Aventura noastra eu si Giulia

In sfirsit am indraznit sa povestesc si eu experienta mea
a trecut ceva timp de la nasterea Giuliei dar sint clipe indimenticabile pt fiecare dintre noi
fiecare sintem unice si fiecare experienta e unica acum sa va povestesc experienta mea
Totul a inceput de la marea decizie ca in sfirsit e momentul sa largim familia dupa multe aminari ca inca nu e momentul(cred ca din cauza teroarei cu multe ginduri daca sintem pregatiti pt aceasta responsabilitate)nu din alte motive,
anul trecut am facut concediu in Ro si cum nu mergem in fiecare an ne-am propus ca ne intoarcem si ne ocupam de situatie
asa ne-am intors si din fericire din prima luna Giulia si-a facut cuibusorul ei
am asteptam urmatoarea luna si nerabdatoare fiind mi-am facut 2 teste ce-i drept cam repede cu rezultatul negativ iar vazind ca nimic nu ma mai gindeam la asta ca nu vroiam sa-mi fac obsesie din prima luna,asteptind trece o saptamina fara semne iar duminica seara am decis sa mai fac un test asa macar sa stiu ceva iar testul a iesit pozitiv abia se zarea o liniuta si nu stiam nici macar cum sa reactionez o fi chiar asa sau nu? dupa o zi am repetat testul sa fiu sigura ca e asa cum ne aratase
am inceput sa ne bucuram si sa dam vestea la toti se mai obisnuieste sa nu se spuna primele 3 luni dar eu nu sint superstitioasa si ma gindeam daca e sa fie atunci va fi totul bine
in saptamina 7 am facut prima eco era foarte micuta dar inima batea tare si cu forta si parca pluteam cind am iesit din cabinet toata ziua aveam acel sunet in cap si nu ma puteam gindi la altceva
din fericire sarcina a decurs bine in afara de un virus la stomac care a tinut 24 ore si ma facea sa vomit tot ce puneam in gura dupa citeva zile mi-am revenit complet,apoi prin luna a 6 am avut o raceala la vezica urinara nu stiu cum ca imi provoca contractii foarte tari si dureroase dar fara alte semne cind mergeam la baie nu aveam dureri si usturimi,asa am ajuns din nou la urgenta dupa injectii si tratament mi-am revenit dupa citeva zile,totul era frumos si bine energie multa si au trecut toate saptaminile cind asteptam nerabdatori nasterea si tot ma gindeam ca poate se decide sa vina mai repede in schimb timpul trecea,sotul imi spunea mereu orice ar fi suna-ma(el mereu la servici)si eu ii raspundeam mereu du-te linistit ca nu e momentul burta era sus de tot iar semne nici unul
asa au trecut 40 de saptamini incheiate si din ziua cind s-au implinit am inceput monitorajele tot la 2 zile apoi in fiecare zi pina la 41+2 cind mi-au spus sa astept si daca tot nu se intimpla atunci ma interneaza pt stimulare vazind ca nimic de buna voie
asa a venit si ziua 41+3 cind dimineata la ora 7 cum mi-au spus m-am prezentat la spital cu valiza cu tot si trebuia sa imi faca din nou monitoraj si era foarte aglomerat si nu se stie cite ore dureaza i-am spus sotului ca nu are rost sa ramina pe afara nu stiu cite ore,
asteptind am cunoscut o mama care avea tot o fetita in burtica tot Giulia,bucuroase amindoua ca poate nimerim impreuna chiar asa a fost,dupa citeva ore de asteptat se face cam 11-11:30 cind ne spune ca la ora 14 ne interneaza si nu mai repede,asa am iesit sa maninc ceva imi sun sotul sa-l anunt si ma simteam ca un copil ratacit in lume cu Giulia in burtica cu valiza dupa mine de parca m-a trimis cineva in lume cu totul,asta a trecut repede a venit si ora 14 cind m-au internat si mi-au spus azi nu-ti facem nimic incepem dimineata
a venit si a doua zi 41+4 cind bucuroasa ca poate e momentul in sfirsit si mai ales ca eram in aceeasi sala travaliu cu mamica care o cunoscusem cu o zi inaite amindoua pt inducerea nasterii ne incercam norocul care Giulia iasa prima evident a ei ca era la a doua nastere
si asa incepind stimularea asteptam contractiile care erau foarte slabe pina dupamasa eram amindoua mai mult amuzate ca nu se intimpla nimic,apoi ea a nascut cu o viteza de neinchipuit dupa ce i-a pus a doua oara gel,intr-o ora a si nascut iar eu ma plimbam de ici colo,la amiaz am mincat de prinz ca imi era foame iar dr imi spunea ca daca mi-e foame atunci nu e nimic,nu nasc,apoi trece altul care-mi spune ca daca nu ma pling de nimic atunci stau bine ca femeile cind nasc se pling de ceva eu daca stau si tac atunci n-am nimic
se face 7 seara cind mi-au scos stickul cu oxitocina care l-au pus dimineata la 7 vazind ca nimic si mi-au spus sa ma odihnesc ca a doua zi o luam de la capat,incercam sa adorm pe 22-23 dar cum aveam dureri de burta si cum imi doream sa-mi vad si eu fetita ca vazind ca acolo ajungeam toate burtoase si plecau in saloane cu copiii eu tot nimic si noaptea la 12 apare o alta fata in sala cu mine care a nascut dupa 3 ore,amarita imi spuneam e a 2 deja care naste sub nasucul meu si eu tot nimic ,pina la urma am reusit sa adorm la 4 dimineata pina la ora 6 cind apare alta care a nascut intr-o ora si imi spuneam deja e a 3 toate ca fulgerul si eu nimic
la 6 am inceput sa am dureri dar lejere,au venit si doctorii si incercau sa vada ce e de facut ca deja ma cunosteau toate turele,la ora 11 mi-au pus perfuzia cu oxitocina si au incercat o manovra cu mina poate,poate se intimpla, ca imi venea sa-l leg de maini pe doctor,dupa citeva ore tot nimic dilatatie mica au luat decizia sa-mi rupa membranele la ora 15:45 si inainte de asta contractiile erau intense ca ieseau din grila dar le suportam bine,in schimb la 5 minute dupa la prima contractie sa-u declansat intra-atit de puternice contactiile ca imi spune-am in sinea mea "acestea sint",acum sigur e momentul
si trecind asa pina la 18:45 ma uitam la ceas si chemam mereu anestezistul si ei tot imi spuneau peste o jumatate de ora dar pt mine atunci conta fiecare minut,era jale cind simteam ca vine alta dar imi placea cind trecea,e drept ca in acele momente imi trecea prin cap tot felul de lucruri,sa scap cit de repede,nu stiu ce-i fac sotului,asta-i primul copil nici sa nu mai aud si etc.....pina a venit momentul pt epidurala care e o binecuvintare dupa mine,cum mi-a facut anestezia eram alta- ca noua,nu-mi venea sa cred ca nu mai simt nimic si am devenit dintr-o data cuminte si lasam dr sa-si faca treaba fara sa tip si sa-i tin de maini(incercam eu de fapt vroiam),dupa epidurala am si adormit si ma simteam tare bine parca a disparut tot(si am uitat sa va spun ca in timpul pina sa-mi rupa membranele a nascut a 4 a tot cu o viteza,eram cam amarita rau dupa atitea nasteri linga mine )si asa a venit ora 21 cind eram aproape dilatatie maxima si spre surprinderea mea apare sotul meu care de la 7 dimineata astepta afara si la 9 seara in sfirsit l-au lasat sa intre sa ma vada,m-a incurajat si imi spunea mereu cuvinte frumoase si cum sufera de mirosul de spital si dupa 10 minute e tot palid de obicei dar nu a fost cazul atunci ca era mereu pornit aerul conditionat,totusi a ramas linga mine pina am ajuns in sala de nasteri cind a iesit sa astepte afara,dupa citeva minute au inceput din nou contractiile sa se faca simtite bine ca simteam ca o iau razna apoi mi-a pus o alta doza dar nu pot sa zic ca nu am mai simtit nimic si doctorita vazind ca sint obosita(dormisem doar cele 2 ore ca intre timp am fost moasa asistam la nasteri ) au propus sa imi sara cu toata puterea cu bratele pe burta sa-mi apese burta in timp ce impingeam si eu si de citeva ori nu am apucat sa trag aer in piept de simteam ca ma sufoc si de citeva ori cu aceasta manovra a iesit caputul dupa care a fost o joaca la ora 22:14 ziua 41+5 20/06/07 a venit pe lume scumpa noastra fetita de 3,500 kg si 50 cm apgar 8/9
in spitalul in care am nascut eu este room-ing si iti poti tine bb cu tine toata ziua iar cele 2 ore dupa nastere cind ramai sub supraveghere tot cu bb linga tine,eu nu am putut sa o tin linga mine ca am abuzat de lichide in timpul travaliului si m-am simtit rau dar am recuperat dupa iar marea mea tristete a fost cind a venit ziua externarii si m-au lasat acasa fara fetita mea si am ajuns acasa si am gasit toata casa plina cu flori(cele care se pot pune si daca e copil mic) baloane pe care scria bine ati venit acasa!,toata casa impodobita de forme si culori baloane,sotul ne-a pregatit o surpriza frumoasa si eram foarte tristi ajunsi acasa fara ea,nu au terminat toate analizele pt inima (s-a nascut cu suflu cardiac)din fericire e bine trebuie sa facem controale la citeva luni distanta iar a doua zi dupamasa am dus fetita acasa si am inceput viata noastra in 3
acum peste 2 zile implineste 6 luni si ne mindrim cu doi dintisori 7 kg si 67 cm si sintem foarte fericiti
va multumesc pt rabdare daca ati citit aceste rinduri

ticker

GIULIA-20/06/07

mai dire mai

Raluk31 spune:

mamica curajoasa!Auzi sa mai asisti si la alte nasteri!..si ce surpriza frumoasa din partea sotului!..Sa va traiasca Giulia si sa fie sanatoasa!

Raluca

in asteptarea micutei Anais

katiapam spune:

Raluk-multumesc
si eu abia astept sa citesc nasterea micutei tale

ticker

GIULIA-20/06/07

mai dire mai

acina spune:

Katia am citit povestea voastra, mi-au dat lacrimile de emotie.
Sa-ti traisca frumoasa Giulia si sa fii fericita alaturi de frumoasa ta familie.

Anca 16 sapt+ mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Povestea Nasterii
http://www.copaculdehartie.ro/

katiapam spune:

Acina-multumesc mult
un pupic si lui Andrei


ticker

GIULIA-20/06/07

mai dire mai

slimatei spune:

wow,ioana... abia acum am reusit sa citesc si eu aventura voastra..super!!! imi regasesc si eu cateva pasaje printre

Giuliei care e o scumpete de fetita

va doresc tot binele din lume ..multa,multa fericire!!!

---

"omul e cu atat mai puternic cu cat duce mai multe sarcini in spinare... viata e o adevarata scoala, unde dai examene zi de zi si ceas de ceas, obligat fiind sa treci prin nenumarate probe"

---

Stefania X2 (22.12.07) eu, broscutz :) ...pe la juma' de an,
Nasterea unei stele...numita Stefania!
papa buuun ...

ancadragoman spune:

Felicitari mamica curajoasa si sa va traiasca minunea mica

anca de Maria Alexandra (4 noiembrie 2007)


poze si filmulete


povestea nasterii

www.totsites.com/tot/mariadragoman" target="_blank">eu sunt Maria

www.onetruemedia.com/otm_site/start" target="_blank">Montaje Mariuca

mihaelk spune:

Giulia, minune mica, sa cresti mare si sa le aduci numai bucurii parintilor!

fecian spune:

Katia sa iti traiasca minunea si sa te bucuri de ea..
O poveste tare frumoasa. E bine ca s-a terminat totul cu bine si ca sunteti sanatosi toti.
Te pup si iti pup si gandacica



Felicia, cea mai fericita al ursuletzului-pufarina Gabriel (23 Mai 2008)
Pozici cu noi in noua formula
Ursuletzul-pufarina
Povestea nasterii
M-am nascut de ziua mea


Simplicity is the key to excellency