Educatia acasa (homeschooling)
Raspunsuri - Pagina 24
amoga spune:
quote:
Originally posted by simali
Iar eu sunt disperata. Pentru ca nu vreau sa-si piarda bucuria de a sti sau de a face mai mult.
L-am intrebat daca vrea la scoala sau vrea sa invete cu mami acasa. A cerut categoric "la scoala" iar eu trebuie sa tin cont si de vointa lui.
Scoala va fi "cool" o vreme. Este, pina la urma, altceva decit a experimentat pina acum; asa ca factorul de noutate va juca un rol. Da' cel mai probabil ca partea interesanta va dispare incet-incet, pina cind scoala se va fi transformat intr-un simbol al coercitiei si al regulilor fara sens.
Sa fiu eu in locul tau, as fi foarte de acord cu mersul la scoala. Dar as cauta si sa observ cind (daca o fi sa fie vreodata) va incepe sa se schimbe atitudinea copilului vizavi de scoala si as incerca sa-i ofer o alternativa.
Si, desigur, n-as trece peste vointa lui.
A.M.
ps/ Aaa, si inca o chestie: daca va fi sa fie vreodata cuvintul copilului meu vs. cel al unui reprezentant al scolii, intotdeauna as crede copilul.
doruletz spune:
quote:
Originally posted by amoga
Scolitul va invata sa astepte sa fie servit cu informatie, nu neaparat care-i treb'e la ceva, da' orsicit fapte, date, etc. Dupa zece ani in care ai fost "ospatat" cu lingurita (sau linguroiu, dupa caz) va fi un mic miracol daca-ti mai ramine treaz spiritul de descurcare pe cont propriu. Si asta pentru ca nu ai avut ocazia sa-ti exerciti capacitatea asta prea des. (Se usuca si cade.)
Asta e o viziune exagerat apocaliptica despre scoala, banuiesc ca ai avut o experienta traumatizanta intr-o institutie unde se foloseau linguroaie si instrumente de tortura si unde toti profesorii erau monstrii care urmareau copiii pas cu pas nu cumva sa calce prin vreo biblioteca sau sa caute vreo informatie fara stirea lor. Adevarul e ca asa se explica mult mai bine optiunea ta pentru homeschool...
quote:
Originally posted by amoga
Vad c-ai trecut la program de glume... Ohh, well, tre' sa recunosc ca-ntotdeauna mi s-a parut ca se ascunde ceva mai mult sub titulatura "to'avarasa academician doctor inginer". Acuma stiu. E un sinonim pentru "bucatar suprem, specialitate: polimeri".
In loc sa pierzi vremea in mistocareli ieftine pe post de "argumente" mai bine ai fi cautat informatia . Da, marii sefi bucatari trebuie sa aiba notiuni de chimie altfel ar vinde carnati la tarabe, si da, gastronomia moleculara exista inca de acum vreo 15 ani. uite inca www.amazon.com/Kitchen-Mysteries-Revealing-Traditions-Perspectives/dp/023114170X/ref=pd_bbs_sr_1?ie=UTF8&s=books&qid=1196032943&sr=1-1" target="_blank">o carte de citit in metrou pe tema asta. (desi poate fi considerata o informatie mai putin utila decat rezultatele ultimei etape). In ceea ce priveste cerintele ce vor exista peste 60 de ani pentru a deschide un restaurant eu nu m-as hazarda sa ma hlizesc prea mult, cine si-ar fi inchipuit acum 100 de ani ca va exista o scoala si o diploma de doica?
Despre neurologie si varsta la care apar diferitele capacitati de invatare, as sugera sa mai cauti si alte surse, poate ceva mai noi, care explica de ce "ferestrele" de invatare se inchid spre varsta de 18 ani (nu-i vorba, se 'deschid' altele dar cu alt rol). Uite un articol pentru public, sunt convinsa insa ca tu ai sa gasesti rapid mult mai multe alte informatii.
"Scientists already knew that before age 12, the brain is racing to wire itself, making more connections between nerve cells that in turn enlarge vital regions. This is a time of rapid learning, the reason it is easier to learn a foreign language as a young child than as a teenager or adult.
After puberty, the process slows and the brain "prunes" itself, focusing less on installing new wiring than on programming and refining what is already there."
simali, eu cred ca e normal ca un copil sa nu stie la ce serveste o informatie sau alta. Dupa parerea mea asta e rolul adultilor, sa-i explice de ce avem nevoie de diferitele cunostinte bazandu-se pe experienta lor de viata. Cu cat mai multi adulti capabili sa-i ofere aceste explicatii, cu atat mai bine, de aceea eu consider ca scoala e o sansa, ca si cum i-as face doua asigurari in loc de una, acolo unde eu n-am sa pot sa-i explic la ce foloseste cunosterea unui domeniu, poate ca profesorul va reusi si invers. In ceea ce priveste metodele bazate pe constrangere nici mie nu mi se par cele mai fericite (am mai spus) dar poate ca daca parintii nu dramatizeaza atat de mult o nota si copilul va fi mai relaxat.
gazzella spune:
eh, acum am inteles io cum a ajuns Berlusconi prim ministru
de la chimie i se trage 
inaioana spune:
Doruletz, dat fiind ca expediezi, dupa cateva glumite sarcastice si vreo doua-trei afirmatii simple orice argument in final cu ideea ca cei care vor sa faca HS au ca motiv principal propriile lor fobii, m-am hotarat sa-mi fac o anamneza pe acest subiect:
Am fost un copil care (ca majoritatea) a invatat la toate materiile de note mari si maxime pana prin clasa a 6-a. Nu am avut nici o problema de adaptare la scoala, ba dimpotriva eram ceea ce americaneste se numeste acum "popular girl" si "group leader". De la gradinita pana in clasa a 12-a, sincer. O prietena din liceu care a fost cu mine in clasa 1 (nu mi-o aminteam de atunci) mi-a povestit ca nu putea sa ma sufere pentru ca eu hotaram cine cu cine se joaca, ce anume jocuri se vor juca si altele asemenea si pe ea nu am inclus-o de cateva ori. (Stiu, e jenant, nu am personal aceasta amintire...dar asa m-am "adaptat" eu la aceasta institutie totala care este scoala.)
Buuun. Cate ceva si despre parintii mei: nu le-a pasat niciodata de notele mele, fara a fi dezinteresati. Pur si simplu mi-au spus intotdeauna ca nota nu reflecta in general realitatea si nu ii intereseaza asta.Si asa s-au si purtat, nu erau numai "vorbe". Deci..nu am avut nici o presiune pe note , lucru care nu m-a facut sa le iau mai mici sau mai mari: nu m-a afectat. Au avut aceeasi parere (absolut corecta) si cand am avut medii de 10 si cand am avut media 2 (povestesc mai tarziu la ce si de ce).
Din clasa a 6-a am inceput sa imi urmaresc pasiunile si sa "invat" la celelalte materii doar cat sa trec clasa. Am pus ghilimele pentru ca eu nu consider activitatea de a memora ceva informatie pentru a o reproduce si apoi a o uita complet, "invatat".
In clasa 8-a, cand trebuia sa dau examen de admitere le-am spus parintilor mei ca nu vreau sa merg la liceu deoarece scoala e o totala pierdere de vreme, si vreau sa fiu "autodidacta", sa citesc mult, tot ceea ce ma intereseaza si sa invat serios cat doresc ceea ce vreau sa invat. Ai mei au fost foarte intelegatori si empatici, dar fiind vorba despre anul 1992 cand de HS sau US nu se auzise pe aici, au incercat o negociere pe care au si reusit-o. Am facut o intelegere : eu dau la liceu si fac toata clasa a 9-a si apoi, daca simt la fel, n-am decat sa nu ma mai duc si gata. Mi s-a parut rezonabil, mai ales ca au fost intotdeauna rezonabili. Prin urmare am intrat la liceu si , daca tot facusem a 9-a, dorind sa merg si la facultate, m-am gandit ca as mai putea suporta inca 3 ani , daca tot suportasem 9. Asa ca am terminat liceul. (Nu mai vorbesc aici de facultate pentru ca nu e subiectul nostru.)
Ceea ce vreau sa arat cu asta este ca nu am nici o fobie in privinta scolii, ca am avut si norocul sa nu am experiente traumatizante (adica profi care sa fie violenti, etc) doar ca, de la varsta unui oarecare discernamant, am sismtit tot timpul ca e o chestie care imi rapeste o gramada de timp fara sa-mi ofere nimic in schimb. Eu realmente voriam sa invat, sa citesc, sa cunosc...si scoala nu imi permitea asta.
Exemplul cu media mea 2 pe care il anuntam mai devreme ilustreaza foarte bine asta: eram in primele zile ale clasei a 10-a cand am aflat ca in acel an urmeaza sa studiem psihologia. Am fost in extaz pentru ca era in acel moment pasiunea mea (inca nu o inlocuise definitiv filosofia
). Citisem deja serios din acest domeniu, Freud, Jung, Adler, Piaget..in fine, nu imi erau nume straine, abia asteptam sa ma confrunt cu un "specialist" (in naivitatea mea). Si..a venit profesoara de psihologie, o doamna de vreo 60 de ani a careu unica legatura cu asta era ca avea probleme psihice serioase. In rest, predase socialism stiintific pana in urma cu vreo 4-5 ani si nu auzise de Jung sau Piaget in viata ei. Ma rog, asta imi dau seama acum, atunci i-am acordat tot creditul. Ea avea urmatoarea "metoda" de predare: dicta 20-30 de minute un conspect al lectiei din manual facut de ea, pe care toata lumea trebuia sa il scrie dupa dictare si, cand era ascultat (de doua ori pe trimestru) trebuia sa il reproduca ad literam. Bun si asa, mi-am zis. La prima ascultare, spun lectia, spun in plus, spun aia si ailalta...ea zice "Bravo! iti pun 9 , ca eu nu pun 10 din principiu, 10 e nota profesorului!". Ma oftic dar, trec peste...na, daca 10 e al ei, fie. Ma sculta a doua oara, la fel, eu raspund stralucit, se mai uita ea prin catalog si zice : "Hai, ca media 8 ti-ajunge!" baaang , si-mi pune 7. Whaaat?! Ma hotarasc sa nu mai vobesc cu ea niciodata.
Ceea ce am si facut. Prin urmare, in trim 2 mi-a incheiat media 5, desi nu am spus absolut nimic la "ascultari" urmandu-si principiul ei de echilibru al notelor din catalog...cine a avut 8 nu poate avea mai putin de 5...whatever. In trimestrul al 3-lea, diriginta mea care ma stia pasionata de psihologie se mira de media de 5 si o intreaba pe profa ce si cum, spunandu-i ca ea stie ca eu vreau sa merg la facultatea de psihologie. Prin urmare, data urmatoare, profesoara de psihologie vine tunand in clasa ca era sa lesine in cancelarie cand i s-a spus ca eu, tocmai eu, care nu am spus deloc lectiile mi-as putea permite sa ma gandesc sa merg la facultatea de psihologie. si ca sa demonstreze cat de aberanta este aceasta idee, ia sa spun eu imediat lectie. Evident, nu am spus nimic iar ea, renuntand la principiile ei complicate privind notarea mi-a dat nota 2. Lucrul asta s-a intamplat inca o data in acel trimestru, prin urmare am avut media 2. Lucru ce nu m-a oprit sa-mi vad de studierea psihologei (pentru ca eram deja pasionata de asta inainte de intalnirea cu ea) si apoi sa ma indrept catre altceva ce m-a pasionat mai tare.
Sa nu spuneti: a, era doar o profesoara proasta, ce sa-i faci, mai sunt si exceptii. Da, era o profesoara proasta, dar sistemul este foarte prost in sine (cu profesori mai prosti acum decat atunci - din motive economice evidente), sistemul institutiilor totale este barbar si daca vrem ca intr-o asemenea institutie un copil sa si invete ("Este o greseala foarte grava sa crezi ca bucuria de a vedea si de a cerceta poate fi promovata prin metode coercitive si prin cultivarea simtului datoriei." Albert Einstein) inseamna ca la nivel de cunostinte de psihologie a copilului si despre mecanismele psihologice ale invatarii suntem la nivel de ...profesoara mea de psihologie din liceu...
Revin.
Ioana cu 
Serghei (2 mai 2006) si 
Katja (30 martie 2004)
http://educatielibera.blogspot.com/
inaioana spune:
quote:
Originally posted by Mihai33
Inaioana merci pentru raspuns.
Cum va obtine insa diploma de liceu din US?
Noi ne lovim acum de o problema relativa la sistemele de invatamint...baiatul partenerului meu a locuit pina acum cu mama lui si a mers la Sc americana din Buc., acum locuieste cu noi in alt oras si merge la o sc. particulara in sist. romanesc. Nu se adapetaza deloc, nu ii place ce invata, nu ii plac colegii etc.
Ma gindesc ca daca apelez la Hs sau Us cu fiica mea si la un moment dat va dori/trebui sa mearga la liceu in sistemul clasic de exemplu va avea mari probleme de adaptare...
Mihai
Mihai, la ceva de genul www.independent-learning.com/newsite/news.htm" target="_blank">asta ma refer. Sunt multe asemenea scoli si programe, nu neaparat asta.
Daca va dori sa mearga si va avea probleme de adaptare (destul de probabil dar nu e vina ei...) nu ai decat sa o scoti din sistem. Sa o transferi intr-o asemenea scoala birocratic vorbind, reluand HS sau US cu ea.
Alice, si Katja (3 ani si jumatate) vrea sa mearga la scoala. Daca isi va pastra aceasta dorinta (si cred ca da) pana la 6-7 ani, o sa o dau la scoala, fireste. Dar pot sa pun pariu ca, desi pe cuvant de onoare ca nu o sa o influentez deloc, in relativ scurt timp o sa isi dea seama ca scoala nu e deloc locul frumos in care invata multe lucruri pe care si-l imagineaza. Si va hotari singura ca HS/US e mai potrivit.
Ioana cu
Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004) http://educatielibera.blogspot.com/
amoga spune:
quote:
Originally posted by doruletz
Asta e o viziune exagerat apocaliptica despre scoala, [...]
Despre scoala? Apoi atunci cum e pentru scoliti?
quote:
Originally posted by doruletz
[...] banuiesc ca ai avut o experienta traumatizanta intr-o institutie unde se foloseau linguroaie si instrumente de tortura si unde toti profesorii erau monstrii care urmareau copiii pas cu pas nu cumva sa calce prin vreo biblioteca sau sa caute vreo informatie fara stirea lor. Adevarul e ca asa se explica mult mai bine optiunea ta pentru homeschool...
Banuieste matale ce vrei, pina la urma nu exista nici o metoda care sa fie "cea mai cea" si buna la orice. Ca eu as inclina spre educat acasa, iar altul spre altceva, e la fel de normal precum e ca unuia sa-i placa apa rece de izvor, iar altuia cea stiintific impachetata de Coca-Cola.
quote:
Originally posted by doruletz
Da, marii sefi bucatari trebuie sa aiba notiuni de chimie altfel ar vinde carnati la tarabe, [...]
Vad ca nu vrei sa te lasi de glume... In orice caz, tin sa anunt (si) pe aceasta cale ca, cu adevarat cel mai mare sef si bucatar imi incinta papilele gustative in fiece zi cu mincaruri care mai de care mai alese. Cel putin pin-acum n-am fost curios sa-i cunosc acreditarile academice in materie de chimie si, sincer sa fiu, nu intrevad nici un motiv pentru care as dori s-o fac vreodat'. Imi place sa cred ca cei mai multi dintre noi sunt la fel de norocosi (da' nu chiar-chiar ;-)) ca si mine.
In alta ordine de idei, as fi curios: pe www.imdb.com/title/tt0382932/" target="_blank">Ratatouille unde-l incadrezi? La tarabistii de azi, marii sefi bucatari de miine?
quote:
Originally posted by doruletz
[...] si da, gastronomia moleculara exista inca de acum vreo 15 ani.
Ma bucur ca exista. Mai e ceva ce-ar trebui sa stiu inainte de a-mi servi cafeau dimineata?
quote:
Originally posted by doruletz
uite inca www.amazon.com/Kitchen-Mysteries-Revealing-Traditions-Perspectives/dp/023114170X/ref=pd_bbs_sr_1?ie=UTF8&s=books&qid=1196032943&sr=1-1" target="_blank">o carte de citit in metrou pe tema asta.
Mersi de sugestie, da' am deja o lista destul de lunga la "to be read". In plus, nu ma prea dau in vint dupa chimie...
quote:
Originally posted by doruletz
(desi poate fi considerata o informatie mai putin utila decat rezultatele ultimei etape).
Ai ajuns la aceeasi concluzie ca si mine. E, nu-i asa?, uimitor cit de repede se raspindesc adevaratele valori! :-)
quote:
Originally posted by doruletz
In ceea ce priveste cerintele ce vor exista peste 60 de ani pentru a deschide un restaurant eu nu m-as hazarda sa ma hlizesc prea mult, cine si-ar fi inchipuit acum 100 de ani ca va exista o scoala si o diploma de doica?
Oh-my-gosh, ai atita dreptate! Nu stiu cum si-a putut cineva inchipui vreodata ca poa' sa pretinda a fi doica fara sa aiba o diploma mare si lata atirnata la cingatoare. Ahhh, generatiile astea de barbari ce ne-au precedat...
Pe cind intrezaresti ca au sa apara diplomele ce atesta calificarea de parinte? Eventual pe nivele? (I.e. "Prin prezenta se atesta ca Ionescu Gavril este capabil sa asiste la dezvoltarea armonioasa a progeniturilor personale pina la virsta de 13 luni si 14 zile.")
A.M.
amoga spune:
quote:
Originally posted by inaioana
("Este o greseala foarte grava sa crezi ca bucuria de a vedea si de a cerceta poate fi promovata prin metode coercitive si prin cultivarea simtului datoriei." Albert Einstein)
Azi, mi-au mai "parasutat" in cutiuta postala niste citate din Einstein, si cum par sa se potriveasca subiectului, iata-le:
quote:
Originally posted by www.educationrevolution.org/fre.html" target="_blank">AERO
Any intelligent fool can make things bigger and more complex. It
takes a touch of genius --- and a lot of courage to move in the
opposite direction.
-Albert Einstein
Imagination is more important than knowledge.
-Albert Einstein
Not everything that counts can be counted, and not everything
that can be counted counts.
-Albert Einstein.
We can't solve problems by using the same kind of thinking we
used when we created them.
-Albert Einstein
Education is what remains after one has forgotten everything he
learned in school.
-Albert Einstein
Life is like riding a bicycle. To keep your balance you must keep moving.
-Albert Einstein
Everything that is really great and inspiring is created by the individual who can labor in freedom.
-Albert Einstein
A.M.
inaioana spune:
quote:
Originally posted by amogaquote:
Originally posted by inaioana
("Este o greseala foarte grava sa crezi ca bucuria de a vedea si de a cerceta poate fi promovata prin metode coercitive si prin cultivarea simtului datoriei." Albert Einstein)
De fapt, citatul complet este asta :
One had to cram all this stuff into one's mind, whether one liked it or not. This coercion had such a deterring effect that, after I had passed the final examination, I found the consideration of any scientific problems distasteful to me for an entire year...... It is in fact nothing short of a miracle that the modern methods of instruction have not yet entirely strangled the holy curiosity of enquiry; for this delicate little plant, aside from stimulation, stands mainly in need of freedom; without this it goes to wrack and ruin without fail. It is a very grave mistake to think that the enjoyment of seeing and searching can be promoted by means of coercion and a sense of duty. To the contrary, I believe that it would be possible to rob even a healthy beast of prey of its voraciousness, if it were possible, with the aid of a whip, to force the beast to devour continuously, even when not hungry - especially if the food, handed out under such coercion, were to be selected accordingly. - Albert Einstein
Nota: faptul ca aceste lucruri sunt spuse de Einstein nu are importanta (raportarea la autoritate este un sofism), ceea ce are importanta este ca sunt perfect adevarate dupa parerea mea si frumos spuse...
Ioana cu
Serghei (2 mai 2006) si Katja (30 martie 2004) http://educatielibera.blogspot.com/
amoga spune:
quote:
Originally posted by inaioana
Nota: faptul ca aceste lucruri sunt spuse de Einstein nu are importanta (raportarea la autoritate este un sofism), [...]
Exista o diferenta mare cit China intre autoritatea investita arbitrar (de genul celei pe care o afisa fost ta profa de psiho in liceu), si autoritatea cistigata prin fapte (cazul lui Einstein). Cea dintii se sprijina pe coercitie; cea din urma pe admiratie.
quote:
Originally posted by inaioana
[...] ceea ce are importanta este ca sunt perfect adevarate dupa parerea mea si frumos spuse...
Indeed. Si, in contextul celor discutate pe firul acesta, cea mai relevanta imi pare a fi modul in care defineste educatia...
A.M.
simali spune:
quote:
Scoala va fi "cool" o vreme. Este, pina la urma, altceva decit a experimentat pina acum; asa ca factorul de noutate va juca un rol. Da' cel mai probabil ca partea interesanta va dispare incet-incet, pina cind scoala se va fi transformat intr-un simbol al coercitiei si al regulilor fara sens.
Sa fiu eu in locul tau, as fi foarte de acord cu mersul la scoala. Dar as cauta si sa observ cind (daca o fi sa fie vreodata) va incepe sa se schimbe atitudinea copilului vizavi de scoala si as incerca sa-i ofer o alternativa.
Si, desigur, n-as trece peste vointa lui.
quote:
Exact asa am de gand sa procedez. M-as bucura ca pana atunci sistemul HS sa fie legal si in Romania. In afara de UK, mai stiti o tara din UE care a adoptat aceasta lege, indiferent in ce forma?
alice