noile legi ale educatiei

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Tisina spune:

Eu trec peste propunerile aberante prin imposibilitatea punerii lor in aplicare, la treaba cu religia. De ce trebuie sa fie obligatorie? Ma inseala pe mine memoria, sau eram un Stat laic? Cu ce ii ajuta asta pe copii? De ce nu fac, in loc de religie, istoria religiilor? Mi s-ar parea mai corect sa invete asa ceva.
Cu ceva timp in urma, pe acest forum se discuta (destul de aprins la un moment-dat) daca e corect fata de copil sa il botezi inca de prunc (intr-o religie sau alta) sau ar fi mai bine sa il lasi sa isi aleaga el ulterior religia. Cum se face ca acum nu ne mai agitam deloc pe tema asta? Sau la 6 ani se considera ca un copil este suficient de "matur" incat sa stie exact din ce religie face parte?
Mie imi e tare teama de religia asta obligatorie, pe care o vad usor similara cu indoctrinarea copiilor de la varste fragede pentru a forma viitori fanatici religiosi. Se prea poate sa exagerez, insa asta e ce simt. Dati cu pietre daca vreti.
In schimb consider ca o istorie a religiilor ii va ajuta sa fie mai toleranti fata de diferentele religioase. Si de ce sa impartim copiii dupa criterii gen: astia sunt ortodocsi, aia catolici, avem si doi musulmani, ciudatii aia sunt budisti...
Si ca sa merg cu paranoia mai departe, cum ar fi sa auzim discutii intre copii gen: "ba religia mea este cea adevarata!"?
Si inca ceva: daca parintii aleg ateismul? ce materie obligatorie vor avea atunci copiii? Sau vor fi un fel de proscrisi ("ciudatii aia nu au nici o religie!"). Ca nu scrie nicaieri ca musai trebuie sa apartina unei religii. Sau poate nu scrie inca...
Sincer, imi e teama sa ma gandesc

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

quote:
Originally posted by Tisina

Eu trec peste propunerile aberante prin imposibilitatea punerii lor in aplicare, la treaba cu religia. De ce trebuie sa fie obligatorie? Ma inseala pe mine memoria, sau eram un Stat laic? Cu ce ii ajuta asta pe copii? De ce nu fac, in loc de religie, istoria religiilor? Mi s-ar parea mai corect sa invete asa ceva.
Cu ceva timp in urma, pe acest forum se discuta (destul de aprins la un moment-dat) daca e corect fata de copil sa il botezi inca de prunc (intr-o religie sau alta) sau ar fi mai bine sa il lasi sa isi aleaga el ulterior religia. Cum se face ca acum nu ne mai agitam deloc pe tema asta? Sau la 6 ani se considera ca un copil este suficient de "matur" incat sa stie exact din ce religie face parte?
Mie imi e tare teama de religia asta obligatorie, pe care o vad usor similara cu indoctrinarea copiilor de la varste fragede pentru a forma viitori fanatici religiosi. Se prea poate sa exagerez, insa asta e ce simt. Dati cu pietre daca vreti.
In schimb consider ca o istorie a religiilor ii va ajuta sa fie mai toleranti fata de diferentele religioase. Si de ce sa impartim copiii dupa criterii gen: astia sunt ortodocsi, aia catolici, avem si doi musulmani, ciudatii aia sunt budisti...
Si ca sa merg cu paranoia mai departe, cum ar fi sa auzim discutii intre copii gen: "ba religia mea este cea adevarata!"?
Si inca ceva: daca parintii aleg ateismul? ce materie obligatorie vor avea atunci copiii? Sau vor fi un fel de proscrisi ("ciudatii aia nu au nici o religie!"). Ca nu scrie nicaieri ca musai trebuie sa apartina unei religii. Sau poate nu scrie inca...
Sincer, imi e teama sa ma gandesc

Tisina



Probabil ti-a scapat esentialul: religia NU este obligatorie (de altfel, nu a fost niciodata, dar probabil ca putini parinti stiu asta). Noul text de lege (groaznic de prost, de altfel, la fel de confuz in prevederile esentiale) spune clar ca faci ora de religie daca vrei, si mai mult, iti alegi confesiunea.
Izvorul acestui articol (10, alin.1, 2, 3) nu este in mintea celui care l-a croit, ci intr-o decizie a Curtii Constitutioanel care confirma libertatea religioasa a individului.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Tisina spune:

quote:
Originally posted by Lona

quote:
Originally posted by

Eu trec peste propunerile aberante prin imposibilitatea punerii lor in aplicare, la treaba cu religia. De ce trebuie sa fie obligatorie? Ma inseala pe mine memoria, sau eram un Stat laic? Cu ce ii ajuta asta pe copii? De ce nu fac, in loc de religie, istoria religiilor? Mi s-ar parea mai corect sa invete asa ceva.
Cu ceva timp in urma, pe acest forum se discuta (destul de aprins la un moment-dat) daca e corect fata de copil sa il botezi inca de prunc (intr-o religie sau alta) sau ar fi mai bine sa il lasi sa isi aleaga el ulterior religia. Cum se face ca acum nu ne mai agitam deloc pe tema asta? Sau la 6 ani se considera ca un copil este suficient de "matur" incat sa stie exact din ce religie face parte?
Mie imi e tare teama de religia asta obligatorie, pe care o vad usor similara cu indoctrinarea copiilor de la varste fragede pentru a forma viitori fanatici religiosi. Se prea poate sa exagerez, insa asta e ce simt. Dati cu pietre daca vreti.
In schimb consider ca o istorie a religiilor ii va ajuta sa fie mai toleranti fata de diferentele religioase. Si de ce sa impartim copiii dupa criterii gen: astia sunt ortodocsi, aia catolici, avem si doi musulmani, ciudatii aia sunt budisti...
Si ca sa merg cu paranoia mai departe, cum ar fi sa auzim discutii intre copii gen: "ba religia mea este cea adevarata!"?
Si inca ceva: daca parintii aleg ateismul? ce materie obligatorie vor avea atunci copiii? Sau vor fi un fel de proscrisi ("ciudatii aia nu au nici o religie!"). Ca nu scrie nicaieri ca musai trebuie sa apartina unei religii. Sau poate nu scrie inca...
Sincer, imi e teama sa ma gandesc





Probabil ti-a scapat esentialul: religia NU este obligatorie (de altfel, nu a fost niciodata, dar probabil ca putini parinti stiu asta). Noul text de lege (groaznic de prost, de altfel, la fel de confuz in prevederile esentiale) spune clar ca faci ora de religie daca vrei, si mai mult, iti alegi confesiunea.
Izvorul acestui articol (10, alin.1, 2, 3) nu este in mintea celui care l-a croit, ci intr-o decizie a Curtii Constitutioanel care confirma libertatea religioasa a individului.



Mai bine un dusman intelept dacat un prieten neghiob! (proverb indian)



Draga Lona, tare bine ar fi sa ai dreptate si sa fi inteles eu gresit, insa din ceea ce am gasit eu prin ziare (si citeaza si lory1974) se propune ca religia sa devina materie obligatorie, nu optionala, cum a fost pana acum.
Iar faptul ca se bate cap in cap cu constitutia nu ma mira deloc, avand in vedere celelalte propuneri (gradinita obligatorie, cu grupe de maxim 20 de copii, in conditiile in care NU SUNT locuri suficiente in gradinite, etc)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

quote:
Originally posted by Tisina

quote:
Originally posted by Lona

quote:
Originally posted by Tisina

Eu trec peste propunerile aberante prin imposibilitatea punerii lor in aplicare, la treaba cu religia. De ce trebuie sa fie obligatorie? Ma inseala pe mine memoria, sau eram un Stat laic? Cu ce ii ajuta asta pe copii? De ce nu fac, in loc de religie, istoria religiilor? Mi s-ar parea mai corect sa invete asa ceva.
Cu ceva timp in urma, pe acest forum se discuta (destul de aprins la un moment-dat) daca e corect fata de copil sa il botezi inca de prunc (intr-o religie sau alta) sau ar fi mai bine sa il lasi sa isi aleaga el ulterior religia. Cum se face ca acum nu ne mai agitam deloc pe tema asta? Sau la 6 ani se considera ca un copil este suficient de "matur" incat sa stie exact din ce religie face parte?
Mie imi e tare teama de religia asta obligatorie, pe care o vad usor similara cu indoctrinarea copiilor de la varste fragede pentru a forma viitori fanatici religiosi. Se prea poate sa exagerez, insa asta e ce simt. Dati cu pietre daca vreti.
In schimb consider ca o istorie a religiilor ii va ajuta sa fie mai toleranti fata de diferentele religioase. Si de ce sa impartim copiii dupa criterii gen: astia sunt ortodocsi, aia catolici, avem si doi musulmani, ciudatii aia sunt budisti...
Si ca sa merg cu paranoia mai departe, cum ar fi sa auzim discutii intre copii gen: "ba religia mea este cea adevarata!"?
Si inca ceva: daca parintii aleg ateismul? ce materie obligatorie vor avea atunci copiii? Sau vor fi un fel de proscrisi ("ciudatii aia nu au nici o religie!"). Ca nu scrie nicaieri ca musai trebuie sa apartina unei religii. Sau poate nu scrie inca...
Sincer, imi e teama sa ma gandesc

Tisina



Probabil ti-a scapat esentialul: religia NU este obligatorie (de altfel, nu a fost niciodata, dar probabil ca putini parinti stiu asta). Noul text de lege (groaznic de prost, de altfel, la fel de confuz in prevederile esentiale) spune clar ca faci ora de religie daca vrei, si mai mult, iti alegi confesiunea.
Izvorul acestui articol (10, alin.1, 2, 3) nu este in mintea celui care l-a croit, ci intr-o decizie a Curtii Constitutioanel care confirma libertatea religioasa a individului.





Draga Lona, tare bine ar fi sa ai dreptate si sa fi inteles eu gresit, insa din ceea ce am gasit eu prin ziare (si citeaza si lory1974) se propune ca religia sa devina materie obligatorie, nu optionala, cum a fost pana acum.
Iar faptul ca se bate cap in cap cu constitutia nu ma mira deloc, avand in vedere celelalte propuneri (gradinita obligatorie, cu grupe de maxim 20 de copii, in conditiile in care NU SUNT locuri suficiente in gradinite, etc)

Tisina



Ai inteles cu siguranta gresit in privinta religiei.
Lorry a interpretat selectiv textul: ca face parte din trunchiul comun nu inseamna obligatoriu, ci ca are alocate ore in planul-cadru, deci ofera oricarui elev posibilitatea de a frecventa aceste discipline (nu sunt ore de optional, de extindere sau de aprofundare, la dispozitia scolii). Frecventarea lor este insa la decizia parintelui sau a copilului de peste 16 ani.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns viviana spune:

Iarasi am impresia ca mergem pe langa subiect.

Datul la scoala la 6 ani ii sperie pe parinti si zau daca imi dau seama de ce. In marea majoritate a tarilor europene asta este varsta normala de intrare in scoli. Invatatoarea nu il tine pe copil proptit in scaun 45-50 minute. Ea isi intrerupe deseori lectiile pentru a face cu ei diverse jocuri cu mainile, picioarele, etc.

Invatamant obligatoriu de 13 ani inseamna ca un copil intra in sistemul de invatamant obligatoriu la 3 ani si iese la 16 ani din sistemul obligatoriu. 3+13 = 16.

Din punctul meu de vedere:
Un parinte nu poate fi obligat sa-si dea copilul la gradinita la varsta de 3 ani mai ales daca are posibilitatea de a-l pastra in cadrul familiei:
- la acesta varsta sistemul imunitar al copilului este foarte scazut gradinita asigurandu-i, in mod normal 6-7 viroze/an scolar. Programul lui va fi 2 saptamani la gradi si 2 saptamani acasa. Trebuie luat in calcul si acest aspect.
- incepand cu acesta varsta incepe sa perceapa educatia care trebuie sa vina din familie, de la parinti: cine garanteaza parintilor ca educatoarele sunt capabile sau au notiunile necesare pentru a le asigura aceasta educatie?
- copiii se adapteaza greu la aceasta schimbare.
- copilul va fi obosit: sculat de dimineata, drumul, ninge, ploua etc.

Problema nu este structura propriu-zisa a anilor de scoala ci continutul manualelor scolare si a orelor de invatamant care persista in a fi facute dupa structura cadrelor didactice si nu dupa ceea ce trebuie sa cunoasca copilul pentru a se descurca in viata.

Deschideti manualul de Istorie de clasa a IV-a coordonat de Dinu C. Giurescu si ganditi-va daca un copil de 9 ani poate retine si invata acele notiuni. Eu m-am intrebat cum este posibil sa se permita ca un mare istoric, si un mare profesor universitar sa contribuie la un manual pentru scolari stiindu-se clar ca o asemenea personalitate nu numai ca nu se mai poate cobori la acest nivel dar nici nu mai poate scapa de anumite clisee verbale demne de elevi din cursurile superioare.
Apoi indreptati-va atentia catre manualul de Stiinte ale Naturii - tot clasa a IV-a - si veti vedea ca elevii nostri invata si notiuni de fizica cum ar fi masurarea volumului corpurilor solide, densitatea, plutirea corpurilor, proprietati ale metalelor, magneti, circuite electrice simple.

Nu avem nevoie de genii ci de copii normali.

Agresivitatea copiilor din clasele primare este foarte crescuta. Deocamdata sunt prea mici pentru ca ea sa se transorme in ceva ireparabil. Dar ce ne facem in clasele mai mari?
Din experienta mea de mama a unei fetite de clasa a IV-a pot spune ca aceasta agresivitate este data si de lipsa timpului liber, de disparitia aproape totala a timpului de joaca, de ore de educatie fizica prea putine si nu in ultimul rand de lipsa din scoli a terenurilor de sport.

Printre lectii cu ecuatii de gradul intai si doi, printre analize gramaticale sofisticate, printre pagini de istorie intepenite in clisee verbale, printre harti cu rauri, orase, cernozioame, printre forte in actiune, printre pagini cu rolul UE, printre lectii de limba engleaza si matematica distractiva, copiii nostri uita sa mai fie copii pentru ca scoala nu mai este in stare sa le asigure ceea ce este mai important la aceasta varsta: timpul de joaca.

Asta este parerea mea.
In ceea ce priveste infrastructura no comment. Ei se bazeaza pe faptul ca in scoli sunt din ce in ce mai putini copii.
Problema nu va fi la Bucuresti ci in celelate orase/sate uitate de lume unde chiar ca nu sunt gradinte sau scoli ce pot asigura infrastructura.

Numarul de copii din clase este de mult timp redus conform legii. nu este o gaselnita noua. Clasele i-IV maxim 24 copii iar v-VIII 28. Ca exista clase cu mai multi elevi in unele scoli asta este alta poveste. Atata timp cat parintii vor tine mortis ca copilul lor sa mearga la o anumita invatatoare, si la fel vor dori alti 30 parinti, iar directorul va inchide ochii vom avea tot timpul clase supraincarcate.



Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

quote:
Originally posted by viviana
Problema nu va fi la Bucuresti ci in celelate orase/sate uitate de lume unde chiar ca nu sunt gradinte sau scoli ce pot asigura infrastructura.




Intervin doar pentru a te contrazice aici:
In timp ce la Bucuresti am vazut reportaje cu cozi de bunici/parinti pentru a-si inscrie copiii la gradinita, si reprezentantii ministerului au admis ca in capitala sunt cele mai mari probleme, in restul oraselor uitate de lume are toata lumea loc. Nu discut de calitatea actului educational, ci doar de infrastructura care in majoritatea provinciei ajunge.
Motivul e simplu - copii mai putini, distante scurte, pana la urma nu e o problema sa duci copilul la o gradinita din alt cartier, nu parcurgi drumul in cateva ore, cum l-ai face in Bucuresti.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns capcaunul spune:

quote:
Originally posted by Lona
In timp ce la Bucuresti am vazut reportaje cu cozi de bunici/parinti pentru a-si inscrie copiii la gradinita, si reprezentantii ministerului au admis ca in capitala sunt cele mai mari probleme, in restul oraselor uitate de lume are toata lumea loc. Nu discut de calitatea actului educational, ci doar de infrastructura care in majoritatea provinciei ajunge.
Motivul e simplu - copii mai putini, distante scurte, pana la urma nu e o problema sa duci copilul la o gradinita din alt cartier, nu parcurgi drumul in cateva ore, cum l-ai face in Bucuresti.


Iar daca nu gasesti o gradinita libera in alt cartier incerci in orasul vecin, caci oricum ajungi mai repede pana acolo decat dintr-un capat in celalalt al Bucurestiului.
Uite-asa patim daca-n fruntea educatiei ajunge un santierist.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mariamunteanu spune:

quote:
Originally posted by viviana

Din punctul meu de vedere:
Un parinte nu poate fi obligat sa-si dea copilul la gradinita la varsta de 3 ani mai ales daca are posibilitatea de a-l pastra in cadrul familiei:
- la acesta varsta sistemul imunitar al copilului este foarte scazut gradinita asigurandu-i, in mod normal 6-7 viroze/an scolar. Programul lui va fi 2 saptamani la gradi si 2 saptamani acasa. Trebuie luat in calcul si acest aspect.
- incepand cu acesta varsta incepe sa perceapa educatia care trebuie sa vina din familie, de la parinti: cine garanteaza parintilor ca educatoarele sunt capabile sau au notiunile necesare pentru a le asigura aceasta educatie?
- copiii se adapteaza greu la aceasta schimbare.
- copilul va fi obosit: sculat de dimineata, drumul, ninge, ploua etc.


vivi



Aici te contrazic - copiii mei merg de la 2 ani la gradinita (la inceput au fost cei mai mici si firavi din grupa) si nu li se aplica nici unul dintre punctele mentionate de tine. Suntem foarte multumiti si acum, la 3 ani, pot spune ca s-au dezvoltat foarte bine.

Gradinita nu exclude educatia din familie.

Nu va fie teama de gradinita, copiii se imbolnavesc oricum de cateva ori pe an mai ales in primii ani - este firesc si nu trebuie tinuti intr-un glob de sticla.

Maria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns viviana spune:

Maria,
Important este ca atunci cand ne alegem un unghi din care privim o problema, unghiul acela sa aiba o deschidere cat mai mare.
Eu de exemplu, in astfel de probleme incerc sa nu ma raportez la mine sau la familia mea.
Pentru ca ce se aplica la mine s-ar putea sa nu se aplice la altii.

S-ar putea sa nu am dreptate cu gradinita, dar s-ar putea sa am.
Eu am vorbit cu educatoare si parinti. Si nemultumirle erau cam cele descrise de mine.

Si oricum indiferent cine are sau nu are dreptate ramane un singur lucru de spus: O lege nu are dreptul sa impuna parintelui varsta cand isi da copilul la gradinita, mai ales cand este vorba de o varsta atat de frageda.
Maine poimaine poate apare vreo lege prin care sa fim sanctionati daca copilul mu merge pana la 1 an!

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns A_Iulia spune:

Viviana, in Franta gradinita este obligatorie inca din secolul trecut. Apoi s-a mai introdus si in Belgia, Elvetia si Suedia.

Pana la 7 ani copiii pot acumula foarte multe informatii, este perioada cea mai propice. La fel, general vorbind (la fel, nu ma refer la mine, la tine, la altii in mod special), eu nu sunt chiar asa de convinsa ca parintii pot asigura un bagaj informational de nivel mediu necesar unui copil in zilele noastre. Asteptarile sunt din ce in ce mai mari pentru ca lumea evolueaza.

...si mi-o amintesc pe bunica care se uita crucis in manualele mele de matematica din clasa primara, si-si facea cruce si scuipa in san. Ea era fericita ca stia sa scrie si sa citeasca.

...si mi-o amintesc pe mama, care in gimnaziu nu mai pricepea nimic din manuale (cel putin fizica sau chimie). Desi a terminat o facultate la vremea ei.

A venit vremea sa scuipam noi in san. Dar nu inseamna ca timpul va sta pe loc.

Edit: in Franta gradinita e obligatorie de un secol (am vazut ca am scris din secolul trecut)

Adina + Olivia Q1.04

Mergi la inceput