Nerabdarea lui Orfeu

De cand am citit-o prima data, l-am invinovatit pe Orfeu pentru nerabdarea lui. In mintea si in inima mea, nu exista varianta, nu exista alta optiune decit aceea de a fi impreuna dupa trecerea prin moarte a iubitei lui sotii, Euridice.
Legenda e simpla: Euridice, sotia lui Orfeu moare muscata de un sarpe si ajunge pe taramul intunericului. Orfeu, neimpacat si indurerat se hotaraste sa lupte pentru aducerea ei inapoi, cu singura ‘arma’ la care era neintrecut, lira. Atat de frumos isi canta durerea pierderii iubitei incat ii induioseaza pe Hades si pe sotia acestuia, Persefona, care hotarasc sa-i lase sotia sa se intoarca pe Pamant cu o simpla (ziceam eu) conditie: pina ce vor ajunge pe Pamant, Euridice sa mearga in urma lui, iar el sa n-o priveasca nici o singura clipa. Orfeu, nerabdator de a revedea chipul iubitei, se intoarce si o pierde pe Euridice pentru totdeauna.
Multi ani, n-am inteles de ce-a riscat, pentru o privire fugara, stiind ca ar fi putut avea implinirea, stiind ca sansa pe care i-o dadusera zeii a doua oara e ceva unic, nu se mai intamplase vreunui muritor sa se intoarca viu, din imparatia lui Hades si totusi s-a intors…Sa fie oare asta invatatura de minte ca noi, muritorii nu ne meritam a doua sansa?

Andrada spune:

Chiar aseara citeam varianta indiana a mitului si mi-aduc aminte de cel putin 2 alte popoare care au aceeasi legenda (cu putine variatii).Exista chiar si o povestioara franceza (le-am cumparat cind am fost in Romania) cu rolurile inversate si deznodamintul putin schimbat.
Eu intotdeauna cind citesc despre Euridice si Orfeu ma gindesc ca are mai mult de a face cu "Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune in sac". La urma-urmei lui Orfeu i se ofera o a doua sansa, numai el e cel care o risipeste. Si mai are poate de a face cu dragostea aia rabdatoare de care se vorbeste in biblie, opusa pasiunii care te poate face sa pierzi totul..
Exista chiar si un film pe aceasta tema: "What Dreams may come" cu niste decoruri absolut superbe, dar trist-trist...

L’amore che move il sole e l’altre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele