti? Ea: mami...tati. Si cum te cheama? Raspunsul: Ebi. Dar tu mami, tu ai fost vreodata mica? Serioasa...se uita la mine, imi arata poza de pe perete de cand avea 3 luni si imi spune: Ebi mi apte mami (Eby mica lapte mami=Eby a fost mica si a papat lapte de la mami). I-am spus apoi ca o iubesc...si ea dupa mine: Bec mami. Asa de tare m-am emotionat ca mi-au dat lacrimile. Uite intr-adevar unde sta fericirea adevarata...in viata implinita pe deplin prin trairea langa copilul tau.
Si mie imi lipsesc uneori perioadele de dinainte cand eram doi porumbei si umblam numai noi stiam cat si pe unde. Tin sa mentionez ca noi suntem un cuplu din 1996...in 2003 ne-am casatorit si in 2006 s-a nascut matzul mic...dupa 6 luni de "chin" ....in care credeam ca nu mai vine....dar aceste perioade se risipesc ca nisipul cand vine Reby la mine si ma ia de manutza razand ca sa ma plimbe prin casa...sau cand imi spune "batze" si se lipeste de mine cu drag.
La somnul de amiaza...azi...in loc sa stea cuminte si sa faca nani, ea a preferat sa isi scoata suzi din guritza si sa se suie pe mine ca sa ma pupe...nici eu nu mai stiu de cate ori...pana cand i s-a facut somn si a adormit. Cred ca nu mai exista cuvinte...
Va pup inca o data si la cat mai multe astfel de subiecte.
_
Lakioana mami lui Reby, o minune de fetitza (16.09.2006)