Furtul si minciuna la copii
Raspunsuri - Pagina 2
Lona spune:
quote:
Originally posted by Ira
Tonia, fata mea calculeaza si taxele pe produs in magazine, i-am zis ca pretul e mai mare decat cel afisat - stie ca 1$ e putin, sau stie ca 200 $ plata la masina nu e mult, dar ca aceeasi valoare pt. jucarii - e enorm. Vorbim cu ea tot, stie la ce avem rate, stie ca avem ipoteca pe casa, ca o sa platim la ea 20 de ani, stie tot tot. Stie - atunci cand facem cumparaturile - ca nu poate cumpara tot - de mancare - trebuie sa faca alegeri si sa renunte - tocmai pt. ca nu sunt bani de risipit.
Nu cred ca intelegerea ei e la nivel superior si nu cred ca concretizeaza adevarata semnificatie a banilor - dar a perceput sistemul ca atare la nivel rudimentar- noi muncim, facem bani si ii schimbam contra produse si servicii.
E frustrata (mi-a spus ieri) ca copiii nu sunt platiti atunci cand muncesc. Nu intelege de ce si nici eu nu am gasit o explicatie logica.
I-am zis ca o sa-i dau cate un dolar de fiecare data cand face curat in camera ei. Nici asta nu stiu daca e bine.
Sofia
N-am trecut printr-o asemenea situatie, fiul meu (11 ani) are un dezinteres ingrijorator pentru bani.
Dar ma intreb: oare nu-i prea mult pentru un copil de 5 ani sa stie de rate, facturi la stomatolog si ipoteca pe casa? Sa socoteasca preturile, cred ca e in regula. Sa stie ca banii nu sunt nelimitati - e chiar obligatoriu. Dar sa fie atat de repede conectat la "finantele" casei, fara sa inteleaga exact mecanismele, poate o deruteaza.
Ma gandesc la asta pentru ca in urma cu cativa ani, fiul meu mi-a auzit o discutie profesionala, telefonica. M-a intrebat ce inseamna "executare". I-am explicat ca atunci cand nu-ti platesti datoriile, vine cineva si-ti ia casa in contul lor.
Urmatoarea intrebare disperata a fost: "Noi avem datorii??" O clipa, s-a gandit ca vom ramane fara casa...
De asta spun, poate isi face vreo "rezerva" in cazul in care voi n-ati mai avea de ipoteca sau de jucaria preferata... Mintisoarele lor sunt mai complicate decat par uneori.
Clar este insa ca, intr-un fel sau altul, va renunta repede la acest gest, odata ce va intelege semnificatia lui adevarata. Asa ca, succes si rabdare la explicatii!!
Ira spune:
Nu stiu, poate ca am gresit ca am responsabilizat-o atat de devreme ?
Eu cand ii spun ca nu-i pot cumpara ceva ii explic : Nu-ti pot cumpara asta pt. ca nu ai neaparata nevoie si peste o saptamana trebuie sa platim cutare lucru, etc.
I-am spus odata (ca nu aveam cu cine s-o las si a trebuit s-o iau cu mine la ore) ca daca nu e cuminte in timpul orelor si deranjeaza copiii pot fi data afara de la serviciu si dupa aceea nu vom mai avea bani sa platim casa, masina, etc.
A inteles si a fost exemplar de cuminte timp de cateva ore.
Multumesc tuturor de explicatii, desi am inteles ce am de facut mai astept si alte sfaturi, poate ca-mi mai vin idei.
Eu nu am stiut ce sa-i raspund cand m-a intrebat de ce copiii nu sunt platiti. La urma urmei noi, adultii, facem totul in viata asta cu gandul unor ulterioare recompense, pana si curat - facem asta pt. sanatate, bucuria sufleteasca de-a avea totul in ordine, pt. a ne facilita restul sarcinilor din casa - insa pt. copil lucrurile astea-s foarte abstracte. Eu nu i-am spus niciodata Sofiei ca trebuie sa faca X lucru pt. ca trebuie, mi s-ar parea destul de ignorant din partea mea si nici macar nu cred ca e adevarat. Toate actiunile pe care le facem au o explicatie si un scop final foarte bine precizat.
In fine, ea m-a intrebat de ce eu is platita la serviciu si ea la gradi - nu - pt. ca daca tot nu e platita de ce sa se mai duca - ca oricum ii place mai mult acasa.
O sa ma mai interesez daca e bine s-o platesc pt. mici sarcini pe care le face - si ca ea sa aiba satisfactia muncii personale + micile ei economii care s-o responsabilizeze si s-o stimuleze sa continue comportamentele bune.
Am vorbit azi cu ea, dar nu stiu cat a inteles. I-am explicat cu exemple, etc. Ea a continuat sa sustina ca nu a furat, cu a luat banii. Deci alta minciuna, pt. ca consider ca pricepe f bine diferenta. Avocata o face mama
.
Sofia
Ramona J spune:
Raspunsul Sabinei a fost mai aproape de ceea ce cred eu.
Pentru mine minciuna e lucrul cel mai grav si reactionez ca atare. Copilul s-a lamurit urgent cum sta treaba.
Aici gasesti de cumparat "responsibility chart". E un tabel cu ceea ce are de facut copilul si pentru fiecare treaba rezolvata primeste stelute sau ce o mai fi. Apoi poti stabili recompense pentru un anumit numar de stelute.
Restul sint usor de explicat. E normal ca fiecare om sa faca ordine la el in camera, e pentru sanatatea lui.
La gradinita merge pentru ca sa poata cistiga bani intr-o zi. Ea se pregateste sa devina ceea ce esti tu. Pina atunci, tu ii dai mincare, un acoperis deasupra capului, haine, educatie.
Asta e varianta scurta. Tu o indulcesti, o infloresti si ii explici la nivelul ei. Dar cam asta e ideea.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
Ira spune:
Ramona, eu o consider pe Sofia egalul meu, din toate punctele de vedere. Pe mine daca m-ar responsabiliza cineva cu stelute din acelea ca la catelusi - faci curat - ai o bila - faci murdar - o cruce - m-as revolta. Cred ca si ei i s-ar parea destul de tampitica metoda. Oare chiar gresesc ?
Si ma deranjeaza si faptul ca tabla aceea nu uita si nu iarta, pe cand, noi, oamenii mari, desi gresim mult, suntem iertati de cele mai multe ori. Dac-as primi bile negre de cate ori am gresit la viata mea - cred c-as strange de vreo 20 de carute. Mi-e teama ca bilele ii vor creea complexul "greselilor fatale" care raman inscrise, e ca si cand i-as pune o eticheta - ai gresit - inseamna ca esti defecta si mai si scriu asta pe pereti, sa te umilesc.
Mie una nu mi-ar place sa ma eticheteze cineva cu chartul acela. Imi cer scuze ca mi-am spus parerea, nici macar nu stiu daca e bine, dar incerc sa ma pun in pielea ei. Mai astept pareri.
Sofia
Ramona J spune:
Nu e cu bile negre ca pe forum, ideea e ca incurajezi copilul. Nu exista nici cruci, nici bile negre. Primeste stelute, floricele sau ce o fi - atunci cind face ceva bine.
Nu stiu cum e in Canada, dar aici copiii primesc tot felul de nimicuri drept recompensa pentru ca au fost cuminti la scoala sau au avut rezultate bune. Inca n-am vazut copil care sa nu fie bucuros! Eu zic ca e mai bine decit sa-i dai bani. Desigur, faci cum crezi ca e mai bine.
In fond si premiile pe care le primeam noi la scoala tot asta erau.
Eu cred ca n-ai inteles, oricum scuze de deranj. Intentia nu era sa jignesc.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
Ira spune:
Ramona, nici nu mi-a trecut prin cap ca ma jignesti
.
Cu recompensele sunt si eu de acord, cred ca ai dreptate ca nu intelesesem.
Sofia
MissParker spune:
quote:
Originally posted by Ira
In fine, ea m-a intrebat de ce eu is platita la serviciu si ea la gradi - nu - pt. ca daca tot nu e platita de ce sa se mai duca - ca oricum ii place mai mult acasa.
Aici vad eu o problema mare. Pe care o vei accentua de fiecare data cand o vei recompensa cu bani ca sa faca ceva absolut normal in orice familie. Va creste cu ideea ca totul se masoara in bani, ca totul se poate cumpara, ca fara avantaje nu merita sa faci nimic in viata asta etc.
Te rog, mai gandeste-te!!
Felicia 
11+
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia
mirela.d spune:
Eu nu cred ca este cazul sa te ingijorezi atat de tare. Eu am furat pana la aproximativ 7-8 ani. Stiu asta pentru ca ultimul lucru pe care l-am furat a fost un pix al unei colege de clasa. De ce nu am mai furat? Pentru ca mama m-a obligat sa i-l dau inapoi si sa-mi cer scuze. De rusine, nu am facut asa. I l-am pus pe masa dar si-a dat seama ca eu am fost hotul. Deci cred ca rusinea functioneaza cel mai bine.
Eu am furat constant pana atunci.
Plecam cu masinute de la gradinita, luam bani de la mama (faceam strategii cum sa-i fur sa nu observe), hainutele papusilor fetitelor cu care ma jucam, etc.
De la pixul acela nu am mai furat niciodata.
Si astazi ma pufneste rasul cand ma gandesc cum a batut-o sora-mea pe o fetita care m-a acuzat ca am furat pantalonasii papusii ei.
Ea ma credea o sfanta.
Vreau sa spun ca si eu de mica am fost foarte constienta de valoarea banului si stiam foarte multe. Ii si ziceam mamei sa-mi dea mie banii ei ca stiu eu sa-i administrez mai bine.
mirela.d spune:
Completez: cand am crescut un pic, vazandu-mi, probabil, firea pragmatica, mama ma recompensa cu bani cand faceam ceva ce altfel nu as fi facut.
Nu cred ca facut rau. S-a adaptat firii mele cum, probabil, ca si eu o sa fac cu copilul meu.
mobriq spune:
Ira, am si eu cateva sugestii:
* Poate e timpul ca Sofia sa aiba proprii ei bani de buzunar ? O alocatie saptamanala de cat crezi tu, pe care sa o cheltuie cum crede ea de cuviintza.
*Parintii castiga banii si parintii ii administreaza, copii nu au voie sa "ia" fara voia parintilor. Punct :).
*cum spunea cineva mai sus, ca sa "castige" bani, trebuie mai intai sa invete si sa termine scoala. Asa ai facut si tu si toata lumea. Ea munceste pt ea insasi la scoala, nu pentru altii, deci nu are cum sa castige bani.
*fiecare membru al familiei trebuie sa aiba indatoriri in casa - iar daca Sofia la varsta ei chiar are indatoriri si le indeplineste, bravo ei si parintilor. In schimb, daca nu isi face treaba, poti sa iei din banii de ei de buzunar ca sa "platesti" pe altcineva sa faca treaba care ii revine (idee dintr-o www.amazon.com/Making-Children-Without-Losing-Yours/dp/0800757319" target="_blank">carte).
Monica si Eduard (3 ani)