Despre ratare
Raspunsuri - Pagina 2
Elise spune:
mie mi se pare concludent acest pasaj: superb spus:
quote:
Legat de ratarea copiilor. Baiatul meu se teme de nou. I-am spus ca el este o barca frumoasa si bine construita dar care vrea sa stea in port. Ori barcile nu sunt construite ca sa stea in port. Vei intalni in larg necunoscut, piraterie, aventuri, zile senine, furtuni si uragane. Poate vei naufragia sau poate vei fi scufundat.
DAR ORICUM, BARCILE NU SUNT FACUTE SA STEA IN PORT.Tot ce putem face noi, parintii, este sa construim cat mai bine barca. Restul... suntem la mana destinului.
o sa il retin pentru discutiile mele cu bebelisa...daca o sa aiba asemenea temeri...:)
Mai ales ca eu am un copil precaut. Se avinta ea, dar la un moment dat se opreste... se uita la mine....
Elise & BBLisa
Mmmaria spune:
Off topic, Elise: BBlisei i-a trecut pasiunea pentru ficus ? ce-i mai face incapatzanarea?
Elise spune:
nu, "a trecut" ficusul.
Ca n-am avut alta solutie. 
Pe de alta parte, comunicam mult mai bine, si chiar a inceput "sa ma consulte" si pe mine inainte sa faca vreo kestie care (pina si) ei i se pare mai gogonata.
De exemplu, pina acum isi lua avint, fara discutii, sa sara in cap din pat. Ei, acum isi ia acelasi avint, dar se opreste pe margine, si se uita la mine intrebator: sar, nu sar... Daca ii explic ca face buba daca sare, renunta. Cu regret, dar renunta.
Elise & BBLisa
anca_27 spune:
Acu 2 ore citeam ceva intr-o carte: o mamica le spunea celor 4 fetite o poveste in care tocmai ele erau personajele principale, cu ale lor nazbatii de peste zi (nemaipomnita carte `little women`). familie saracutza, tatal plecat, mama le spune, `in loc sa ne gandim ca am fi putut avea asta sau cealalta, sau ca am fi putut face asta sau cealalta, ar trebui sa multumim pt ce avem si sa meritam ce avem; s-ar putea intampla ca totul sa ne fie luat, si sa nu mai avem nici macar putinul de acum` E traducere aproximativa, pun si in engl `so they agreed to enjoy the blessing already possessed, and try to deserve them, lest they should be taken away entirely, instead of increased`
Acu 1 ora il sun pe seful care nu stie decat sa strige in orice situatie, sa-i spun ca am inlocuit-o deja de o saptamana pe colega care e in concediu medical - am tinut si copiii ei impreuna cu ai mei si am facut orele cu toate 4 clasele la un loc - si sa-l intreb daca s-o inlocuiesc si sapt ce tocmai a inceput.....In timp ce inchideam telefonul injurandu-l (in gand) - el considera ca fac de capul meu si ca nu l-am anuntat de program, m-a amenintat si-a urlat la tel ca un idiot, in timp ce eu cred ca era de datoria lui sa gaseasca inlocuitor stiind ca-i lipseste un cadru didactic de pe post 2 sapt. In fine, inchizand telefonul plina toata de nervi si draci, ma intrebam daca nu e cazul sa renunt la jobul asta stresant, si daca nu m-am `ratat` acceptand postul asta.
Acum va citesc post-urile si ma reintorc cu gandul la pagina din carte.
Nimic nu e intamplator.
Pupici si spor! 
filofteia spune:
quote:
Legat de ratarea copiilor. Baiatul meu se teme de nou. I-am spus ca el este o barca frumoasa si bine construita dar care vrea sa stea in port. Ori barcile nu sunt construite ca sa stea in port. Vei intalni in larg necunoscut, piraterie, aventuri, zile senine, furtuni si uragane. Poate vei naufragia sau poate vei fi scufundat.
DAR ORICUM, BARCILE NU SUNT FACUTE SA STEA IN PORT.
Tot ce putem face noi, parintii, este sa construim cat mai bine barca. Restul... suntem la mana destinului.
Nu este rau sa ratezi. Este rau sa te crezi un ratat. Este rau sa nu fi pregatit sa te ridici dupa fiecare ratare si sa o iei de la capat dupa ce ti-ai invatat lectia. Este rau sa nu fi constient ca vor urma si alte ratari si sa nu fi pregatit pentru ele. Este rau sa te temi intr-un asemenea hal de ratare incat sa ramai toata viata in port.
alice
Foarte foarte frumos spus, Alice.
Eu cred ferm ca in viata nimic nu este intamplator. Asa ca atunci cand am pierdut am ridicat capul sus si am mers mai departe. Acelasi lucru sper sa-l invat si pe baietelul meu.
Eu de fel sunt foarte pragmatica, asa ca am incercat sa ma pun intoate situatiile, sau aproximativ.
quote:
Daca, spre exemplu (dar nu limitat doar la asta) cand fiul/fiica ta implineste 16, 17 sau 18 ani si, in ciuda faptului ca ai facut ceea ce considerai ca este bine sa faci, ea/el este pe cale sa renunte la scoala, sa intre intr-un anturaj de consumatori de droguri sau lucruri de genul asta?
Ce as face daca ar renunta la scoala? Clar as incerca sa-l angajez, sa-i "tai" fondurile, sa-la jut sa traiasca pe picioarele lui.
Ce as face daca ar veni la usa cu o fata cu un copil? I-as lua pe toti trei si i-a creste in continuare.
Ce as face daca ar fura? Daca ar fi inchis? Voi fi alaturi de el, il voi vizita cat de des mi se permite, iar cand iese il voi ajuta sa se integreze in societate.
Ce as face daca s-ar droga? Ei aici nu prea stiu cum l-as putea ajuta. Am ascultat toate emisiunile, am citit, dar clar daca el nu vrea nu are sanse prea mari de recuperare. Eu l-as ajuta, as epuiza toate posibilitatile de recuperare.
Ce as face daca ar omora pe cineva? Cred ca si atunci eu l-as ierta si l-as iubi. Suna ciudat si sinistru, dar asta simt.
Bineinteles ca nu mi-as dori sa ajung in vreuna din situatiile de mai sus, dar nu m-as considera o ratata. Eu incerc sa-mi cresc copilul cat pot de bine, dar recunosc ca este foarte greu. Este o mica personalitate cu pareri proprii si principii proprii inca de acum. Eu incerc sa le accentuez pe cele bune si sa le diminuez pe cele rele.