Sa ne amintim de cei "plecati" vesnic (2)

Raspunsuri - Pagina 16

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns ivanoiuadela9 spune:

Iti multumesc dionisia03, nici eu nu stiu de ce am acest sentiment , poate pentru ca semana atat de mult cu mine, in ciuda diferentie de 7 ani care era intre noi , iar pe mine m-a afectat foarte mult trecerea ei in nefiinta . Cateva luni bune nici nu am putut sa trec pe la ai mei pentru ca o vedeam tot timpul prin casa , ea ma astepta cu fetita la fereastra cand veneam de la servici si de multe ori chiar am impresia ca o vad iar parintii mei i-au facut o fotografie mare si au pus-o chiar langa draperie si cand intri in camera chiar in fata vezi poza ei .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mariaa spune:

DD sa ne aline tuturor sufletul.


looking for my sunshine
+11


www.adriatica.net/wallpapers/index.htm" target="_blank"> my love, Adriatica


"The work is for people who are tired of pain. It’s an offerering.
It’s the way that I found freedom! "
byron katie

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lullabay spune:

Pe 7.11.2008 tatal meu s-a stins din viata la numai 56 de ani.In ianuarie a fost diagnosticat cu cancer...din ianuarie am vazut mereu cand ma uitam la ceas 23:23...si l-am inmormantat pe 11.11.2008.Am sperat,tot anul sa treaca de ziua asta,ca daca va trece va fi bine...nu cred in numere,in superstitii..acum de fapt nu mai cred in nimic..
Am terminat facultatea de medicina...la intrebarea pe care invariabil ti-o adreseaza cineva intr-o zi:"de ce ai dat la medicina?" mereu am raspuns:pt cei dragi mie ,sa ii apar de tot ce este rau,sa ii ajut...pentru tata nu am reusit sa fac nimic,m-am luptat cu soarta,nu am vrut nici o clipa sa cred ca va muri,desi ratiunea imi zicea ca asta se va intampla,speranta m-a tinut mereu optimista si increzatoare ca se va vindeca...am vazut acolo unde nu era nimic de vazut,speranta...cu toata medicina mea am facut tratamente naturiste,am fost la bioenergetician,am crezut in ele,am crezut in mine ca il voi vindeca..si nu am facut nimic,nimic...
Sunt singura la parinti,toata viata mea s-a invartit in jurul lor si a lor in jurul meu...iar acum trebuie sa fiu stalp pentru mama,sa o ajut mai ales pe ea sa supravietuiasca...
Cum poti trai cu durerea?cum poti merge mai departe?cum poti sa mai ai speranta?
eu mi-am pierdut speranta in Dumnezeu,pt ca tata ne iubeste asa de mult,atat de mult pe amandoua,daca el mai exista undeva de ce nu ne da un semn?de ce nu ne arata ca traieste altfel ,in alta parte?
i-am mangaiat mainile si fruntea in sicriu,aceleasi maini pe care le masam cu incredere in vindecare cu cateva zile inainte..
de ce?in cap imi suna incontinuu de ce???de ce??cu ce a gresit?de ce a plecat?de ce s-a imbolnavit?de ce...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Crinutz spune:

lullabay, Dzeu sa il odihneasca in pace pe tatal tau! Era prea tanar intr-adevar ca sa se duca dar...din pacate boala nu ne intreaba ce varsta avem.
Ca si tine si eu ma gandeam la semnificatia numerelor din viata mamei, era nascuta pe 11.01 si a murit pe 22.02, poate or avea ceva semnificatie, nu stiu. Ca si tine si noi am crezut in fiecare tratament facut de la cele clasice pana la cele naturieste, am sperat ca Dzeu va face o minune si ne-o va lasa, am sperat pana in ultima clipa si uneori si acum mai cred ca ea e undeva aici, e doar plecata in alt oras si va veni candva sa ne vada. De cateva seri o visez mereu, azi nopate am visat-o bolnava, asa cum era in ultimele zile, si vroiam sa o fac sa manance si o intrebam daca vrea pui si ea mi-a spus ca parca ar vrea cascaval pane. Ma gandeam sa ii dau asta de pomana (dar nu stiu sa fac).
Sa nu mai zici niciodata ca nu ai facut nimic, nimic, nu cred asa ceva, chiar tu ai spus ca l-ai dus sa faca tot felul de tratamente, dar uneori este peste puterea noastra, nici eu nu am facut poate tot, abslout tot dar am facut ce mi-a stat in puetri, ce am fost capabila atunci sa fac. Poate acum as face altfel...
Si noi ne intrebam mereu de ce ni s-a intamplat noua, de ce Dzeu ii lasa pe criminali in viata si mama mea cea buna nu mai e, de ce aia care fumeaza, beau si traiesc aiurea nu mor si mama mea s-a dus cand inca mai aveam nevoie de ea ? Nu stiu, raspuns nu am gasit dar m-am impacat pana la urma sau asa cred. Durerea o sa mai dispara dar va ramane un dor de nemasurat, un dor imens si acum de sarbatori e atat de greu....Hai ca uite m-a luat si plansul.....
Ai sa mergi mai departe pt ca te va duce viata inevitabil mai departe, o sa reusesti sa si zambesti, apoi sa razi, apoi mai plangi dar vei merge mai departe caci nu ai incotro....Dzeu face totul cu un rost si moartea vine oricum, nu fi suparata pe El, asa e in firea lucrurilor sa se intample asa, nu stiu cum sa iti explic mai bine.
Ai grija de mama ta caci pt ea e f greu stiu asta ca si lui tata ii e f greu fara ea.
te sarut, ai grija de tine si incearca sa te linistesti, sa fii "alaturi" de tatal tau acum de sarbatori cu sufletul curat, gandeste-te doar ca acolo sus sigur ii e bine, nu il mai doare nimic, e fericit si se uita la voi doua.

Te sarut si pe tine mamica mea draga, acolo unde esti, in ceruri !

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"

http://community.webshots.com/user/Crinutz - Grecia 2006/2007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vias spune:

ieri ar fi fost ziua ingerasului meu Darius Andrei...
...mami te iubeste mult de tot ingerasul meu!

...eu plang f mult...l-am pierdut nul acesta..la 16 august..
..l-am visat ca era mare...si ca ma mangaia pe maini si pe obraji..si-mi spunea ca el a trebuyit sa plece pentru ca era foarte bolnav!
Imi e tare dor de el!!!!

Lupta cu kg
Cami,mamica ingerasului Darius-Andrei
n: 15.07.2008
d: 16.08.2008

ingerasul Darius-Andrei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mariaa spune:

si eu o visez pe mama mea foarte des. o visez mergand pe picioare sau cu cadrul, nu cum era la pat in ultimii doi ani.
si atunci ma gandesc ca e in sfarsit libera sa mearga iar asta sigur o face fericita!
si atunci parca e putin mai bine.

toate au un rost chiar daca prima data nu prea vedem asta. strict din punctul meu de vedere, daca as jeli acum as considera-o o forma dura de egoism din partea mea stiind cat s-a chinuit in ultimul timp!
ca mi-e tare dor de ea, ca-mi lipseste enorm, ca imi vine s-o sun tot la jumatate de ora, asta e altceva. si cu toate astea o simt tare prezenta, de parca ar fi plecat cumva intr-o excursie nu de tot...
e atat de vie in sufletul meu, deci nici macar n-am pierdut-o. poate chiar am castigat-o mai aproape decat a fost vreodata de inima mea
Dumnezeu sa te odihneasca, mamon!



looking for my sunshine
+12


www.adriatica.net/wallpapers/index.htm" target="_blank"> my love, Adriatica


"The work is for people who are tired of pain. It’s an offerering.
It’s the way that I found freedom! "
byron katie

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns misha71 spune:

Sint 6 ani de cind tata nu mai e, insa tot parca il simt in urma mea aparindu-ma si alungindu-mi grijile, il vad cu fata lui blinda spunindu-mi ca totul va fi bine. Am multe amintiri frumoase si vreau sa-mi amintesc mereu de el cum era sanatos, carindu-ne pe munte dupa el, cu sarsanalele in spinare, noi gifiind iar el zburdind printre stinci. Cum ridea de mama cind facea cite o trasnaie si o saruta dulce dupa aceea, cum mi-a dat binecuvintarea cind m-am casatorit si multe alte amintiri frumoase care mi-au marcat copilaria si adolescenta.
Te iubesc taticul meu!



www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O INIMIOARA ARE NEVOIE DE VOI!


BAZAR PENTRU SONIA


www.dropshots.com/popescu71#date" target="_blank">Curiosilor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabytza25 spune:

llubay, camy_pus, si toti de aici... Dumnezeu sa va dea putere sa treceti peste asta... si sa ii pomeneasca vesnic in imparatia Lui.

mariaa foarte frumos ai vorbit... mi-ai amintit si mie de mama... trec prin aceleasi "momente" ca si tine... mama a murit anul asta pe 7.7.2008

or fi intr-adevar coincidente... cu cateva saptamani inainte de a muri mama, am avut cateva vise, unul dintre ele: erau 2 calugarite intr-o sala de curs, una dintre ele scria pe tabla cifra 7, iar cealalta imi spunea ceva despre 7. initial am crezut ca 7 reprezinta eternitatea, de fapt era data la care avea sa moara mama, in plus calugaritele inseamna vaduvie. un alt vis era ca ma aflam langa biserica Sfantului Nectarie, care era in reconstructie pe partea dreapta, si imi spunea cifra 7, din nou cifra asta. si partea dreapta, mama avea cancer la sanul drept. la cateva zile am visat acelasi vis, de data asta biserica era si mai mult in constructie. iar mamei i s-a extins acest cancer, din ce in ce mai mult... ulterior, am visat sicriul sfantului nectarie... si mama a murit. sincer nu am facut niciodata legatura asta intre cifrele 7 si ca mama avea sa moara in ziua de 7.7.2008, insa abia dupa, cand m-am linistit si mi-am amintit toate lucrurile astea am inteles ce mi se transmitea defapt... oricum puterea lui Dumnezeu e prea mare, ca sa fi putut eu schimba ceva daca as fi stiut inainte...

azi-noapte am visat-o, era sanatoasa, si statea pe un scaun si imi zambea, era fericita, si eu eram fericita pentru ca ea era asa.

Fie ca Domnul sa aiba grija si de mama mea, acolo unde este ea!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Crinutz spune:

Maine e Sf Nicolae si ar fi trebuit sa fie ziua mamei mele. Din pacate o sa merg la cimitir sa ii duc flori.... Cand era in viata mereu facea ceva bun si mergeam la ea la masa. Acum ii vom da noi ceva de pomana sa fie pt sufletul ei.
Dzeu sa te aiba in paza draga mea !

"Ceea ce suntem este darul lui Dumnezeu pentru noi, ceea ce devenim este darul nostru pentru Dumnezeu"

http://community.webshots.com/user/Crinutz - Grecia 2006/2007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ingres spune:

Si mie mi-e atat de dor de Mihai si de mama, atat de dor incat nu este nici o zi in care sa nu plang de dorul lor, iar seara cand ma culc ma rog si ii rog sa ii visez. O vreme ii visam separat, acum am inceput sa-i visez din nou impreuna. Mihai tot timpul este foarte vesel, se joaca, alearga, iar eu sunt tot cu frica sa nu cada sa nu se loveasca...asa cum eram atunci cand era bolnavior.
Anul trecut toate sarbatorile am plans si stiu ca tot asa va fi multa vreme de acum incolo...
Mi-e un dor cumplit de voi mama, cumplit...
Mihai, mama te iubeste enorm...

Mergi la inceput