Cum adica respect?
Cum adica respect? | Autor: simali
Ieri stateam de vorba cu dentista mea. 30 de ani, celibatara, pefectionista, excelenta profesionista. Parinti severi, educatia vremii - cu bataia la nevoie.
Imi spunea ca in ziua de azi copiii sunt foarte curajosi. Nu mai au frica de nimeni. Ca ea nu a fost crescuta asa. Ea a fost educata sa-si respecte parintii si profesorii. Nici nu se punea problema sa le raspunda parintilor si profesorilor - din respect. Dar tinerii acum nu mai au respect pentru nimic, se poarta urat, tipa la parinti, pretind, bat cu pumnul in masa, profesorii se plang ca elevii lor au, pe zi ce trece un tupeu de neimaginat, ca nu mai exista respect pentru profesor si catedra ca alta data...
Am senzatia ca in societatea romaneasca actuala oamenii mari se cramponeaza exagerat de respect, pretind respect batand cu pumnul in masa, cred ca respectul se cuvine, este normal si firesc. Pe de alta parte respectul si frica sunt fete ale aceleiasi monede, pentru ca de fapt acest respect se obtine prin intimidare.
Este nevoie ca relatia parinte-copil sa se bazeze pe respect?
Este nevoie ca relatia profesor-copil sa se bazeze pe resect?
Dar ce este de fapt respectul?
Dar eu, care nu mi-am dorit niciodata sa ma respecte cineva?
alice
Raspunsuri
vilma spune:
Nu stiu daca mi-am pus aceste probleme la fel ca tine, dar nu pot sa nu observ ca in spatele respectului cerut se ascunde de multe ori incapacitatea mea de a mai "conduce" un "conflict" in punctul unde mi-am dorit sa ajung. Adica atunci cand nu mai stiu cum sa conving, am vrut sa am acest "respect" care sa salveze situatia.
In situatia mea, trebuie sa recunosc ca nu ma caracterizeaza acea rabdare de fier, prin care sa explic de mai mult de 2 ori un lucru pentru a convinge copilul sa-l faca. Nici macar nu am timp sa fac asta.
Eu zic ca am nevoie de respect (autoritate) ca sa apuc sa mai fac si altceva intr-o zi decat sa ma ocup numai de copii.
Cat despre relatia educator (profesor, invatator, mentor, dascal)- copil, respectul trebuie sa existe in primul rand datorita superioritatii intelectuale a primului. Adica asta ar trebui sa intervina in mod firesc, nu impus. Daca ne gandim si un pic mai departe, nu poti trai ca adult in societate fara sa respecti: legile, autoritatile, oamenii din jurul tau, etc.
Respectul e necesar pentru ca inlocuieste haosul (lipsa de reguli) cu o ordine care ne face viata mai usoara (asta a fost o elucubratie generalizatoare mirobolanta).
Cam asa ceva...:)) scuzati.
filofteia spune:
Dentista ta era din cei "Pe vremea noastra!!".
Eu mi-am promis ca n-o sa spun niciodata asta. Ma gandesc ca atunci cand o voi face inseamna ca am imbatranit.
Acum revenind la vremea noastra eu imi aduc aminte ca eram nerespectuosi cu profesorii care ne permiteau. Aveam profesori pe care ii iubeam si respectam, unii pe care doar ii respectam si unii pe care nu-i respectam. Si tin sa precizez ca am terminat liceul pe vremea lui Ceasca.
Si totusi respect trebuie sa existe. Nu fata de parinte sau profesor ci fata de toti ceilalti semeni ai nostri.
Dar cum il vad eu.
Respect inseamna sa nu faci galagie cand celalalt doarme, sau invata, sau face ceva ce necesita liniste.
Respect inseamna sa nu faci ceva care ar provoca suferinta celuilalt.
Respect inseamna sa iei atitudine.
Respect inseamna sa asculti opinia celuilalt.
Respect inseamna sa vorbesti civilizat cu ceilalti, sa-ti astepti randul...etc.
IreneCAM spune:
Eu cred ca orice relatie interumana trebuie sa se bazeze in primul rand pe respect. Capacitatea de a oferi respect reflecta gradul de civilizatie al unei persoane, modul in care stie sa accepte diversitatea din jur, stie sa comunice cu toata lumea, indiferent de nivelul social sau intelectual al interlocutorilor. Este adevarat ca uneori respectul pe care il acorzi e conditionat de caracteristicile celorlalti. Dar exista totusi un nivel al respectului care se impune apriori in orice relatie umana; de exemplu, faptul ca il saluti pe nenea care ridica gunoiul sau pe doamna care face curatenie la birou, fara a-i privi cu superioritate, nervi, sictir si altele asemenea, e tot o forma de respect.
Eu lucrez cu tineri, sunt cadru didactic. Prima intalnire cu o serie noua este cea in care le spun ce vreau de la ei si ce le ofer. Primul lucru pe care il ofer, inainte chiar de a-i cunoaste, este respectul. Respect opiniile lor si perspectiva pe care o au asupra lucrurilor; nu ii jignesc, nu ii pedepsesc; totdeauna le spun ca eu cred ca sunt capabili de foarte mult, trebuie numai sa vrea. Cred in ei, ii invat sa gandeasca nestereotip, ii incurajez sa inteleaga inainte de a accepta - acesta e modul meu de a-i respecta.
La randul lor, trebuie sa ofere si ei respect, inainte de orice. Asta nu inseamna ca trebuie sa-mi accepte ca inteleasa de la sine superioritatea intelectuala, sa se teama de mine si sa nu comenteze deciziile mele. Inseamna ca toate dezbaterile noastre trebuie sa se bazeze pe argumente documentate, pe schimb intelectual, pe dialog civilizat si constructiv.
Referitor la respectul fata de parinti - nu cred ca inseamna supunere oarba si incasare de palme fara comentarii. Nu as putea avea respect fata de persoane care m-ar abuza fizic si emotional. Parintii mei mi-au castigat respectul din copilarie pt ca totdeauna m-au responsabilizat si mi-au permis sa iau decizii din momentul in care am inteles ca trebuie sa-mi asum consecintele. Adica m-au respectat!
MissParker spune:
Respectul este ceea ce primesti cand stii sa respecti la randul tau pe altii.
Orice altceva este o (auto-)pacaleala mare de tot.
Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
corinadana spune:
DA! Este nevoie de respect si de o parte si de alta si uite asa lumea ajunge mai buna.
Simali cum sa nu ti doresti sa fii respectata???
Cum sa se obtina respectul prin intimidare?!
Frica se obtine prin intimidare.
Mi am invatat fetita sa respecte si femeia de servici din scoala, sa i respecte pe toti chiaaaaaaaaaaar daca uneori reversul medaliei nu va fi acelasi. In viata ai perte de multe dezamagiri oricum...
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
corinadana spune:
quote:
Originally posted by MissParker
Respectul este ceea ce primesti cand stii sa respecti la randul tau pe altii.
Orice altceva este o (auto-)pacaleala mare de tot.
*****************************
IUBIRE > ADEVAR > AUTONOMIE > IDENTITATE
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
Ce frumos ar fi sa fie intotdeauna asa...
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
Elise spune:
Nici eu n-am inteles treaba asta cu respectul "implicit" niciodata. Din punctul meu de vedere, respectul se castiga, si se castiga greu. Virsta nu e suficienta.
Cine are pretentia la respect trebuie sa-si dovedeasca superioritatea dintr-un punct sau altul de vedere. Si atunci are tot respectul meu. Indiferent ca e femeia de serviciu sau nenea care se plimba cu Merzanul prin fata blocului.
Pina atunci, nu ofer credit. Si nici nu pretind.
Elise & BBLisa
simali spune:
DEX-ul are uramatoarea definitie pentru cuvantul respect.
" atitudine sau sentiment de stima, de consideratie sau de pretuire deosebita fata de cineva".
Respectul este prin urmare o atitudine sau sentiment pe care-l ai fata de cineva dupa ce acesta ti-a aratat motivele pentru care ar trebui sa i-l acorzi. Deci este ceva ce se dobandeste in timp, este un act de maturitate, de cunostere, de intelegere.
Cand esti profesor, parinte, sau ai o functie, dupa parerea mea nu este potrivit sa ceri respect. Poti sa acorzi si sa ceri politete. Dar respect este deja mult prea mult.
Mai cred ca un copil nu are maturitatea necesara pentru a arata cuiva respect. El nu este normal sa mearga la scoala si sa trebuiasaca sa acorde respect, pentru este ca si cum i s-ar cere sa se recunosaca uimit de cunostintele invatatoarei sale dar el nici macar nu are cunostintele necesare pentru a fi uimit... E un paradox.
Cat despre parinti ... cred ca ar trebui sa fie la latitudinea copilului, dupa ce a ajuns la maturitate, sa decida daca au facut o treaba buna si merita repect. Sa ceri unui copil de 10 ani respect, este ca si cum ai vrea sa primesti un premiu de arhitectura pentru un pod caruia abia i-ai desenat un picior.
Respectul pretins de la cineva aflat intr-o pozitie mai fragila decat a ta este in realitate o forma mascata de intimidare.
alice
corinadana spune:
Mai inseamna apreciere, politete.
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
corinadana spune:
quote:
Originally posted by simali
DEX-ul are uramatoarea definitie pentru cuvantul respect.
" atitudine sau sentiment de stima, de consideratie sau de pretuire deosebita fata de cineva".
Respectul este prin urmare o atitudine sau sentiment pe care-l ai fata de cineva dupa ce acesta ti-a aratat motivele pentru care ar trebui sa i-l acorzi. Deci este ceva ce se dobandeste in timp, este un act de maturitate, de cunostere, de intelegere.
Cand esti profesor, parinte, sau ai o functie, dupa parerea mea nu este potrivit sa ceri respect. Poti sa acorzi si sa ceri politete. Dar respect este deja mult prea mult.
Mai cred ca un copil nu are maturitatea necesara pentru a arata cuiva respect. El nu este normal sa mearga la scoala si sa trebuiasaca sa acorde respect, pentru este ca si cum i s-ar cere sa se recunosaca uimit de cunostintele invatatoarei sale dar el nici macar nu are cunostintele necesare pentru a fi uimit... E un paradox.
Cat despre parinti ... cred ca ar trebui sa fie la latitudinea copilului, dupa ce a ajuns la maturitate, sa decida daca au facut o treaba buna si merita repect. Sa ceri unui copil de 10 ani respect, este ca si cum ai vrea sa primesti un premiu de arhitectura pentru un pod caruia abia i-ai desenat un picior.
Respectul pretins de la cineva aflat intr-o pozitie mai fragila decat a ta este in realitate o forma mascata de intimidare.
alice
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca