noaptea dintre azi si maine
Raspunsuri - Pagina 8
Ramona J spune:
Balanta, suna interesanta teoria ta. Desi nu mai sint nici eu dintre forumistele tinerele, inca mai cred in iubirea vesnica, dar sint intotdeauna "open" sa aud si alte pareri.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
balanta spune:
Am observat ca in afara de cazurile grave(batai,betie,infractori...)atunci cand vrei sa iesi dintr-o relatie e mai greu sa iei hotararea daca nu exista un factor extern,in cazul tau acel L.
Incepi sa faci comparatii si sa-ti dai seama ca te afli in nisipuri miscatoare.E un fel de cui pe cui se scoate.
Acum iti trebuie un al treilea care sa fie din afara acestui triunghi.Eu din prima casnicie ieseam oricum, dar am stat un an separati pana m-am dus sa depun actele de divort.In acea perioada m-am apropiat de un coleg de birou (necasatorit
)de care ulterior m-am indragostit.
A fost sa zic asa"atentatul de la Sarajevo" in declansarea razboiului (divortul).Cu ex nu am mai pastrat legatura(cred ca nici nu stie cati ani are baiatul lui) si nici cu colegul cu care ulterior am avut o relatie de 4 ani(am facut pneumonie stand cu oala de sarmale sub geamul lui in timp ce el era cu o alta inauntru ;la mine afara ploua).
Si m-am vindecat din toate.
La timpul respectiv eram convinsa ca este ultima iubire si ca e sufletul pereche.Dar nu am murit si azi suntem priteni foarte buni.
Am avut atatea "iubiri" vesnice incat incep sa cred ca sunt matusalemica.
Elise, trecem noi peste toate astea,suntem puternice si cu siguranta unele femei se descurca mai bine decat barbatii.
Rufus spune:
Un adevarat roman. Elise, mie nu-mi pare rau de casnicia ta, atat timp cat tu nu o mai pretuiai. Esti o tipa hotarata, chit ca habar nu am daca-ti face bine sau nu chestia asta.
As vrea sa va fie bine...
poze multe cu noi
Ana a implinit un an 20062007
dianocica spune:
cred ca cei care iti sunt prieteni vor fi alaturi de tine acum, respectandu-ti decizia. cel mai rau lucru pe care il poate face cineva pt tine acum e sa iti puna la indoiala problemele sau deciziile. in acest moment trebuie sa ai 100% incredere ca ai facut cel mai bun lucru. orice indoiala a ta (sau a altuia) trebuie sa dispara. este cel mai bun mod de a o lua de la capat. cu forte noi. daca au existat geseli in deciziile tale..nu asta e momentul sa le analizezi. cred ca toti din jurul tau ar trebui sa isi arate respectul pt hotararile tale. ca sa poti gandi mai limpede maine trebuie sa iti fie bine azi.
d o invita pe bblisa la o tura de harjoneala in herastrau
diana si david 03.12.06
Elise spune:
quote:
Am observat ca in afara de cazurile grave(batai,betie,infractori...)atunci cand vrei sa iesi dintr-o relatie e mai greu sa iei hotararea daca nu exista un factor extern,in cazul tau acel L.
Incepi sa faci comparatii si sa-ti dai seama ca te afli in nisipuri miscatoare.E un fel de cui pe cui se scoate.
pai... sa-ti spun cum a fost la mine. Am mai povestit asta, dar am sters mesajul ulterior, n-avea relevanta... era plantat absolut offtopic pe la subiectul cu extraconjugalele :)
Ne-am dorit amindoi copilul foarte mult. Relatia a inceput sa se raceasca in timp ce ne straduiam sa avem un bebe si nu reuseam. A culminat cu faptul ca el, barbatu-meu, a plecat pe campii mai verzi, in scopul declarat de a-si "reconfirma masculinitatea".
Si si-a reconfirmat-o.
In timp ce eu stateam din spital in spital, cu diagnostice care mai de care mai ciudate, citeva operatii... in fine.
In final, a aparut bebe. Bucurie mare pe amindoi, o perioada a parut sa ne uneasca. Dormeam amindoi cu capul pe patutul ei.
Dupa citeva luni, am inceput sa dorm numai eu.
A fost o jumatate de an frumoasa, dar epuizanta. Am facut parte din categoria mamelor de copii mici care verifica din 5 in 5 minute daca bebe respira. Daca are febra. Daca s-a udat. Daca doarme strimb. Daca nu e cazul sa-i mai aranjeze paturica.
Nu mi-a spus nimeni "relax, mai odihneste-te din cind in cind."
Nici nu mi-a atras nimeni atentia ca nu mai vad nimic in jur. Cu atit mai putin pe barbatu-meu. Care, daca era cu mine pe baricade, linga bebe, bine, daca nu, nu conta unde e.
Ei, cind bebe a trecut binisor de jumatate de an, am incpeut sa ma mai uit in jur, sa ma mai uit la mine. Sa realizez ca n-am iesit din blugi de juma de an. Ca nu prea mai conta cum arat, daca maninc ceva, daca nu maninc, ca nu am mai schimbat o vorba cu nimeni de prea mult timp, ca nu mai stiu pe cine am alaturi.
Cu alte cuvinte, ca sint o aratare de 40 de kg, cu un par jumulit in cap, plina de pasiune fata de papusica mea - imi doream sa fiu o mama funny... ajunsesem funny de tot.
Dupa ceva discutii in familie, am decis sa ma angajez. Macar asa, sa mai vad lume. Asta am si facut. Program lejer, de munca si nu prea.
Vreo luna mi-a luat sa ma lamuresc ca n-are nimic copilul daca nu il vad citeva ore pe zi. Alergam de bezmetica acasa, cu sufletul la gura, plina de presimtiri sumbre de cind inchideam telefonul de la birou pina intram pe usa. Am lovit masina de doua ori, am zburatacit nenumarati pietoni pe trecere, si la fiecare semafor ma asiguram ca n-a sunat nimeni de acasa, daca ar fi fost ceva cu bebe mi-ar fi dat telefon.
Relatia cu barbau-meu era sublima dar inexistenta - nu mai schimbam nici doua vorbe pe zi, era doar un spate intins intr-un pat, si nici unul dintre noi nu s-a mai obosit vreodata sa schimbe asta. Nici nu cred ca se mai putea.
Ne-am certat de citeva ori, pentru ca ne-am deranjat unul pe altul, si am ajuns de abia ne salutam din virful buzelor. La fiecare discutie (pe care o evitam amindoi) singura replica, reciproca, era "BA TU ai facut... si ai dres... sau n-ai facut...si n-ai dres."
Pina la urma, am ridicat din umeri si mi-am declarat neputinta de a comunica. Si el la fel. Asa cum am spus, am continuat prin a ne ignora unul pe altul.
Cam dupa o luna m-am mai linistit... Fie-mea ma intimpina calma si fericita, si nu parea sa fie deloc traumatizata ca sta cu bunica-sa de pe la 10 la 3.
Dupa vreo doua am realizat ca, incet-incet, ma dezsalbaticesc, adica redevin capabila sa port o conversatie pe subiecte variate.
Si tot cam atunci mi-am adus aminte ca sint femeie... am niste pantofi cu toc prin sifonier si niste sticle prafuite de parfum prin baie.
Sa zicem ca L. a aparut cam in acea perioada - ar fi putut fi el, ar fi putut fi altul care mi-ar fi deschis intimplator usa la lift. Sau ar fi facut vreun gest de curtoazie. Orice avea atunci alta semnificatie. Cam asta a fost modul in care au inceput sa se contureze schimbarile.
Elise & BBLisa
sweet__angel spune:
Elise , te admir pentru ceea ce esti si pentru curajul cu care iei decizii 
Mariaa spune:
eu as vrea sa spui cate ceva despre cele doua posibile oferte de job.
despre cele trecute, ce ar mai fi de spus?! 
pentru Emma
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=Clipe%20de%20viata%202007&page=1" target="_blank"> Agonie si Extaz, Lyme
noi, impreuna
"Credinta vede invizibilul, crede incredibilul si primeste de la Dumnezeu imposibilul! " by Doris
Ramona J spune:
quote:
Originally posted by Elise
Sa zicem ca L. a aparut cam in acea perioada - ar fi putut fi el, ar fi putut fi altul care mi-ar fi deschis intimplator usa la lift. Sau ar fi facut vreun gest de curtoazie. Orice avea atunci alta semnificatie. Cam asta a fost modul in care au inceput sa se contureze schimbarile.
Elise & BBLisa
Exact!
The best thing you can do for your children is to love your wife.
balanta spune:
Acum imi este un pic mai clar.E una din putinele duminici in care sunt acasa si sincer incepusem sa caut toate postarile tale vechi, dar m-a luat durerea de cap cand am vazut ca sunt mai multe si unele cu inceputuri deloc plictisitoare.
Cine stie, poate in ani le voi citi.
Ce sa spun, e atat de mult de vorbit despre barbati in general.Din cauza asta am eu teoriile mele.
De asta am devenit femeia barbat, probabil cum zicea cineva ca sa-mi creez propriul meu sistem de aparare.
Mie mi-au prins bine anii in care nu am mai fost cu "sot".
Am descoperit ca familia mea sunt de fapt rudele de sange(mama,tata,sora,matusi,veri si baiatul bineinteles)si ca barbatul sau barbatii sunt doar parteneri de viata.El nu e ruda cu mine si nu face parte din familia mea.Dar bineinteles ca eu si cu tatal copilului pot fi familia copilului meu ( in cazul meu actualul ca de cel genetic nimeni nu mai stie nimic).
Mama are o vorba, cam colorata, imi cer scuze dar sa nu va suparati pe mama : barbatul e ruda cu tine de pe p...!
Asa ca Elise vei invata multe despre tine in perioada asta si atunci cand vei ajunge peste ani dupa ce treci prin inca vreo cateva din astea,vii aici pe forum si intrebi : ce ziceti fetelor, merita sa imi pun un pansament? Ah MissParker, am sa tin minte cuvantul asta, mi-a placut enorm !
Happy_in_TO spune:
Elise, mie imi pare bine pentru tine!... S-a itimplat intr-o perioada prielnica (sa zic asa) si te va ajuta mult. E primavara afara, natura se trezeste la viata si tu vei fi ca ea.
Te-ai eliberat de o casnicie de forma si de un iubit care se vroia mintit, ai descoperit in tine puterea de a inlatura din viata ta ceea ce era demult strain si chiar si cirja pe care te sprijineai (iubitul) si ai avut curajul sa te ridici singura in picioare. E mare lucru!
Da-ti ragazi si fi buna cu tine in perioada care urmeaza, asculta-ti vocea dinauntru si fi onesta cu tine insati. Bucura-te de perioada asta, e un nou inceput...
Stii, ca o planta care trebuie curatata si scuturata de pamintul vechi pentru a fi replantata intr-un ghiveci mai mare unde i se va da sansa sa creasca mai frumos, mai sanatos...
Eu va doresc zile linistite (dar nu prea linistite...) si sa te bucuri de un nou inceput, al tau.