Bataia si scoala
Raspunsuri - Pagina 15
flower-power spune:
Depinde foarte mult de ce-ai facut cu ei in cei 15 ani .Cat despre tinut tintiut pe scaun ,la asta ai inteles tu ca se reduce invatatul ? Pai daca te afli in postura de a fi nevoit sa -l tii fortat acolo ,nu cred ca ai reusit sa-l cointeresezi prea mult .Sa inteleg ca te mai si indeletnicesti cu asta ? E o chestiune de abordare ,se pare ca indiferent de partea de lume in care alegem sa ne desfasuram ,tarele le ducem cu noi .Asta se intampla cand privim copiii ca pe niste inamici si cand facem ceva care nu ne place cu adevarat .Ajunge sa devina un chin reciproc ...
The most beautiful thing in life is LIFE itself
Mara mami de Tibi-Mares
Andrada spune:
Amooga, pentru mine institutionalizarea e buna. Institutiile aduc lapte, piine, brinza, oua si microcipuri. E ipocrit din partea mea sa ii spun copilului ca institutiile sint cih si apoi sa dau fuga cu el la doctorul pe care l-am ales tocmai ptr ca terminat Cornell.
( btw ti-ai lasa copilul pe mina unui vraci homeschooled?). Si mai apoi cam toate miscarile anti-establisment sau anti-institutionalizare se schimba intr-un alt establishment , alta institutie. Alta colivie. Holt e o alta institutie. Lucrez in procente. In sanse. Holt n-are rezultate, n-are statistici incurajatoare. Daca scoala pe care am ales-o are nota 10, potential copilul meu are o sansa in plus. Nu-mi ajunge ca face parte dintre fericitii de 99% care, cum ziceai tu, ajung sa vorbeasca fluent. Ii trebuie ceva mai mult sa ma convinga ca stie sa aiba grija de el. Nu sint impotriva HS. In anumite situatii merge. Dar daca as alege HS n-as face-o ptr ca scoala traditionala e violenta, degradata sau pentru ca il las pe copil sa faca decizii. Si atunci cind ii dau voie sa faca decizii tot eu decid asta dupa cum mi-a spus chiar el. Nu exista decision-free education.
"Ia-ncearca: "School? Nah, no pressure..."" tot eu incerc, nu el.
Si eu sint uimita de potentialul copiilor de 6 ani (si ca recunosc ironiile si nuantele), de aia citim Bill Bryson seara, dar inchidem cartea repede ca a doua zi e scoala. Cu cit invata mai repede ca parte din viata e institutia, parte munca etc, cu atit o sa fie in stare sa aprecieze mai bine si fara frustrari partea cu recreatia.
Copiii stiu sa invete si o fac bine (mai bine ca unii adulti), no denial here, dar asta nu inseamna ca stiu si de ce o fac sau ca stiu si cum sa o faca si azi si miine etc. 99% din copiii aia n-au masterat singuri limbajul ci cu ajutorul adultilor, nu s-au auto-corectat, au fost corectati, ajutati etc.
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
miau-miau spune:
HS e OK numai in cazul in care familia travel mult, nu poa sa stea legata de o scoala. in rest cum zice Andrada
amoga spune:
quote:
Originally posted by Andrada
Amooga, pentru mine institutionalizarea e buna. Institutiile aduc lapte, piine, brinza, oua si microcipuri.
Sunt institutii si institutii -- unele imi par si mie utile (e.g. United Nations), altele mai putin sau deloc. Da' mai bine sa nu divagam in directia asta. Sa ne marginim la sensul pe care l-am dat pina acu' termenului de institutionalizare: si anume, acela de a educa copiii in cadrul unei institutii (gradinita, scoala, liceu).
Gindeste-te putin cum e organizata o astfel de institutie. Un profesor, o clasa de copii. O programa. Un orar. Nu-ti pare ca e modelul halei de productie? A bandei rulante?
Ce se urmareste prin procesul asta? Pe de o parte, optimizarea timpului adultilor. Un profesor supravegheaza 20-30 de copii. In varianta "no school" ar fi fost nevoie de 10-20 de adulti pentru asta. Rezulta: eficienta. Adultii care nu mai stau cu copiii pot lucra. Eventual la o alta banda rulanta.
Pe de alta parte, facilitarea controlului unor mase de oameni. De la inocularea ideii de acceptare a autoritatii Statului, pina la controlul surselor de informare, incurajarea patriotismului, etc.
Si-acu': in toata nebunia asta unde plasam copiii? Cine si cum mai tine cont de interesele lor, de abilitatile lor, de creativitatea lor? Profesorii, sunt ocupati pina peste cap cu "realizarea planului cincinal" (atita materie, predata-n atita timp, la atitia copii, din care atit la suta tre' sa treaca cutare barem). Parintii sunt obositi si stresati de job-urile de peste zi, si se simt cu constiinta impacata ca doar "si-au dat copii la scoala, n-au decit sa-nvete acolo ca d-aia-i scoala". (Exista, sigur, exceptii atit in rindul profesorilor cit si al parintilor; dar --in opinia mea-- prea putine.)
quote:
Originally posted by Andrada
E ipocrit din partea mea sa ii spun copilului ca institutiile sint cih si apoi sa dau fuga cu el la doctorul pe care l-am ales tocmai ptr ca terminat Cornell. ( btw ti-ai lasa copilul pe mina unui vraci homeschooled?).
Atita vreme cit faci selectii bazindu-te pe o diploma va fi, intr-adevar, mai greu sa-i recomanzi copilului sa nu-si faca rost de una (sau mai multe -- diplome).
In ce ma priveste, diplomele afisate pe peretii cabinetelor ma impresioneaza mai putin. Ceea ce explica intr-o oarecare masura cum am ajuns a avea o moasa ("midwife") cind s-a nascut fii-mea, in locul unui medic mai scolit.
quote:
Originally posted by Andrada
Si mai apoi cam toate miscarile anti-establisment sau anti-institutionalizare se schimba intr-un alt establishment , alta institutie. Alta colivie. Holt e o alta institutie.
Okay, incearca urmatoarea comparatie.
Scoala e ca un McDonalds. In oricare intri vezi cam acelasi meniu. Primele dati cind maninci posibil sa-ti placa; mai apoi insa e mai putin probabil, dat fiind ca dispare caracterul de noutate. S-ar putea sa continui sa mai vizitezi unele, daca acolo obisnuiesti sa te-ntilnesti cu gasca. Poate chiar si comanzi cite ceva. In timp, jucariile atasate la BigMac Menu incep sa ti se para tot mai aiurea. Ca si hamburgerele de altfel. Ca si zimbetele goale afisate de personalul angajat.
Scolitul acasa e ca un sandvici facut acasa. Cind esti mic, nu stii sa-ti faci unul. Da' vezi pe "mai marii" familiei (mama, tata, fratele, bunica) cum il prepara. La un moment dat, iti faci si tu unu'; folosind ce ai vazut la altii. Mai apoi, iti trece prin minte sa nu mai pui atit mustar, ci sa-ncerci cu castraveti murati; sau cu conopida; sau cu banane; sau cu orice altceva iti mai trece prin minte si-ti pare demn de incercat. Unele combinatii s-ar putea sa-ti chiar placa si sa le mai faci si al'dat'; altele, le vei recomanda doar la dusmani :-).
A argumenta ca ceea ce propune Holt e o alta institutie e ca si cum ai spune ca sandviciurile facute acasa sunt un alt fel de McDonalds. Pentru cei care folosesc numai un fel de piine si un fel de slanina si nimic altceva (sunt si din acestia), ai avea dreptate. Pentru cei care nu au nici un fel de restrictii in ceea ce aleg sa-si puna-ntre feliile de piine, ma tem ca n-ai avea.
(Si-apropo, ai vazul experimentul cu ce se-ntimpla daca maninci numai la McDonalds? E documentat in www.imdb.com/title/tt0390521/" target="_blank">Super Size Me.)
quote:
Originally posted by Andrada
Lucrez in procente. In sanse. Holt n-are rezultate, n-are statistici incurajatoare. Daca scoala pe care am ales-o are nota 10, potential copilul meu are o sansa in plus.
Gindesti in stil industrial: masuratori, procente, erori, standarde, etc.
Holt gindeste ca un artist: ia materialul pe care-l are si scoate ce e mai bun din el. Nu-l arunca la gunoi pentru ca are o zgirietura pe ici-colo. Nici nu produce "de serie" ca sa umple nu sh' cite rafturi.
quote:
Originally posted by Andrada
Nu sint impotriva HS. In anumite situatii merge.
Nici eu nu-s impotriva scolii, per se. Ci impotriva violentelor in scoala, bunaoara. Si impotriva programei unice, a testarilor si notelor inutile, a segregarii bazata pe virsta, a autoritatii prost inteleasa de profesori, si poate a inca vreo citeva chestii de care nu-mi amintesc acu'.
quote:
Originally posted by Andrada
Dar daca as alege HS n-as face-o ptr ca scoala traditionala e violenta, degradata sau pentru ca il las pe copil sa faca decizii.
Diversi oameni aleg scolitul acasa din diverse motive. E suficient sa ai unu' bun ca s-o faci. (Tu n-ai nici unu'? :-))
quote:
Originally posted by Andrada
Si atunci cind ii dau voie sa faca decizii tot eu decid asta dupa cum mi-a spus chiar el.
Inseamna ca de fapt nu-l lasi sa decida. Sau asa imi pare.
quote:
Originally posted by Andrada
Nu exista decision-free education.
Exista "child-centered education" in opozitie cu "professor-centered education" (i.e. scolile actuale). Cele mai multe decizii revin celui care e in centru (copilul sau profesorul -- dupa caz).
quote:
Originally posted by Andrada
[...] de aia citim Bill Bryson seara, dar inchidem cartea repede ca a doua zi e scoala.
Si daca copilul ar fi invatat mai multe citind inca doua ore, decit a doua zi la scoala toata ziua?
quote:
Originally posted by Andrada
Cu cit invata mai repede ca parte din viata e institutia, parte munca etc, cu atit o sa fie in stare sa aprecieze mai bine si fara frustrari partea cu recreatia.
Oare de ce imi pare ca sunt si alte moduri de a ajunge la aprecierea unei pauze? Bunaoara, dupa ce te-ai baricadat in camera doua saptamini citind trei metri de raft de istorie azteca, urmata de doua saptamini de alergat pe dealuri din zori si pina-n seara...
quote:
Originally posted by Andrada
Copiii stiu sa invete si o fac bine (mai bine ca unii adulti), no denial here, dar asta nu inseamna ca stiu si de ce o fac sau ca stiu si cum sa o faca si azi si miine etc.
O fac dintr-un impuls de a-si satisface curiozitatea naturala, dublat de dorinta de a se integra in mediul in care traiesc. Cum vor invata miine, depinde de cita satisfactie au obtinut invatind azi.
quote:
Originally posted by Andrada
99% din copiii aia n-au masterat singuri limbajul ci cu ajutorul adultilor, nu s-au auto-corectat, au fost corectati, ajutati etc.
Singurul ajutor de care au nevoie e sa auda vorbindu-se in jurul lor, si sa aiba ocazia de a-si exercita vorbirea. Nu trebuie sa-i corectezi, nu trebuie sa le faci demonstratii de nici un fel. Sunt perfect capabili sa se auto-corecteze si sa inteleaga mecanismele de folosire a unei limbi fara nici un fel de lectii, exercitii, teste, etc.
Vorba nu-mai-stiu-cui: daca am fi invatat sa vorbim cum am invatat in scoli, cu greu am mai fi reusit sa ne intelegem unii pe altii.
A.M.
amoga spune:
quote:
Originally posted by iulia-stefy
[...] Profesoara e jumate cat "elevul" cu pricina, ca sa nu scriu, exact ce am vrut sa scriu, ca ala nu e elev... e...
Pai iti spun eu cum cred ca e. "Elevul" in discutie e un adolescent care se afla intr-o sala de clasa probabil impotriva vointei sale (nu neaparat dus cu arcanu', dar nici ajuns acolo pentru ca asta si-a dorit in zorii zilei), fortat sa interactioneze cu o persoana ("profesoara") care-si asuma o autoritate pe care nu a cistigat-o niciodata. Ce rezulta din aceasta interactiune se poate vedea in imagini.
Profesoara o fi jumate cit elevul, insa m-as fi asteptat ca --in compensare-- sa fie de doua ori mai inteleapta decit el. Judecind dupa imagini, profesoara se comporta ca un copil isteric ce nu-si poate controla impulsurile violente; elevul, cel putin, reuseste sa nu-i raspunda cu aceeasi moneda si sa se retraga din situatia conflictuala. Daca cineva merita apreciat, atunci in nici un caz nu poate fi vorba de profesoara. Cam trist, as zice...
quote:
Originally posted by iulia-stefy
Nu stiu de cand nu ai mai intrat intr-o scoala si daca ai vazut cum se comporta unii "elevi" cu profesorii. Si cum le vorbesc profesorilor. Astazi nu mai sunt elevii care rau odata, elevi cum am fost noi, care nu ne permiteam sa raspundem profesorilor. Dar astazi profesorii sunt ignorati cand intra la ora, elevii nu se sinchisesc ca a intrat profesorul in clasa, asta in cel mai bun caz, dar sunt profesori injurati, batuti. Eu nu mi-am permis niciodata sa raspund unui profesor, dar sa-i vorbesc urat.
Faptul ca nu ti-ai permis sa raspunzi vreodata unui profesor nu inseamna ca acesta e un comportament care merita copiat. Din contra, il gasesc ca fiind comportamentul unui om timid, temator in a-si afirma propria opinie in fata unei persoane fata de care --se presupune-- n-ar trebui sa simta nici o frica. Or', in ce ma priveste, gasesc ca asta e mai degraba un comportament ce merita evitat, decit promovat.
Eu cred ca unul din lucrurile dezirabile in ceea ce ii priveste pe copii e sa-i facem niste persoane capabile sa-si afirme propria voce, sa argumenteze in favoarea pozitiei pe care o afirma si sa critice intr-un mod rational opiniile care le combat. Or', asta nu se poate obtine printr-o cultura a tacerii, a spiritului de turma, a conformarii la niste standarde care nu accepta nici o critica.
(Si nu, in caz ca se-ntreba cineva, nu suport deloc o atitudine violenta din partea elevilor in relatia cu profesorii lor. In fapt, o gasesc ca fiind la fel de condamnabila ca si atitudinea violenta a profesorilor directionata inspre elevi.)
quote:
Originally posted by iulia-stefy
Ti se pare normal ca profesorul sa predea si elevul sa deschida mp3-ul de la telefon si sa puna manele.
Da, gasesc ca e normal. E o expresie a interesului elevului fata de ceea ce profesorul ii ofera. E de datoria profesorului sa-i ofere ceva elevului respectiv care sa-l si intereseze. (Eventual un cd cu manele.)
quote:
Originally posted by iulia-stefy
Mai bine ti-ai pune problema cum va invata copilul tau alaturi de astfel de huligani.
Eu sper sa nu fie cazul. Dar daca va fi, o sa-mi pun problema si problema asta. Momentan, imi pun doar problema: ce e de facut cu toti profesorii astia huligani? Cum poate un sistem care de declara educativ sa tolereze in rindurile sale profesori violenti?
quote:
Originally posted by iulia-stefy
Profesorul din ziua de azi nu mai are nici o putere asupra elevului si de aceea nici nu mai e respectat.
Putere? Deci relatia profesor-elev este una care se bazeaza pe putere? Pe o demonstratie de forte? Cine pe cine domina? Cine pe cine fenteaza? Interesant... Si eu care credeam ca e o relatie voluntara, avind la baza interesul comun al celor doua parti. Saracu' de mine, ce ciudatenii am ajuns sa-mi inchipui...
Parerea mea e ca profesorii n-ar trebui niciodata sa aiba vreo autoritate asupra copiilor. Alta decit cea pe care singuri si-o cistiga prin modul in care se comporta si atitudinea pe care o afiseaza. O atitudine de respect fata de copii si opiniile, interesele si personalitatile acestora. Cit de departe suntem de aceasta stare de fapt se poate vedea in clipul video de la care a plecat intreaga discutie.
A.M.
filofteia spune:
Iulia-stefy, din pacate nici profesorii nu mai sunt in ziua de azi cei care erau pe "vremea noastra".
Ca de obicei, dreptatea este undeva la mijloc...societatea a lasat educatia numai pe baza parintilor care in mare parte nu au timp de copii...pleaca la 7 si vin la 21. Scoala, practic nu mai are nici un rol.
Eu imi respectam profesorii pentru ca stiau sa se faca respectati, pentru ca ma respectau, nu pentru ca asa am invatat acasa.
Acum... ce poate intelege un copil de la un profesor care intarzie constant la ore, sau care le da teme si nu-i controleaza niciodata sau care le da o problema la test pe care nu stie nimeni din clasa sa o rezolve, dar n-o rezolva. Eu i-am explicat-o copilului, dar cati parinti crezi ca au facut asta??? Era datoria noastra???
Am constatat pe propria piele, ca daca doresc un copil care sa stie, nu care sa ia doar note mari, trebuie sa ma ocup personal in nici un caz sa ma bazez pe scoala. Imi este din ce in ce mai clar ca scoala nu mai are practic nici un rost decat acela de a da o diploma.
Nu legea invatamantului va schimba ceva ci trecerea generatiilor...s-a cazut dintr-o extrema in cealalta din pacate.
olim spune:
sunt de acord cu filofteia, marea majoritate a profesorilor de azi nu sunt ca pe vremea noastra, nu isi tin orele cum trebuie, nu predau nimic, nu ii intereseaza nimic decat greve si apoi recuperari platite, ore in particular, si sa scoata carti cu variante rezolvate la bac sa le bage pe gat elevilor, protocoale platite de parinti la bac, cadouri de 1, 8 martie, sfarsit de an, banchete etc.
Si stiu din proprie experienta, ca sora mea termina cla a XII-a anu asta, si va spun sincer ca aia astept sa termine liceul.Si va spun ca nu a luat nici o ora in particular, dar a fost dur taxata pe motiv ca are sora in Spania si nu a facut cadouri
Sa speram ca vom trece cu bine si peste bac,cu subiecte pe care nici domnii de la minister habar nu au, cu manuale in care copii invata religie in loc sa il invete pe eminescu, cu cadre didactice slab pregatite.Si ne miram ca reactioneaza copii asa.Adevarat ca e si vina parintilor, dar parintii ii educa , dascalii ii invata, ori despre invatat in Romania, materie multa si fara de folos
Mami si www.flickr.com/photos/olimpiabota/" target="_blank">Alex
desiree spune:
amoga, cum sa dea profesorul elevului buclucas un cd cu manele?..eu nu cred ca acest mod de recompensare functioneaza cu adevarat in sensul de a-l face atent si interesat la ceea ce se discuta la ora respectiva si a invata ceva..ci chiar dimpotriva..il poate incuraja sa asculte cd-ul de la prof chiar in timpul orei
cred mai degraba, ca atitudinea profesorului depinde mai degraba de capacitatea lui de a empatiza, de a comunica astfel cu elevul incat sa-i directioneze atentia, prin atitudine, catre ceea ce se discuta...din pacate sunt foarte putini profesori care reusesc asta..tatal meu se numara printre acesti profesori..elevii, chiar daca nu le place matematiuca, vin la ora lui si nu chiulesc fiindca el este omul care nu se impune prin putere si statut ci prin mici glumite, bancuri, povestioare picante,mici barfe si prostioare aruncate strategic printre ecuatii de gradul doi si integrale ..este nascut pentru asa ceva...stie cum sa-si tina elevul aproape...
nu imi vine in cap decat filmul acela cu sora Mary Clarence (Sister ACt), profesoara de muzica, ce la inceput era batjocorita, poreclita, se arunca in ea cu tot felul de obiecte..iar la sfarsitul filmului a reusit sa se faca iubita si ea si muzica ei, reusind sa faca si un cor de copii din acei pusti certati cu scoala...
Alina,mami de Mihnea-Octavian,un anisor si un pic
filofteia spune:
quote:
Adevarat ca e si vina parintilor, dar parintii ii educa , dascalii ii invata, ori despre invatat in Romania, materie multa si fara de folos
Dar dascalul este un model.. fie ca vrea, fie ca nu... si gasesti din ce in ce mai putine modele bune.
Desiree din pacate sunt foarte putini dascali precum tatal tau.
olim spune:
sunt putini dascali buni, deoarece marea majoritate isi fac meseria pt bani, nu din placere, adica mai nou in invatamant ajung mediocrii facultatilor, sic ei care merg in invatamant pt experienta si sa nu lucruze in comert sau alte munci.Fratilor, generatia de invatatoare care termina anu asta, am exemplu in familie, generatiade manele, cum sa imi las copilu la gradinita pe mana ei, cand 4 ani de lcieu, doar chefuri, revuri si distractie, odata nu au pus manca pe un roamn mai mult decat li s-a cerut la scoala.Ce cultura generla au, ce ii pot invata pe copii, si ce modele sunt, ca au fuste de o palma, tocuri de 15 cm si farduri cate o jumate de cutie
Mami si www.flickr.com/photos/olimpiabota/" target="_blank">Alex