Boala psihica...cum ajut ?

Poate reusiti sa ma ajutati, macar cu un sfat, o idee… chiar nu stiu de unde sa apuc problema.
Este vorba de soacra mea. Este bolnava, are o afectiune psihica, nu stiu cum se numeste boala. A fost internata acum multi ani, dar in afara de a fi tot timpul sedata nu I se facea nimic (am inteles ca nici nu prea ar aveau ce sa-I faca), asa ca au lasat-o acasa, pe motiv ca nu e periculoasa. Atunci insa traia cu parintii ei, care aveau grija de ea, iar boala nu era atat de manifesta. Acum insa locuieste singura, eu si sotul nu am mai putut ramane sa locuim cu ea, a trebuit sa ne vedem si noi de viata noastra. Mi-e teama ca fiind iresponsabila, ar putea sa-si faca singura rau.
Sa va spun cum se manifesta (desi mi-e destul de greu): casa ei este plina de gunoaie, nu arunca absolut nimic, dimpotriva, aduna de pe strada orice hartiuta (“poti s-o folosesti sa notezi un nr de tel”, motiveaza ea), pastreaza absolut orice ambalaj (chiar cumpara produse care nu-I folosesc doar pt ca i-a placut sticla sau cutia sau haine care nu I se potrivesc pt ca i-a placut modelul). Pare amuzant, dar am inteles ca e o boala. Si asta n-ar parea asa grav, dar a adunat asa multe ca nu mai are loc in casa de ele, e groaznic.
In plus de asta, nu mai consuma utilitati (apa, gaze), “ca sunt prea scumpe”, insa in mod frecvent cumpara ustensile de bucatarie (de ex.) de sute de mii de lei sau chiar milioane, care nu-I fac trebuinta pt ca ea nu gateste niciodata. Si din cauza ca nu foloseste utilitatile, s-a degradat totul (o casa neincalzita …). Ce sa mai, e focar de infectie.
Cat am locuit cu sotul acolo, am incercat sa facem curat, sa aruncam toate mizeriile, sa facem unele imbunatatiri. Nu va zic cate blesteme ne-am luat ca ii aruncam 2-3 peturi, cat scandal si urlete disperate iesea la fiecare tentativa (e casa ei si are un f mare simt al proprietatii, spune ca in casa ei face ce vrea…). De vreo 3-4 ani nu mai locuim acolo (n-am mai suportat, plus ca nici nu se punea problema sa pot creste un copil intr-un asemenea mediu). A adunat atat de multe incat in curand nu va mai putea iesi din casa. Curtea casei este folosita pe post de WC si depozit pt diverse jeguri. Evident, vecinii sunt indignati, pe buna dreptate, mai ales vara este un miros insuportabil. Deci nu mai e vorba doar de casa ei…
Mancare ii ducem noi, o data pe saptamana (venim din Bucuresti special pt asta), nu o pot lasa sa moara de foame (ea nu isi cumpara, desi are bani si ii mai lasam si noi).
Am incercat sa-I explicam si cu frumosul, am incercat si mai in forta (ignorandu-I urletele si plansetele si amenintarile ca ne da foc, ca ne omoara, etc). N-am reusit.
Nu o urasc, am inteles ca e bolnava si vorbele ei sunt o manifestare a bolii ei. E clar ca e nevoie de ajutor specializat, mi-e teama ca o sa ajung odata acolo si o sa o gasesc moarta de frig sau poate sa dea foc la casa, in intentia de a se inalzi cu un resou .

Mi-e greu sa scriu despre asta, ne e rusine si noua cand ne ducem acolo si ne vad vecinii (care ne cearta ca nu avem noi grija de ea), dar chiar nu stim cum sa procedam.

Ne-am gandit sa o internam undeva, la un azil, am plati cat e nevoie sa fie bine ingrijita, sa aiba o masa calda si un loc cald unde sa doarma. Ea bineinteles ca nici nu vrea sa auda, nu e constienta de boala ei .
E totusi mama sotului meu si imi doresc din tot sufletul sa o ajut sa-I fie bine, atat cat mai are de trait (are 70 de ani, dar e in putere).

A mai trecut cineva printr-o situatie similara? Cum am putea sa facem sa o internam undeva? Care ar fi procedura? Unde anume exista astfel de aziluri sau camine de batrani? Macar sa pot sa ma duc acolo, sa vad conditiile…

Orice idee sau sfat de la voi ma va ajuta enorm.


______________________
Tzuki, mama de Tzuk mic (2.09.07)

mariamunteanu spune:

Nu pot sa te ajut, dar am intrat sa-ti spun ca te inteleg. Cred ca e vb de Alzheimer. Asemenea manifestari - mai estompate totusi - a avut si bunica mea, dar la 87 de ani cand era si f slabita. Soacra ta mai are mult de trait si nu cred ca va accepta sa fie mutata de acasa.

Maria

cristiama spune:

Nu cred ca e Alzheimer, bunica mea are si nu se pune problema sa o lasam singura, nu mai stie sa-si ia mancare din frigider! Nu ne recunoaste de multi ani.

Din pacate in afara de azilurile particulare, ceva la 1.000 euro/luna, azilurile normale nu primesc bolnavi psihici.

Noi am gasit pe cineva care are grija de bunica, la sensul ca-i aduce mancarea, sta cu ea sa manance, ii face foc, o schimba, etc. O platim destul de bine pt un sat, asa ca acum e chiar concurenta cine sa o ingrijeasca.

Nu inteleg de ce ti-e rusine, e o boala! Poate o duceti la psihiatru sa vedeti de fapt ce boala are.

Si e bine ca va vedeti de viata voastra, mama mea a avut grija de bunica cativa ani si s-a consumat atat de tare, incat mama mea tanara si frumoasa a murit si noi am ramas sa avem grija de bunica!

Cred ca ideea e sa gasiti pe cineva in sat care sa aiba grija de ea, la sat nu costa prea mult, si asa macar stii ca mananca zilnic, si are cine sa te anunte daca pateste ceva.

Principesa spune:

Pare sa aiba simptome ale tulburarii obsesiv-compulsive. Ei zic ca mai merita incercat un tratament la un psihiatru bun, pentru ca exista medicatie special pentru asa ceva cu efecte foarte bune. La 70 de ani, cu terapia e mai greu.


Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

Tzuki spune:

Multumesc, fetelor pt ca ati citit postarea mea si ati raspuns.

Cristiama, in primul rand, imi pare tare rau pt mama ta .
In al doilea rand, e greu sa gasim pe cineva sa poata sa aiba grija de ea. Nu ar accepta niciodata, ea ar fi in putere si sa isi faca de mancare, si sa faca piata, sa faca absolut tot, numai ca ea nu isi da seama. Ar fi un adevarat calvar pt persoana in cauza si nu ar rezista. Odata stiu ca a venit la noi un prieten (totusi nu era asa mare mizeria) si a doua zi l-a acuzat ca i-a furat o forma de prajituri, pt ca ea n-o mai gasea. Evident, omul nu avea nicio vina, nimeni n-ar fi pus mana pe asa ceva. Dar i-a facut un scandal monstru, s-a dus la el acasa...nici nu vreau sa-mi aduc aminte. Peste vreo 2 saptamani si-a gasit obiectul pierdut, printre toate lucrurile alea. Am povestit asta ca sa vezi ca e aproape exclus sa vina cineva acolo, ar fi acuzat imediat ca a furat ceva (desi, chiar daca ai vrea sa iei ceva, nu ai avea ce sa furi!).
Si nu sta intr-un sat, sta in buricul Ploiestiului...

Maria, nici eu nu cred ca e Alzheimer, ea are o memorie excelenta, mult mai buna ca a mea chiar... e la curent cu tot ce se intampla in lume, se uita la TV mai mereu, citeste ziare. Pare o femeie absolut normala. Isi aminteste si ce facea cand era copil,deci eu nu cred ca se pune pb sa fie Alzheimer.

Principesa, eu as duce-o l aun psihiatru, dar oare cum pot face asta contra vointei ei? Ca de buna-voie, nici gand.

Din cate am inteles, nici azilurile nu primesc persoane fara acceptul acestora. Deci singura portita ar fi un fel de sanatoriu, pt persoane cu afectiuni psihice, unde probabil ii tin pe toti sedati, sa nu le faca probleme .


Tzuki, mama de Tzuk mic (2.09.07)

buburuzica_2005 spune:

Poti suna tu sau chiar mai bine un vecin la 112 sa chemati salvarea si politia pt a transporta un bolnav psihic si puteti veni la Camera De Garda a Spitalului Alex.Obregia fost 9.

mariamunteanu spune:

Tzuki, are tot o forma de dementa senila.

Poate ca medicul ei de familie te poate ajuta, sa vina acasa sub pretextul unui consult general sau pt. o boala pe care o are ea (la stomac, ficat, orice) si sa-i prescrie un eventual tratament impotriva bolii ei psihice.

Sa o iei pe sus cu politia si cu salvarea, nu cred ca e bine. Poate dar daca o interneaza acolo, dar la cati nebuni sunt acolo, eu nu m-as incumeta.

Maria

daniella4 spune:

Exista niste camine de batrani de stat in care pot fi internati si bolnavi cu afectiuni psihice, suna la Directia de Asistenta Sociala Judeteana si cere detalii.

estela spune:

Tzuki,poate soacra ta are compulsive hoarding .Intra pe oprah.com .Cauta in arhiva emisiunea din 16 noiembrie 2007 .Pe linga cazul prezentat de Oprah mai gasesti si explicatii despre compulsive hoarding,ce este ,semne,tratament...


estela

ernestine spune:

Aveti o problema pe care nu o puteti rezolva fara ajutor.Cred ca ar trebui sa o internati urgent intr un azil unde va beneficia de tratamentul unui psiholog.Mi se pare cea mai buna solutie.Nimeni nu cred ca poate avea grija de ea decat cineva specializat.

Tzuki spune:

Va multumesc fetelor pt raspunsuri.

Estela , m-a ajutat f mult ideea ta. Desi am ramas oarecum dezamagita ca acum sunt aproape sigura ca nu mai exista speranta de vindecare (de peste 30 de ani o duce asa, curatenia s-a facut cu forta si in schimbul a multe blesteme, amenintari, urlete, scene f urate, dar in ultima vreme nici eu n-am mai putut , asa ca am lasat-o in legea ei...). Ideea ta m-a ajutat f mult sa inteleg cel putin ce se intampla, asa cel putin am un indiciu.

Ernestine, da, este clar ca trebuie ajutor specializat, ce am incercat noi, ca apartinatori legali, e doar de suprafata, nu rezolva cu nimic problema. In plus, ea are de fiecare data un soc atunci cand facem curat si inevitabil ii aruncam "lucrurile ei bune" , ne alegem si noi cu o stare de mahnire f mare si oricum, in doua-trei luni se face la loc.

buburuzica_25, ai trecut prin asa ceva? Sau lucrezi la spitalul Obregia? Ai zis "puteti veni" si de aceea mi-a trecut asta prin cap . Daca da, te rog din suflet, as vrea sa pot discuta mai mult cu tine (desi ideea de luat pe sus cu politia si salvarea nu-mi prea place, daca s-ar pune pb de internare, oricum s-ar face contra vointei ei).

Mi-e tare teama, mai ales iarna...E frig, ea nu aprinde soba, sta in ger, de teama sa nu se consume si sa fie nevoita sa plateasca. Are insa un resou, pe care f rar il pune in priza. Fereasca Dumnezeu, dar e suficienta o scanteie cat de mica sau o hartiuta sa sara pe el, ca totul sa ia foc .






Tzuki, mama de Tzuk mic (2.09.07)