bona/cresa?
bona/cresa? | Autor: Vivela
Baietelul meu are acum 3 luni si jumatate. La 1 martie (cand David va avea 6 luni) va trebui sa imi reiau activitatea si nu stiu cum sa procedez mai bine. Stiu ca mai e pana atunci, dar timpul trece foarte repede si trebuie sa ma decid din vreme cu cine voi lasa copilul.
Initial am zis ca o sa caut o bona, dar din cate citesc aici pe forum, e greu de gasit pe cineva de incredere si probabil as sta toata ziua la servici gandindu-ma ca cine stie ce-i face (de felul meu, sunt foarte suspicioasa 
).
O alta varianta ar fi sa-l las la parintii mei, dar eu locuiesc in Bucuresti, iar parintii mei sunt in Ploiesti (socrii nu mai sunt). Parintii mei ar avea grija de el, sunt convinsa, insa nu stiu cum m-as acomoda eu cu lipsa puiului meu de langa mine atat de mult timp (de luni pana vineri).In plus, parintii mei au, din pacate, si niste probleme de sanatate destul de serioase si mi-e teama sa nu ii oboseasca prea tare un copil atat de mic.
A treia varianta ar fi o cresa /gradinita particulara eventual, dar nu stiu daca sunt primiti copii atat de mici. Iar la parintii mei sa il duc numai daca se intampla sa se imbolnaveasca si sa nu mai pot sa-l duc la cresa.
Eu as prefera ultima varianta, chiar daca are neajunsurile ei.
Voi ce ati face in locul meu? Stiti vreo cresa particulara care sa accepte copii asa de mici?(eu stau in zona Titan, dar mi-ar fi convenabila si zona Unirii, unde am servicul).
Gabi, mamica fericita de Davidel scumpel
Asa crestem noi
Raspunsuri
Oliv75 spune:
buna vivela,
la varsta de 6 luni o cresa chiar si particulara nu ofera copilului nimic in plus fata de o bona constiincioasa (ma refer la o educatie mai aleasa
), dimpotriva bebe-ul fiind in plin proces de diversificare este necesar ca persoana care-l are in grija sa-i acorde atentie maxima si sa se ocupe numai de el.
Eu as cauta o bona , un om bun si bland, iar daca banii nu-s o problema, "plateste-ti" linistea.
babitza spune:
Aparent toate bonele sunt "bune si blande", dar majoritatea se dovedeste a fi contrariul.
citeste si alte topicuri legate de bone. eu nu am incredere in asa ceva. am auzit si de la cunostinte tot felul de povesti incredibile.
cred ca o gradinita particulara ar fi solutia.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/vasilemalina/my_photos
ingridnen spune:
A mai fost un subiect pe tema aceasta acum vreo luna cred.
eu una sant pentru bona. Copilul este mult prea mic, nevoile lui sant maxime, are nevoie de o persoana care sa se ocupe numai si numai de el.
Sant sigura ca vei gasi pe cineva de incredere. Cauta mai inati prin vecini, rude, cunostinte..impsobili sa nu gasesti pe cineva.
Vivela spune:
De asta mi-e si mie frica, sa nu dau peste cineva "bun si bland" doar in aparenta, si odata ce am iestit pe usa sa fie alt om. Chiar cand ma hotarasem ca bona este varianta cea mai buna, am vazut un documentar la TV despre camere ascunse, montate pentru a supraveghea cum isi fac treaba bonele. Ce am vazut acolo, m-am ingrozit: palme, suturi in fund, loviri cu diverse obiecte, etc. Plus ca am auzit si am citit atat de multe incat nu prea mai am incredere intr-o persoana straina. E drept ca nu toate or fi asa, insa cred ca a avea grija de un copil mic, al altuia mai ales, nu e deloc un lucru usor. Eu ma vad pe mine (persoana educata, zic eu), cand plangea copilul meu, uneori imi venea sa il las si sa plec in lume. Si doar il iubesc de nu mai pot... Dar daca ar fi al altuia, recunosc ca nu as putea avea rabdarea necesara. Asa ca nu stiu cum as putea sa am pretentia de la altul sa fie cum as vrea eu.
M-ar interesa sa stiu daca este cineva care sa-si fi dat copilul la o cresa la o varsta asa mica (mi se rupe inima ca stiu ca trebuie sa-l las pe mana altora , dar chiar nu am incotro).
Gabi, mamica fericita de Davidel scumpel
Asa crestem noi
ingridnen spune:
Cristi avea un an si 2 luni cand l-am laat cu bona. nu mi-am putut imagina sa-l dau la cresa. Era super-vioi, nu statea o clipa, fugea, se catara, era in continuamiscare. Numai gandul ca acele ingrijitoare l-ar fi pus intr-un tarc si l-ar fi lasat acolo (cum sa alerge dupa 5-6 copii odata) ma ingrozea.
Si mie mi-a fost teama de lasat copilul in grija unei persoane straine, auzisem si eu despre copii lasati sa urle in patut, despre copii sedati... insa nu s-a intamplat nimic rau, a fost bine ingrijit.... mai gandeste-te, e mult prea mic pentru cresa
Ingrid si Cristi 4 ani si 9 luni
Deborah77 spune:
Si eu m-am gandit la o cresa. Dar nu am gasit nimic in zona mea. Singura, si probabil convenabila pt tine ca zona, ar fi Arcons, in Piata Alba iulia. E scumpa, ce-i drept. Asa, cum spuneam...am inceput sa caut bona. Prima incercare a fost un dezastru, dupa 2 saptamani, imi venea sa o omor, m-a socs din minti si mi-a traumatizat si copilul. Asta in timp ce eu mai stateam acasa. Imi trebuia totusi o varianta pana in vara, cand facea 1 an jumate si il puteam da la o gradi particulara. Ei, si a aparut bona actuala....o avem de 2 luni si este minunata. Are grija de el mai bine decat mine. Il iubeste de nu mai poate. Ii face toate poftele si hachitele (ceea ce nu e neaparat bine). Am capatat atata incredere, incat l-am lasat si la ea acasa peste noapte, cand am folosit noi in casa ceva substante chimice incompatibile cu un copil mic. Asa ca...succes, se poate! Cu toate astea, eu nu am scapat inca de obsesia gradinitei, ma gandesc sa-l dau totusi din sept anul viitor - va avea 1 an si 10 luni. La program scurt. Dar va trebui sa-i micsorez ei salariul, si ma tem sa nu o pierd.
Oliv75 spune:
quote:
Originally posted by Deborah77
Si eu m-am gandit la o cresa. Dar nu am gasit nimic in zona mea. Singura, si probabil convenabila pt tine ca zona, ar fi Arcons, in Piata Alba iulia. E scumpa, ce-i drept. Asa, cum spuneam...am inceput sa caut bona. Prima incercare a fost un dezastru, dupa 2 saptamani, imi venea sa o omor, m-a socs din minti si mi-a traumatizat si copilul. Asta in timp ce eu mai stateam acasa. Imi trebuia totusi o varianta pana in vara, cand facea 1 an jumate si il puteam da la o gradi particulara. Ei, si a aparut bona actuala....o avem de 2 luni si este minunata. Are grija de el mai bine decat mine. Il iubeste de nu mai poate. Ii face toate poftele si hachitele (ceea ce nu e neaparat bine). Am capatat atata incredere, incat l-am lasat si la ea acasa peste noapte, cand am folosit noi in casa ceva substante chimice incompatibile cu un copil mic. Asa ca...succes, se poate! Cu toate astea, eu nu am scapat inca de obsesia gradinitei, ma gandesc sa-l dau totusi din sept anul viitor - va avea 1 an si 10 luni. La program scurt. Dar va trebui sa-i micsorez ei salariul, si ma tem sa nu o pierd.
La 1 an si 10 luni e inca destul de micut pt o gradinita, mai ales daca nu ai ce sa-i reprosezi bonei. Singurul aspect la care ma gandesc acum e faptul ca fiind in colectivitate (oricat de selecta ar fi compania
) se va imbolnavi mai usor si mai des. Imunizarea in acest fel e buna dar mai incolo, dupa 3 ani. O zi buna.
ruxij spune:
Si eu sunt pt. bona, aleasa cu grija, nu toata lumea e rea si bate copiii. Copilul meu a avut doua bone, amandoua f. bune si care l-au indragit. Iti dai seama cum se poarta cu el dupa cum reactioneaza copilul la vederea bonei. Copilul meu o iubea pe bona si plangea cand pleca, iar cand venea, nu mai putea de bucurie, o strangea cu manutele de dupa gat. Poti sa pui si camere sa vezi ce se intampla.
Deborah77 spune:
Chiar daca copilul este mic, de cateva luni, tot iti dai seama, dupa comportamentul lui la vederea bonei, ca ceva este in neregula. Cu prima, m-a socat faptul ca bebele meu super-prietenos, care nu se sperie de nimeni si de nimic, plangea dupa 1 saptamana de mama focului cand o vedea si intindea disperat manutele spre mine. N-am ajus la webcam, am dat-o afara pur si simplu.