Colega de clasa cu SD
Raspunsuri - Pagina 8
roxanal spune:
Gio, cred ca d-na invatatoare are ceva experienta, la fiecare serie avand pe cate cineva special, in multe feluri, am inteles ca este licentiata si in psihopedagogie..este un om minunat, mai ales pe langa povestile horror care le aud de la altii..si eu cred ca deocamdata se descurca singura...insa sunt convinsa ca daca aceasta va fi o pb, o s-o rezolve aducand pe cineva ca insotitor, si nu indepartand fetita..ceea ce mi se pare super ok, in conditia in care marea majoritate nu s-ar inhama la asa ceva...
Andrada spune:
Un copil agresiv fara SD isi poate gasi usor loc in alta scoala...
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
gio spune:
Roxana, atunci sunt convinsa ca situatia se va rezolva si e doar o problema de adaptare, la inceput. Sunt curioasa, cati copii sunt in clasa?
roxanal spune:
sunt 27 e copii
azi dimineata, ptr ca au plecat in excursie, am reusit sa stau putin de vorba cu fetita...si am ramas foarte placut impresionata..si sunt mai mult decat sigura ca se va adapta..ea este foarte dezghetata, are o foarte usoara intarziere, insa dupa parerea mea clar se va integra in colectiv...
Andrada spune:
Roxana, mai da-ne vesti te rog despre fetitza ta si despre fetitza cu SD.
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
Tonnia spune:
O sa-mi spun si eu cu teama parerea.
Din capul locului, pentru a nu exista echivoc, o sa precizez ca nu prea tolerez violenta, agresivitatea, indiferent din partea cui vine si asupra cui se indreapta. Am toleranta doar cand e vorba de copii mici ceva mai agresivi. Cand agresivul este mai mare de 4 ani, sa zicem, simt ca mi se intuneca mintea. Nu-i suport!!! De regula intervin, chiar daca nu sunt eu in cauza, adica iau pozitie...verbala bineinteles.
Trecand acum la subiect, asa cum arata el dupa ce a fost interpretat gresit de cateva persoane, parerea mea sincera este ca parintii celor cu anumite afectiuni nu pot accepta lucrul asta decat declarativ. In realitate, fac orice ca ai lor copii sa fie "normali" sau tratati ca atare, nu mai inteleg si nu mai au toleranta fata de ceilalti. Devin ei intoleranti de fapt.
Am o prietena al carei copil e bolnav, nu de SD, de altceva, prietenia noastra este pe duca din pacate si ma doare sufletul. Ea a rezistat doar atat cat relatia dintre noi a fost unilaterala, am ascultat-o, am ajutat-o. Luni de zile nu m-a intrebat ce-mi fac copiii dar nu m-a deranjat, eram si eu disperata pentru ea. Acum ma intreaba uneori dar cum deschid gura devine agresiva. Ce fac baietii tai? Eu povestesc pe scurt, de ex: cel mare bine..., cel mic are o diaree. bai, si pentru asta te plangi?! Mi se face brusc jena. sau: cel mic adoarme greu de tot...trebuie sa-l legan cate o ora...Tu manii pe Dumnezeu, imi spune. Nu mai stiu ce sa-i povestesc.
Sunt trista in concluzie.
Am batut destul campii...
Dar editez putin: pe cei agresivi,indiferent de cauza agresivitatii lor, mi i-as dori izolati! sa se trateze cu specialisti, in familie, nu stiu cum, dar nu pe seama celorlalti! De ce trebuie sa loveasca vreun an de zile in stanga si in dreapta pana cand se schimba? Sa loveasca in alt cadru!
Si inchei spunand: Doamne fereste! Si eu am copii mici, sunt cu ochii pe ei!
columbiana spune:
quote:
Originally posted by Tonnia
O sa-mi spun si eu cu teama parerea.
Din capul locului, pentru a nu exista echivoc, o sa precizez ca nu prea tolerez violenta, agresivitatea, indiferent din partea cui vine si asupra cui se indreapta. Am toleranta doar cand e vorba de copii mici ceva mai agresivi. Cand agresivul este mai mare de 4 ani, sa zicem, simt ca mi se intuneca mintea. Nu-i suport!!! De regula intervin, chiar daca nu sunt eu in cauza, adica iau pozitie...verbala bineinteles.
Trecand acum la subiect, asa cum arata el dupa ce a fost interpretat gresit de cateva persoane, parerea mea sincera este ca parintii celor cu anumite afectiuni nu pot accepta lucrul asta decat declarativ. In realitate, fac orice ca ai lor copii sa fie "normali" sau tratati ca atare, nu mai inteleg si nu mai au toleranta fata de ceilalti. Devin ei intoleranti de fapt.
Am o prietena al carei copil e bolnav, nu de SD, de altceva, prietenia noastra este pe duca din pacate si ma doare sufletul. Ea a rezistat doar atat cat relatia dintre noi a fost unilaterala, am ascultat-o, am ajutat-o. Luni de zile nu m-a intrebat ce-mi fac copiii dar nu m-a deranjat, eram si eu disperata pentru ea. Acum ma intreaba uneori dar cum deschid gura devine agresiva. Ce fac baietii tai? Eu povestesc pe scurt, de ex: cel mare bine..., cel mic are o diaree. bai, si pentru asta te plangi?! Mi se face brusc jena. sau: cel mic adoarme greu de tot...trebuie sa-l legan cate o ora...Tu manii pe Dumnezeu, imi spune. Nu mai stiu ce sa-i povestesc.
Sunt trista in concluzie.
Am batut destul campii...
Dar editez putin: pe cei agresivi,indiferent de cauza agresivitatii lor, mi i-as dori izolati! sa se trateze cu specialisti, in familie, nu stiu cum, dar nu pe seama celorlalti! De ce trebuie sa loveasca vreun an de zile in stanga si in dreapta pana cand se schimba? Sa loveasca in alt cadru!
Si inchei spunand: Doamne fereste! Si eu am copii mici, sunt cu ochii pe ei!
Antonia
dada, sigur, sa-i izolam, eventual pe viata, noi cei normali/perfect/frumosi sa uitam de existenta lor....sa le aplicam eventual si socuri electrice, si cine-stie-mai ce pentru linistea noastra....
Tonia, deschisese Andrada ieri un subiect la generale menit postarilor de genul celei de mai sus, dar din pacate l-a sters intre timp; in rest sunt de acord cu tine la capitolul batut cimpii...
asta cred ca nu ai citit:
quote:
Originally posted by roxanal
sunt 27 e copii
azi dimineata, ptr ca au plecat in excursie, am reusit sa stau putin de vorba cu fetita...si am ramas foarte placut impresionata..si sunt mai mult decat sigura ca se va adapta..ea este foarte dezghetata, are o foarte usoara intarziere, insa dupa parerea mea clar se va integra in colectiv...
tati si printesele : http://thumb0.webshots.net/t/57/557/3/38/46/2943338460092654700KuUueE_th.jpg
nasterea Ioanei Teodora : http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=87474
http://www.floriinro.ro/
Loue à bon prix cet espace de signature, merci de me contacter en MP.
Tonnia spune:
Da, ce e asa de odios in a ma dori departe de cei agresivi? Mi-e frica de ei! Mi-e frica si pentru copiii mei. Ultima fraza sa nu mi-o interpretezi altfel decat e, mi-e frica de toti cei agresivi, indiferent de cauza agresivitatii lor. numai mie mi-e teama de ei? mi-ar fi ingrozitor de frica mai ales sa aiba copilul meu in clasa un altul care repetat sa-l agreseze. daca e accidental, in parc, se trece mai usor peste asta.
Iar cealalta fraza subliniata imi dau seama acum ca trebuie s-o explic. am vrut sa spun ca ei vor in mod firesc sa fie tratati "normal" dar se descurca greu cu tratamentul asta. Daca te superi ca sunt agresivi au impresia ca ii discriminezi, ca n-ai face la fel cu altul, ceea ce este fals de cele mai multe ori.In cazul meu este mereu fals.
Andrada spune:
quote:
Originally posted by Tonnia
Am o prietena al carei copil e bolnav, nu de SD, de altceva, prietenia noastra este pe duca din pacate si ma doare sufletul. Ea a rezistat doar atat cat relatia dintre noi a fost unilaterala, am ascultat-o, am ajutat-o. Luni de zile nu m-a intrebat ce-mi fac copiii dar nu m-a deranjat, eram si eu disperata pentru ea. Acum ma intreaba uneori dar cum deschid gura devine agresiva. Ce fac baietii tai? Eu povestesc pe scurt, de ex: cel mare bine..., cel mic are o diaree. bai, si pentru asta te plangi?! Mi se face brusc jena. sau: cel mic adoarme greu de tot...trebuie sa-l legan cate o ora...Tu manii pe Dumnezeu, imi spune. Nu mai stiu ce sa-i povestesc.
Sunt trista in concluzie.
Tonia, mai da-i ceva timp si atentia ta, durerile astea nu trec usor...
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
Tonnia spune:
Asa e.