Colega de clasa cu SD
Raspunsuri - Pagina 5
paula2003 spune:
Ambii sunt la o gradinita de pe Valea Oltului(nu pot sa spun decat pe privat). Acum este la program lung.
Multa lume ma cunoaste, foarta multa. Tot ce este posibil sa ne fi vazut in parc,pe strada sau la ANL......
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
Andries spune:
Am tot respectul pentru parintii si educatorii care integreaza cu succes copii cu diverse particularitati, DAR in procesul acesta al integrarii NU ar trebui sa sufere restul de copii.
Mai exact ma revolta treaba cu muscatul pentru ca si baietelul meu a fost muscat la gradi de un alt baiat mai mic si cu probleme mari de comportament si al meu nu ii facea nimic, dimpotriva ajunsese sa fuga de el pentru ca stia ca nu are voie sa riposteze in nici un fel. Pana la urma pustiul a muscat atatia copii incat directoarea dupa doua saptamani de "integrare" a fost nevoita sa refuze parintii.
Ma gandesc la mine, eu am un copil (aproape) perfect sanatos si in curand voi avea un al doilea bb. Exista posibilitatea ca bb2 sa nu fie atat de "perfect" ca primul, Doamne Fereste, nu poti sa stii ce te loveste si cand. Dar daca ar fi cazul ca bb2 sa fie violent la adresa primului meu copil si sa il faca sa sufere.. pe cuvant ca nu as putea sa accept asta, mi-as proteja primul copil din rasputeri. Si daca l-as proteja de eventuala violenta a fratelui sau biologic, evident ca-l voi proteja si de violenta altor copii, indiferent de cat de rationala as fi vis a vis de integrarea lor.
Daca unul sanatos l-ar musca pe al meu la gradi sau la scoala... pai as face un scandal monstru... cum adica eu imi duc copil de 3 ani la gradi ca sa fie muscat? De ce ar trebui sa fiu mai precauta daca ar avea SD?
De asta ii sugerasem Roxanei sa puna problema nu ca fetita ar avea SD, ci sa ceara explicatii cum e posibil ca respectivii copii sa se dea cu capul de usa unii pe altii. Daca e vorba de violenta la copiii de gradi pe cuvant ca nu ma intereseaza daca are SD sau orice altceva, daca e rasfatat sau daca vine dintr-o familie cu probleme, violenta intre copii trebuie sa dispara. Eu ma straduiesc din rasputeri sa il invat pe al meu sa-si negocieze conflictele, sa comunice, sa fie prietenos, dar nu i-as putea pune in carca la varsta asta responsabilitatea comunicarii cu un copil cu probleme, ar trebui sa existe acel profesor de sprijin.
Paula, spuneai ca Alexandra este foarte cuminte si pasnica. Eu bag mana in foc pentru faptul ca tu te-ai ocupat extrem de mult de ea pentru a ajunge la acest rezultat si eforturile iti sunt recompensate pentru ca practic copilul tau este privit ca oricare alt copil. As vrea ca toti parintii (de copii obisnuiti sau nu) sa aiba dedicatia de a se ocupa asa de copiii lor. Din pacate nu se intampla, am vazut copii exceptionali dpdv al inteligentei native si totusi ratati din prisma celor 7 ani de-acasa si cu care nu mi-ar place sa-mi las copilul sa se joace.
Andries
paula2003 spune:
Alexandra este un copil deosebit. Nu pot spune ca nu se vede si amprenta mea, severitatea mea, dorinta de a nu ajunge needucat. Nu vreau sa se spuna ca este bolnava si sa o las in plata Domnului. Sunt prea severa, am pretentii de la ea, ii ofer tot dar si cer tot ce pote sa dea. Nu sunt absurda, dar scot tot ce mi-as dori. De faot o tratez ca pe Paul, fara nici o diferenta. Poate uneori sunt mai severa cu ea de frica sa nu-mi scape din mana si sa ajunga rau. Recunosc ca nu prea am intalnit parinti care sa fie severi. Sunt de genul lasa-l ca e copil, ce sa-i fac???????La mine asta nu se pune, am palma, am ureghi.................am pedepse de a-i izola in camera lor, .............si se fac imediat cuminti. Imi stiu ambii de frica, dar ma iubesc mult si cred ca le va prinde bine. Daca nu te implici, nu faci ceva pt. copii tai ajungi sa nu-i mai poti controla. Cat am alergat eu cu ea in brate, cat am luptata ar fi culmea sa ajunga o needucata! Eu nu admit sa-mi dea din picioare sau sa se tavalesca pe jos daca nu fac cum vor ei...........jale.
Daca nu as fi avut experientele pe care le-am trait cu Alexa prin diverse forme de invatamant........ Au educat-o mult, au ajutat-o si am invatat si eu ce sa fac, ce sa cer......... Atunci am plans, am fot nervoasa dar mi-a prin bine experienta. Mi-as dori sa se implice mai mult parintii in educarea copiilor. Ajung cei mici sa-si bata parintii, sa faca ce vor din ei si ei sa nu aiba putere sa-i mai controleze. Este prost inteleasa educatia celor 7 ani si pedepsele care se impun. Trebuie sa fim si severi. Eu nu vreau dar de teama apelez si la asa ceva. Are destul handicapul pe care-l are dar nu vreau sa fie o needucata. Eu cred ca poti sa-l educi si daca are o problema, vointa si dorinta sa ai.
Imi iubesc prea mult copii ca sa nu ma gandesc la educatia lor, sa nu fiu realista si sa nu-i tin un pic in haturi.
Nu vreau sa-mi ia nimeni exemplul meu, vreau sa vad copii educati, cu bun simt. Paul duce la gunoi tot ce are de aruncat de la un an. Este admirat si comentat de toti de prin parc cum isi duce hartia, gunoiul..........si se aude. "Ar trebui sa dai exemplu si celor mari!" Se poate educa dar sa-ti doresti, sa fii realist ca mai este nevoie si de cei 7 ani!!!!!!!!!!
Poate sunt eu paranoia dar imi doresc sa stie sa salute, sa nu arunce pe jos, sa-si respecte coplegii, parintii, fam.,........
Sper ca nu cer prea mult.
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
Ramses spune:
Va rog sa nu intelegeti gresit...in primul rand nu poate nimeni sa delimiteze precis normalitatea de boala...de fapt topicul cred ca e despre violenta intre copii...E adevarat ca sunt copii sanatosi dar atat de energici si violenti ca te intrebi daca nu cumva au vreo problema...
Ideea e cum integram acesti copii fara ca ceilalti sa sufere?!Pana acum mi-e clar ca solutia e profesor de sprijin si o buna comunicare cu parintii copilului,care trebuie sa aiba o atitudine constructiva si nu sa ascunda problema si sa invinuiasca pe toata lumea...Eu personal am toata compasiunea si vreau sa ajut dar m-a revoltat atitudinea iresponsabila a acestei mamici...
Atat stiu ca daca fetita mea ar lovi alti copii,m-as simti foarte jenata fata de parintii lor si as cauta intelegere\
paula2003 spune:
Pentru o convietuire normala, trebuie sa ne implicam toti. Nu unii sa vorbesca, altii sa sufere si .........
Parintii copiilor cu probleme sunt foarte deschisi dar trebuie si voi sa-i ajutati sa depaseaca momentul, criza. Sunt asa de incarcati cu atatea probleme ca le este si frica, teama de cum veti reactiona.
Ar trebuie sa fiti mai buni, mai intelegatori si sa incercati sa gasiti solutii impreuna la problemele comune dupa caz.
Din punctul meu de vedere, as fi foarte deschisa sa colaborez la o astfel de discutie, nu stiu cum sunt parintii fetitei. De ce nu ii suni si sa le propui sa gasiti o cale de mijloc???
Trebuie incercat cu calm, cu rabdare si multa intelegere de ambele parti.
Este atat de greu sa-ti vezi copilul integrat si sa speri ca poate va avea si el o sansa in societatea asta. Dupa acest hop sa vezi ca apar probleme trebuie sa fii puternic sa depasesti. Este cumplit.
Nu stiu ce sfat sa va mai dau. Colaborare din toate directiile, intelegere si acceptarea lor in societate.
Sunt ai nosti, nu ne-am dorit sa-i avem cu handicap, nu ne-am dorit sa avem probleme. Hai sa ne ajutam reciproc si sa fim mai buni unii cu altii.
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
annablue spune:
Dragi mamici,
Am citit tot ce s-a scris aici si deplang situatiaa general de marginalizare a copiilor cu probleme de orice fel (SD ADHD, retard, etc).
Ceea ce vreau eu sa va spun este ca desi pustiul meu nu are o problema de acest tip - e doar un copil agitat si cu personalitate - mi se pare strigator la cer atitudinea multor parinti si bunici de a-si proteja copiii de "ciudatii" de aceeasi varsta.
Parerea mea este ca toata problema apare de la parinti, ambele categorii.
Adica, sunt destul de putini parinti cu copii "speciali" (imi place mult acest cuvant folosit aici pe forum) care lupta sa rezolve problemele in modul corect, asa cum e Paula2003. Mai exact, cunosc cazul unui pusti din grupa lui Adi care suferea clar de un retard si al carei mame (de profesie psiholog!!) nu recunostea ca copilul ei are probleme si nu considera ca ar trebui sa faca ceva special pentru asta. Adi al meu este si acum terorizat de amintirea ca era batut si persecutat de acel copil. Si Adi nu era singurul.
Iar in cazul parintilor de copii "normali", am vazut atatia care isi iau copiii de langa unul "special" in parc, desi copilul vrea sa se joace cu cel cu H...
Ca sa spun mai mult, inclusiv mama mea a fost oripilata ca eu am ales sa ma intalnesc cu mamici de copil cu probleme sa se joace copiii nostri in parc... am crezut ca mor cand am auzit-o.
Adi a reactionat foarte normal fata de baietelul si fetita care aveau probleme de atentie sau locomotorii si chiar isi mai aminteste de ei cu placere.
Totul sta in atitudinea parintilor/adultilor in educarea copilului propriu in directia acceptarii celor "speciali".
Asa ca, va implor sa nu reactionati negativ fata de cei cu probleme numai pt ca apare reactia de frica si protejarea copilului vostru !!!
Copiii speciali si parintii lor au nevoie de suportul nostru !!!
Ana
Annablue si Adita(1.11.2002)
"De noi depinde sa avem o viata frumoasa..."
roxanal spune:
off, iar am iscat ceva polemici si nu cred ca era cazul...parerea mea sincera este ca nici un insotitor de la minister nu poate face prea mult..atat timp cat toata societatea conlucreaza, prin prostie, egoism, needucare, etc..la scoaterea acestor copii din majoritatea activitatilor generale...cred ca va mai dura cev timp pana ne vom educa copii(cine este destul de destept s-o faca de pe acum) si poate ca peste cativa ani o sa avem placerea sa nu mai vedem discriminarea peste tot...
cat despre fetita din clasa noastra, in acest moment suntem intr-u nmoment de echilibru..de acalmie, maria mi-a spus ca nu a mai fost agresata si nici altui copil nu i s-a mai intamplat asta...cat despre prietenie, nu cred ca deocamdata ar fi bine primita, mamica fetitei are alt drum decat noi si nu prea ne intersectam la iesirea din scoala...si nici nu cred ca ar aprecia daca m-as duce la ea sa-i spun asa franc, uite, eu vreau sa ajut la integrarea fetitei tale...nu ma intelegeti gresit, insa nu toti parintii care au copii speciali reactioneaza corect..cei mai multi tocmai ptr ca au fost loviti la greu in orice imprejurarea a vietii copilului..si de aceea sunt mai retrasi, mai putin dispusi sa creada si ca cineva nu are nici un gand rau cu privire la asta..si ca cel putin la un oarecare nivel intelege prin ce trece...eu am invatat-o pe Maria sa respecte orice copil, indiferent cum arata, cum vorbeste, varsta, apartenta, etc...dar am si surprize neplacute..chiar aseara imi spunea razand ce-o sa-si necajeasca un prieten care desi are aceeasi varsta ca ea nu a mers anul acesta la scoala...si i-am explicat cat de urat este sa judeci pe cineva..si cum ar trebui sa gandeasca...sper sa priceapa..culmea este ca eu sunt o persoana foarte deschisa..si dau sanse tuturor...si de la mine nu ar trebui sa invete decat sa fie toleranta si iubitoare, calda, deschisa...nu, doar copii iau exemple de la parinti..ins aimi este teama ca nu o sa se ia dupa mine...
ligeea spune:
rautatea copiilor nu e endemica , ea e intretinuta de o sumedenie de factori cel mai adesea din mediul familial . Nu discut despre cazul de fata , dar am auzit in case vorbindu-se cu apelative de genul ,,boule , handicapatule , idiotule , atunci e clar ca si copiii vor vorbi la fel . Si fi-miu l-a auzit pe taica-su injurand o data - acum 1 an si jumatate ( p.m ) cu referire la un ofer care nea- taiat fata si ne-a bagat intr-un sant si desi avea doar 2ani si jumatate a retinut si mai zice si acum cand se enerveaza\oe cate ceva ce nu-i iese bine ( ne facem ca ploua )
Ideea e ca degeaba ii spui copilului tau ca nu e bine sa vorbeasca asa , ca trebuie sa fie bun , etc , daca in clasa sunt copii care o necajesc pe fetita aceea poate chiar instigati de proprii parinti sau din pura rautate si educatoare nu se implica cu autoritate pentru a stopa fenimenul-chiar la sedinta cu parintii trebuie ridicata problema - atunci nu rezolvati nimic
Eu cred ca un copil care nu e agresat -nici macar verbal-de unde stiti voi ce cuvinte isi arunca copii in pauze nu va reactiona agresiv .
la ea a aparut un fel de tactica de autoaparare si nu mai face diferenta intre cine o necajeste si cine nu -mai tineti minte la scoala cand puneam guma pe scaun unui coleg mai blegut sau mai stiu eu ce porecla puneam altui copil-de cele mai multe ori legat deun defect fizic -chiar si aparent ?
Rautati intre copii perfect sanatosi au fost si vor mai fi ,problema e numai de a educatorului care in colectivitate trebuie sa aiba autoritatea necesara pentru a controla situatia
paula2003 spune:
rozanal Nu trebuie sa mergi si sa ceri prietenie. Prietenia poate incepe din pauze, de la bunata de ciocolata..........Subtil iti indemni fetita sa se joace, sa se salute, bati un apropo de o plimbare prin parc................nu trebuie sa te invat eu ce sa faci. Timp si placere sa-ti faca ca se rezolva.
Alexa mea nu prea are prieteni. La inceput m-a durut enorm, toti o evitau...........Acum nu mai sunt suparata. Este ceva normal sa nu aiba, cat timp parintii nu ii educa civilizat odraslele.
Hai ca nu vreau sa dau lectii de viata, civilizatie.......Nu sunt in masaura!
Vad ca sunteti destepte si prindeti firul.
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
tlaura spune:
Paula, o 
de la mine pentru ce ai scris despre educarea copiilor!
Sunt de acord cu tine 100% si sunt de parere ca prea multi partinti sunt foarte permisivi cu copii in ceea ce priveste educatia.
Si eu am domenii ca sa zic asa in care sunt permisiva cu puiul meu, dar pana la a deranja sau a face rau la altii; aici nu stau la discutii!
Daca toti parintii ar fi ca tine, am avea o speranta ca macar generatia lor va fi asa cum trebuie.