Nascut de Valentine's Day

Nascut de Valentine's Day | Autor: adinast

Link direct la acest mesaj

Nu-I o poveste neobisnuita dar este povestea noastra si drept urmare pentru noi este de-a dreptul fantastica.
Totul a inceput in 2001 anul in care hotarasem sa facem nunta. Cu 1 luna inainte de nunta aflu ca sunt insarcinata. Nu stiam ce sa simt: eram putin surprinsa si bucuroasa in acelasi timp, sotul era in extaz. Toate aceste stari s- au transformat in cosmar in momentul in care, la 2 saptamani dupa nunta, am aflat ca inima micutului (micutei) a incetat sa bata. N-am crezut niciodata ca pot simti un asemenea gol in suflet. Ne-am hotarat aproape instant sa mai incercam o data. Dar...socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. Anii treceau si cele doua liniute refuzau cu indarjire sa apara. Au urmat numerose tratamente de fertilitate dar degeaba. Dupa 4 ani de la pierderea noastra ne-am hotarat sa apelam la inseminarea artificiala. Am facut-o pe prima...nimic. Dezamagire mare dar cum zodia ma impiedica sa accept greu infrangerile ( taur, ce sa-i faci) am facut-o si pe a doua. Am facut-o chiar de ziua mea (20 mai), care prin simpla coincidenta este si ziua de nastere a dnei doctor care a facut inseminarea. Dupa doua saptamani, eram la servici, cand mi-am zis : hai sa fac un test. Rezultatul: cele doua liniute au aparut facand ca visul meu sa prinda contur. Din acel moment au urmat 9 luni de trairi intese: panica, bucurie, neliniste, iar bucurie, lacrimi, liniste sufleteasca, iar panica. Daca ma gandesc acum au fost totusi niste luni magice. A fost o sarcina destul de usoara, cu multa pofta de mancare, multa ciorba de burta, mici, usturoi si hamburgari. Rezultatul 30kg in plus. La 5 luni am aflat ca o sa am un baietel (desi inima imi spusese din prima clipa ca asa va fi). Nu aveam preferinte, vroiam doar sa fie un copil sanatos. Sapatamana 40 (eu aratam ca un butoi), intr-o duminica constat pierderea dopului. Telefon la dna. doctor. Ce fac? Asteptam. Poate fi acum sau peste 2 saptamani. Si astept..... Peste o saptamana control. Col lung, inchis, bb nu da semne ca ar vrea sa iasa. Mi se spune ca daca pana pe 15 feb. (miercuri) nu se intampla nimio facem cezariana. Ok. Iar astept. 13 feb ora 23 incep niste mici dureri de burta. Singurul meu gand a fost “Iar am mancat ca purcelul si ma doare burta”. Toata noaptea mi-o petrec la toaleta. Ora 3, 14 feb. durerile se intetesc. Oare nasc? Hai sa mai astept. Sotul doarme linistit. Nu-l trezesc. Poate e alarma falsa si n-are rost sa-l panichez. Se face 6 dimineata. Ora la care trebuie sa-l trezesc ca sa se duca la munca. Ma duc si ii spun pe un ton duios :” Anunta ca azi nu te duci “. “DE ce? Avem treaba?”. “Da. Nastem”. Panica totala. Ai sunat? Mergem? Sun. Doamna doctor imi spune sa ma duc la spital. Contractiile sunt la 10 minute dar nu plec inca. Trebuie sa ma fac frumoasa, nu? Sotul in pragul disperarii, eu ma spal tacticoasa pe cap. Constat ca trebuie sa mai stam sa se usuce parul. Doar e frig afara, daca racesc? Intr-un final ne indreptam spre Giulesti. Ajungem la camera de garda, ma interneaza si in sala de travaliu cu mine. Acolo am avut impresia ca nasti chiar daca nu esti insarcinata. Doamne ce urlete se auzeau! Urmeaza o serie de controale, dilatatie 2. Perfuzii, s-a rupt apa, iar perfuzii, dilatatie tot 2. Hm....nu-i bine. Dureile sunt mari dar nu tip, prefer sa ma lupt cu bara de la pat si cu asistentele care nu ma lasa sa ma plimb desi asa ma simteam mult mai bine. Ora 13 apar dna. doctor si ma lasa, in sfarsit, sa ma plimb. Iar control, dilatatie....2. Se hotaraste: facem cezariana. Am uitat sa va spun ca-mi trimisesem sotul acasa, in ideea ca-l anunt eu cand sunt gata sa nasc. N-am mai apucat. M-au bagat direct in cezariana. La ora 15 se naste puiutul nostru. Eu dorm linistita sub efectul anesteziei. Aud prin vis glasul dnei doctor care ma intreaba daca vreau sa anunt pe cineva. Pe Marius. Il suna si-i da vestea cea mare. In 10 minute era la spital (nu stiu cum ca trebuia sa faca in jur de 30 de min.). In 7 ani de casnicie niciodata nu l-am vazut atat de fericit si de emotionat. Aveam in sfarsit puiutul nostru, care s-a nascut de Valentine’s Day si care azi implineste 2 anisori.
va multumesc ca ati avut rabdare sa ne citit povestea si doresc tuturor femeilor sa se bucure de miracolul numit maternitate.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns iubu77 spune:

Ce poveste frumoasa..sa va traiasca si sa va bucurati de el..
Valentines day fericit!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorich spune:

Sa va traiasca minunea, am lacrimi in ochi. Sa aveti parte numai de bucurii!

Lori 24+ asteptand un bebe Robert

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alba spune:

si eu am lacrimi...La multi Ani,pui mic
Ce nume i-ati pus ?




Alba,mami de
Darian Valeriu *17.09.1999
https://fotoalbum.web.de/gast/corinastella/Darian
&
Cassian Teodor *04.06.2005
https://fotoalbum.web.de/gast/corinastella/Cassian

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns M&M spune:

Frumoasa poveste!!! LA MULTI ANI pentru puiutul vostru mic!!!Sa va aduca numai bucurii!!!

Cristina
" O data ce ai zburat, vei pasi pe pamant cu ochii atintiti spre cer" - Leonardo Da Vinci

13+, cu

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns luny spune:

LA MULTI ANI, SA-TI TRAIASCA BAIETELUL, frumoasa poveste!

LUNY, in 36+ cu bebe MATEI CRISTIAN - Doamne ajuta-ne, ca mai e asa putin!..
DPN 11.03.2008

http://www.flickr.com/photos/23097488@N05/sets/
http://community.webshots.com/user/luny_lee

Life is to precious to worry about stupid Shit!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ccris_ccris spune:

LA MULTI ANI, SA-TI TRAIASCA BAIETELUL SI SA VA FACA FERICITI!

Cristina 29+
http://md.lilypie.com/LYuFp2.png
http://community.webshots.com/user/ccris_ccris?vhost=community

Mergi la inceput