*Mamici de Ianuarie-Februarie 2008 (140)*
Raspunsuri - Pagina 6
Mitsu-bishu spune:
Hello, hello!
Am atatea de spuuuus... Nici nu stiu cu ce sa incep. Aaaa, in prul rand Felicitari proaspetelor mamici!!! Nu-i asa ca e senzational sa va tineti puiutii in brate?? Multa sanatate si spor la "manevrat"!
Apoi... Multumim mult de sfaturile in legatura cu colicii/picaturile/programul de masa...
alina, creata, miri, anca.b, v-am admirat papuselele de copii! Sa va traiasca si sa creasca si mai mari, si mai frumosi, si mai sanatosi!!! miri, are Sacha o poza in care sta cu unghia in ochiul drept, dupa cum spuneai.. E tare pasionat baiatul tau! Noroc ca era inchis... Hihihi! Ce dulcic e! Abia asteptam si noi sa facem cute pe la manute si pulpite, deocamdata crestem doar in lungime...
Speaking of which, azi am fost la doc. - am crescut 400 g in 12 zile, ceea ce nu e rau, zic eu, avem cu 3 cm in lungime mai mult ca la nastere si perimetrul cranian a crescut si el cu vreo 2 cm!
Aaaa, ma intorc la unghiute, miri, mare prostie am facut ca i-am pus manusele... Nici nu constientizeaza ca manutele alea sunt ale lui 
... Ma uit asa cu jind la Sacha si Pupi cum se tin de suzi... Al meu... Ii pun mainile pe ea si tot o scapa, ca fraieru'... Vorbind de maini, acum, Creata e geniala poza aia in care Mariuca arata "semnu' international" 
gati.ela, esti criminala, biata Ozi,... Nici nu vreau sa ma gandesc la ce o asteapta... Trepadush scrie pe ea. Aia cu desfundatu' canalelor... 
Parca tot ea iti facea si masaj la picioare, sau ma insel? Probabil ca o asteapta ture la farmacie, platitul facturilor... Hihihi, numai sora sa nu fi! Acum sa nu crezi ca sunt critica. E chiar de admirat ca la varsta ei intelege cat poate sa conteze ajutorul ei! Si ca e un sprijin pentru tine! Un 
de la mine pentru voi doua, ca va intelegeti extraordinar!
Eu... Eu sunt o mama bolnava... In adevaratul sens al cuvantului... Acum vreo doua ore m-au apucat niste bufeuri, nu stiu de la ce, cred ca se pune de o cadere mica de calciu. Cert este faptul ca aveam impresia ca si lui Conrad ii era cald.. Si... L-am dezbracat si pe el in diaper, chiar daca in camera sunt 22 - 23 de grade (idiotii astia au lasat caloriferele sa mearga taaare, desi s-a incalzit...) Ne-am plimbat asa prin camera "skin on skin" si i-a placut, nu a stranutat nu nimic... Cand l-am imbracat si pus pe pat sa te tzii... Chiote. Apoi am citit de compotul lui miri si nu am mai avut stare... Am plecat la 22:15 la magazin... Cu tot cu Conrad!!! D'asta zic ca sunt bolnava... Pur si simplu simteam ca daca nu mananc un borcan d'ala de 800 de compot de piersici lesin!!! Si imi mai era si sete si mi se terminase apa... Ca mi-as fi facut o limonada. Dar... Asta e! Sper sa nu se imbolnaveasca, da' chiar nu aveam cu cine sa il las, lumea doarme p'aici, are munci maine, daca il lasam singurel ar fi sculat toata casa. Oricum, am mers numai 200 m si acum doarme bustean ca efect al datului cu nasucul de aer rece... Am nevoie de terapie?!
www.flickr.com/photos/21448537@N03/sets/72157603473968501/" target="_blank">Poze cu iubirea lui mami
Povestea nasterii
Ne facem maaari!
miri_mik spune:
LALA20, eu zic ca e cazul s apui piciorul in prag. imi aduc aminte de majoratul surorii tale cand toti te aratau cu degetul ca nu vroiai sa mergi cu problemele tale de sarcina. p-orma s-a intamplat ce s-a intamplat... iti spun cu mana pe inima ca esti indreptatita sa alegi cand si daca vreis a vezi pe cineva, fie ea si mama! sa nu-ti pese daca se supara. o sa-i treaca, si pana la urma o sa-i intre in cap. sunt poate si mai invershunata cu atat mai mult cu cat acelasi circ eu il am cu soacra (la 4 ore dupa cezariana era la spital si-mi povestea cum nu dormise toata noaptea, dupa ce o rugasem sa astepte s-o chem). ea se autoinvita dar eu nu sunt incantata asa ca si-o incaseaza. deci... impune-ti punctul de vedere! esti mama la randul tau, tu stii ce e mai bine pt puiul tau, restul n-au decat sa se conformeze!
angi, nu panica din cauza lui sacha! si eu ma mir de unde dreaci friptsi de la 3730 a ajuns la 5120 azi, si maine face o luna. frate-sau avea 4400 la varsta asta, nascut cu 3780, si eu ziceam: oau, ce gras e! ca sa nu-ti spun ca fix asa stateam cu bruno la tsatsa, precum rezervorul ambulant de lapte, si manca si voma, si iar manca si iar urla si uite-asa:))
multumim frumos de aprecieri de poze. sincer, nu gasesc ca sacha ar fi un frumos, poate are doar ceva shugubats in el si acu de cand a inceput sa zambeasca cu adresa mi se pare ca e cu adevarat un spiridush:) dar frumos... poate mai incolo, ca sincer, nici bruno nu era o frumusete cand era mic, dar acu zic ca e de pus in reviste (modesta de mami)
a trecut si ziua de azi, lunga si grea. simt cum ma arde intre omoplati si ma invaluie o melancolie ushor amaruie. m-am trezit, aproape peste noapte, din gravidutsa fericita, incantata de burtika ei, radioasa si plina de energie, mamica responsabila de doi spiridushi. si azi mi-a trantit cineva o replica: ce te plangi? doar stiai ca meseria d emamica e pe viata!... doar ca nu maplangeam si nu-mi inchipuiam ca a fi mama e o meserie... insa se pare ca e. full time, cu orar flexibil, cu bonusuri si prime aniversare, dar si cu obligatii pe masura gratificatiilor.
cand si cand ma mai pitsiga un colts de cicatrice. atunci imi spun cu oarecare teama in glas... am nascut de o luna! ce repede trece timpul! am luat toate evenimentele cum au venit, le-am "infruntat" mai senina si mai zen decat am facut-o cu bruno. ma felicit si acum ca n-o am pe mama langa mine. un gand rautacios de altfel dar care ma reconforteaza. ma bucur egoist ca suntem doar noi 4 si pisicii, cu programul nostru, cu micile noastre drame si dileme, cu shoppingurile pentru remontarea moralului meu si demolarea moralului lui:) cu mancare "prefabricata" de la magazin sau cu pizza de comanda de la H, fara teroarea glicemiilor, si fara spaima "vai, ma ingrash".
uneori ma uit la sotul meu, cu coada ochiului. e obosit, epuizat, aproape depashit, dar nu se plange, face totul cum poate el mai bine. iar eu apreciez, dar sunt o zgarcita in complimente... uneori o palma peste fund in joaca traduce tot c simt. poate ca nu mai am energie sa folosesc cuvinte... ma lipesc mai des de el in dormitor, ii caut atingerea, sa fiu sigura ca e acolo si ca daca imi va fi intr-o zi mai greu, e acolo sa ma tina in brate si sa sforaie asa cum face acum si cum ma enerveaza cumplit, dar mi-e atat de drag!
intr-o luna am devenit "mami rea" (mechante mami) iar el tati preferat. sunt putin geloasa dar constienta ca nu pot fi in doua locuri in acelasi timp: sunt mami preferata a lui sacha prin forta imprejurarilor, si mami rea a lui bruno. uneori ma supar... alteori zambesc intelegatoare sau il ignor. incerc sa-mi imaginez cat de tulburat si bulversat e: mami s-a dus intr-o seara la spital - m-a condus - intr-o camera mare alba, plina de dulapuri cu ushi care putea s ale tranteasca in voie, si a doua zi, cand s-a intors de la gradi... mami era tot la spital, intr-o camera mare, fara dulapuri, cu un pat si... un bebe langa ea. cata vreme bebe ar fi fost doar in trecere, am fi ramas "prieteni" si pe mai departe, dar asa... bebe e un intrus pe care trebuie sa-l accepte. ar vrea sa-l atinga, sa-l pupe, sa-l mangaie... sa-i bage degetele in ochi, sa vada din ce e facut, sa-i gadile buricul, sa-i pupe manutele si parul, sa-i indese jucaria urlatoare in nas, asa, de drag, dar mami... nu-l lasa... hmmmm, mechante mami...
si cate ganduri mi-am facut ca n-am sa ma pot imparti in doua, ca nu voi avea suficienta dragoste pentru amandoi, si cum plangeam ins eara dinaintea nasterii ca n-am sa fiu in stare sa fiu mama de doua ori, ca bruno o sa ma urasca pentru ca nu-l mai iubesc, ca o sa ma certe si o sa fie suparat ca n-am sa fiu cu ei seara...
si cum ma rugam cuiva, acolo sus, in sala de nasteri, in prag de anestezie, singura pe o masa de operatii, sa fie totul bine si sa ma pot intoarce la bruno. am intrat singura, pe picioarele mele in blocul operator. il tinusem pe domnul sot d emana pana la intrare si-apoi mi-au spus... domnul ramane afara.
am facut ochii mari, am incercat sa bagui o rugaminte dar imi simteam ochii plutind in lacrimi. m-am supus, am executat tot ce mi se spunea ca o scolarita constiincioasa. moasa si anestezistul vorbeau franceza cu mine, flamanda intre ei. mis e parea frustrant si umilitor. am cerut din nou sa-llase pe domnul sot cu mine. au refuzat a 4-a oara.
ma tineam de burta si-o mangaiam frenetic. un fel de disperare finala. pulsul meu urca vetiginos, il vedeam cu coada ochiului. sacha se misca pe atunci plin de energie. si o fractiune de secunda m-am urat din tot sufletul ca-l scot din bulina lui de fericire caldutsa, ca, in egoismul meu uman, sa-l pot tine in brate si sa-l instapanesc.
simteam anestezia fierbinte in vene, simteam cu picioarele nu mai fac parte din mine... si-m apucat sa le spun ca mi-e rau. dar nu si cat de rau. zambind le explicam ca imi simt inima in gat... am rotit privirle si-am vazut monitorul cu ritmul cardiac...60 cu 42. si-apoi am zarit paloarea anestezistului si am intuit ca se aruncase intr-un dulap dupa oareshce remedii. imi spuneam ca am vazut prea multe filme, prea mult grey's anatomy si ca de fapt daca ar fi sa mor as vrea un scenariu mai spectaculos, nu unul care presupune ca sotul asteapta la usa nasterea unui copil iar nevasta ii moare pe masa. nu era destul de siropos... cu un surplus de oxigen si nu stiu cate cocktailuri in perfuzii mi-am revenit. eh, viata bate filmul, la urma urmei! l-au lasat si pe domnul sot in blocul operator. a venit langa mine, si l-amstrans de mana cu toata forta cate o mai aveam. simteam ca si cum dintr-o data cineva mi-ar fi umplut plamanii cu aer proaspat. stiam ca cu el alaturi nimic nu mi s epoate intampla. nici mie, nici lui sacha.
medicul, un om extraordinar, de carepoate m-am indragostit din cauza grijii ce mi-a purtat-o - sentiment firesc de altfel zic specialistii - a tinut sa-mi prezinte intreaga echipa inainte sa purceada la procedura de extractie. sa fiu linistita si sa am incredere in el si inoamenii lui. aveam toata increderea din lume! nici nu m-as fi lasat pe mana altcuiva!
la 10 fix, s-a zarit mogaldeatsa proaspat itita din burtika mea. shifonat, incruntat, tacut, sacha nu era deloc micuts si deloc timid. a deschis ochii o fractiune de secunda si-apoi a inceput sa planga: puternic, cu personalitate si aplomb! asa cum pe bruno nu il auzisem. si dintr-o data inima mea s-afacut cat un purec mic, ametsit si imbatat de fericirea noului eveniment, si-am inceput sa plang linistit. lacrimi siroaie pe obraz si sotul care le stergea constiincios. suportase stoic sa-i dau indicatii sa faca poze, sa nur ateze momentul, sa taie cordonul... stia, farasa pun vreo vorba, ca lacrimile mele in cascada erau tot ce nu puteam spune in cuvinte: se incheiase o etapa atat de firesc, atat de natural (poate putin metalic din cauza operatiei) dar trecerea fusese atat de senina spre adeveni a doua oara mama... iar cand mi l-au pus pe sacha la san am crezut ca lumea se va opri in loc! pe bruno mi-l aratasera si-l dusesera la neonatologie cu probleme grave de respiratie, sacha mormaia acum la sanul meu, catsarat ca pe everest, fericit de noua lui cucerire gurmanda...
n-a mai contat nimic in rest... nici problemele rebele de tensiune (80 cu 50), nici setea, nici durerea, nici nimic. il tineam pe sacha in brate, ca si cum as fi facut-o de cand lumea, si mi se parea atat de firesc!
cum imi pare si in ziua de azi de altfel atunci cand incerc sa-mi aminteasc viata dinainte de sacha... si parca viata noastra a inceput din nou pe 8 ianuarie, dimineata la ora 10.
miri_milka_mik mamik de bruno alexis si bebe sacha dimitris
Povestea pseudo-nasterii
Povestea nasterii
http://b2.lilypie.com/DjTMp2.png
http://b1.lilypie.com/0ymBp1.png
Mitsu-bishu spune:
Si acum ma uit la Sweet November, mananc seminte si beau bere fara alcool, ca navetistii
www.flickr.com/photos/21448537@N03/sets/72157603473968501/" target="_blank">Poze cu iubirea lui mami
Povestea nasterii
Ne facem maaari!
Mitsu-bishu spune:
Ce de cacat a sunat mesajul meu dupa ce a postat miri...
miri.... Am plans, sa stii... Foarte adanc a tulburat ceva in mine ce ai scris tu. Si parca incep sa privesc cezariana cu alti ochi... Oricum, felicitari ca esti de doua ori mamica, si nu mamica oricui, ai doua minuni!!!
www.flickr.com/photos/21448537@N03/sets/72157603473968501/" target="_blank">Poze cu iubirea lui mami
Povestea nasterii
Ne facem maaari!
miri_mik spune:
mitsu, muuuah! stii ca mi-esti drag, nu? mitsu panikardu mancacios de compot de piersici si semintse:)
miri_milka_mik mamik de bruno alexis si bebe sacha dimitris
Povestea pseudo-nasterii
Povestea nasterii
http://b2.lilypie.com/DjTMp2.png
http://b1.lilypie.com/0ymBp1.png
alina023 spune:
Miri iubita, ... sunt absolut fara cuvinte. Mare parte din ce ai descris tu in mesaj am trait si eu. Doar ca eu am ramas cu regretul ca nu a fost el langa mine sa ma tina de mana...(din pacate nici macar nu si-a dorit asta).
Ce minunat ai scris!!!
Alina, mami de Ana Antonia 
(06 Dec 2007) si Luca nazdravanul 
(14 Feb 2003)
poze Luca nazdravan 
poze Ana mica 
Povestea nasterii Anei 
alina023 spune:
Si sa stii ca daca intradevar a fi mamica este o meserie, atunci este cea mai frumoasa meserie din lume chiar daca este si cea mai grea.
Si...m-ai bagat rau in borcanul cu melancolie... Si mi-e un dor de Luca de simt ca n-am aer...
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)
poze Luca nazdravan
poze Ana mica
Povestea nasterii Anei
alina023 spune:
Creata, m-am indragostit, sa stii!!! Abia acum am vazut si eu pozele Mariucai (sau Ilonei, dupa cum spunea Miri). Am simtit cum mi se inmoaie inima, cum se topeste. Stii ce sentiment mi-a inspirat? De blandete. Are o fatzuca blanda, pare intruchiparea bunatatii. Sa-ti traiasca minunea! Este absolut superba!
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)
poze Luca nazdravan
poze Ana mica
Povestea nasterii Anei
alina023 spune:
Vaz ca sunt singurica pe aici...
Gratiela, imi pare tare rau ca ai avut momente asa de grele. Sper din suflet sa treaca repede si sa iti revii. Draga de Ozi... Ai o minune de copila!
Ma retrag si eu la somn langa gagalicea mea. Suntem singurele in seara asta.
Va pupam si va dorim noapte buna si somnic usor!
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)
poze Luca nazdravan
poze Ana mica
Povestea nasterii Anei
alina023 spune:
M-am molipsit de la Miri... Si oricum trebuia sa scriu povestea asta pentru ca se apropie ziua lui...
Aveti aici povestea nasterii lui Luca, dragostea mea si puiul meu iubit: http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=115636
Nu am acelasi talent ca si Miri, care este inegalabila, dar sper sa va placa.
Acum chiar merg la nani...
Alina, mami de Ana Antonia (06 Dec 2007) si Luca nazdravanul (14 Feb 2003)
poze Luca nazdravan
poze Ana mica
Povestea nasterii Anei