Condica Salajencelor!!![33]

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Pag. 4 | Pag. 6

silvana_salajan spune:

dianaiulie2009 spune:

quote:
Originally posted by silvana_salajan

Te vad , Otilia !!!
Tre sa cauti alt loc unde sa te ascunzi !!!

mihaela_s spune:

Hej,hej!
Am promis ca am sa continui povestirea, dar nu mai stiu ce sa spun...sa incerc...am fost foarte bine primiti de cei care erau programati sa se ocupe de noi. Cei de aici tin foarte mult la socializare, mai ales la inceput pana incepi sa cunosti locurile. Am ajuns vineri noaptea cu feribotul, pe la ora 12 noaptea, Silvia dormea si nu s-a mai trezit...ne-a asteptat in port tipa care s-a ocupat de noi si de departe, ne-a adus la apartament si ne-a explicat cum e cu spalatoria(e la un parter de bloc, in grupul de blocuri de aici, vreo 8 la numar), sa ne spuna ca maine ne asteapta la spital sa mancam de pranz. Spitalul are restaurant propriu, foarte frumos, unde mananca personalul spitalului sau oricine e la ora pranzului acolo si doreste. Acasa aveam frigiderul plin cu tot ce ne trebuia pentru mic dejun, pe masa era un buchet frumos de flori cu un biletel de bun venit de la colegii lui Ovi si o carte despre Gotland. Apartamentul mare si frumos, cu 2 dormitoare-unul cu un pat mare si altul cu 2 paturi-un living mare si o bucatarie in stil suedez, cu partea de gatit si partea de luat masa si desigur o baie. Totul e mobilat si aranjat. Am dormit dusi pana dimineata, Silvia a fost uimita cand s-a trezit ca a ajuns in noua casa.
Sambata am fost invitati la directorul spitalului acasa, am fost serviti cu sampanie, cafea si un tort de fructe foarte gustos. Era doar el cu baietii acasa, copiii s-au jucat, iar noi am stat la povesti, ne-am "descusut" reciproc despre ce ne place, ce si unde gasim aici pe insula. Baiatul cel mic va fi in aceeasi clasa cu Diana, dupa ce aceasta va invata limba suedeza.
Duminica am fost invitati la doctorul care se va ocupa de Ovi pe sectia unde va fi el doctor, discutiile au fost cam in aceleasi directii, dar foarte placute si interesante.
Apoi a inceput saptamana de voie, in care am "cercetat" orasul, am depistat magazinele si am facut ceva cumparaturi. Am fost la scoala Dianei, e aici la 2 pasi de noi, e scoala unde va incepe Diana dupa ce va invata limba. Aflam orarul, felul in care se face aici scoala, ce materii au in clasa a 5-a, ii cunoastem pe profesori si pe elevii din clasa, iar Diana ramane o ora cu ei si merge la masa. Aflam lucruri foarte interesante, ca aici orele incep la 8 si 10, ca nu sunt strict de cate o ora si pauze de 10 min ca la noi, ci pot fi "ore" de o ora jumate sau 2, apoi pauza de 20 de minute. Masa de pranz e gratuita pentru toti copiii, se ia in fiecare zi de la ora 11.30, apoi copiii au pauza pana la ora 12.30 dupa care mai au cursuri pana la ora 14.30. In scoala asta sunt copii de la clasa 0 pana la clasa a 6-a si fiecare clasa are cate 2 profesori, care fac cu ei toate materiile. Apoi se merge la scoli unde au profesori pentru fiecare materie in parte. Rechizite nu trebuie sa cumparam, absolut nimic, totul se primeste la clasa, caiete, creioane, radiera...absolut tot, noi nu platim nimic, asta chiar e o veste care ne lasa cu gura cascata. Diana va fi in clasa a 5-a, nu trebuie sa dea nici un test...
Curtea e imensa, plina cu biciclete, nisip, jucarii pentru nisip, mingi si teren de fotbal/baschet/handbal...aici si fetele joaca fotbal.
Apoi mergem la scoala unde va incepe Diana limba suedeza, e mai departe, va trebui sa mearga cu autobusul. Primeste un card gratuit pe care il poate folosi pe orice autobus din Gotland, implicit sa mearga si sa vina de la scoala. Aici ni se prezinta una din profesoarele cu care va face Diana suedeza, draguta si stie foarte bine engleza, e bucuroasa ca va putea comunica cu Diana, pentru ca si ea stie engleza. Aici e la fel programul, masa de pranz la fel, rechizite la fel, gratis. Biblioteca e imensa si plina de carti, Diana primeste un card si de aici, sa poata imprumuta carti. Apoi vizitam scoala, ni se prezinta sala de mese si salile de "timp liber" unde copiii care nu au parintii acasa pot ramane acolo pana la ora 16, tot pe gratis, normal.
Mergem si la gradinita Silviei, ne uimeste si aici cat e de frumos, stabilim un program pentru prima saptamana, eu voi sta cu ea si apoi incet-incet o voi mai lasa si singura...nu vor sa streseze copilul ni se spune...
Apoi intr-una din zile suntem chemati acasa la familia unui medic venit din din Polonia in urma cu exact un an. Au venit si ei toti 4 deodata, cu sotia si cei 2 baieti, putin mai mici decat fetele mele. Foarte primitori, au pregatit cina, stam la povesti pentru ca sunt foarte placuti si aflam multe despre cat de repede si usor s-au acomodat aici, chiar si faptul ca au locuit exact in apartamentul unde stam noi acum. Sotia lui invata inca limba suedeza, dar au reusit in acest scurt timp sa-si cumpere o casa si o masina, pe credit bineinteles, dar sunt multumiti de ceea ce au obtinut, de viata lor de aici.

Ok, hai ca iar m-am intins, am sa incerc sa va raspund la intrebari.
Silvia nu stie inca limba si e tare suparata ca nu se poate intelege cu copiii, de aceea stau eu cu ea, sunt traducator, intre copii, apoi educatoarea care sta cu noi imi traduce in engleza si eu ii traduc Silviei in romaneste. E tare greu, azi a ramas singura la masa, eu am ramas alaturi intr-o sala. A plecat foarte entuziasmata si peste cateva secunde am auzit-o plangand si a fugit repede la mine...ce s-a intamplat: copiii stau la mese pe varste...cei de 5 ani, cei de 4 si cei de trei, in incaperi diferite. Silvia mancase vineri in sala mare, acolo au fost toti copiii pentru ca a fost ultima zi din septembrie si a fost o masa mare, de sarbatoare pentru copiii nascuti in septembrie, a fost si Silvia printre ei. Iar acum nu stia ca trebuie sa mearga in alta sala, a vrut sa stea tot in sala mare, dar acolo sunt copiii de 5 ani. Educatoarea n-a lasat-o, i-o fi explicat ea ca cei de 4 ani stau in alta sala, dar Silvia n-a inteles si a inceput sa planga, venind la mine, a inteles doar ca educatoarea n-o lasa sa stea unde vrea ea. Ei, am linistit-o, i-am explicat frumos cum sta treaba, unde e locul ei, apoi am mers cu ea si s-a linistit, a ramas singura sa manance, eu am plecat iar in alta sala si am asteptat-o sa termine de mancat. Poate e si bine, poate e si rau ca stau acolo, voi incepe incet-incet sa mai plec, sa o mai las singura. Cat sunt acolo vorbeste doar cu mine, nu vrea sa asculte de nimeni si nu cred ca e foarte bine. O sa mai vedem, educatoarea e foarte cooperanta si intelegatoare, ea mi-a spus ca daca nu am ce face acasa, pot sta si o luna cu ea la camin, insa nu stiu cat e de bine, se va obisnui Silvia ca eu stau cu ea si ii va fi greu cand nu voi mai sta...plus ca vorbeste numai romaneste, nu vrea sa comunice cu nimeni.
Diana a vorbit la inceput engleza, acum vorbeste si suedeza si incepe sa inteleaga din ce in ce mai multe. Ea e foarte incantata de tot, ii place enorm de mult, de saptamana trecuta a inceput orele de lucru manual(lucreaza cu lemnul) si sport intr-o clasa de-a 5-a acolo la scoala unde invata si suedeza. Pe rand va merge si la alte ore, pe masura ce va intelege tot mai mult, apoi va veni aici la scoala de langa noi, ca sa faca toate orele cu colegii ei. Acolo la scoala unde e acum ii e putin mai usor, e o fetita romanca chiar in cl.5-a unde merge ea(singura fetita romanca de aici) si se poate intelege usor cu copiii si cu profesorii, fetita mai traduce. Dar in general s-a descurcat foarte bine in engleza. La clasa de limba are 4 colegi din Irak, dar aceia sunt putin mai avansati si merg la mai multe ore la clasele de acolo. Nu sunt in permanenta la limba suedeza. Merge singura si vine singura cu autobusul, statiile sunt aproape de casa si de scoala si e foarte safe, nu sunt vagabonzi, lumea e foarte civilizata si draguta, sunt multi copii care circula cu autobusul. Diana deja ii cunoaste pe multi dintre ei, asa ca stau linistita, mult mai linistita decat stateam in SM cand mergea si venea de la scoala. Aici masinile opresc la trecerea de pietoni numai daca te-ai oprit pe marginea trotuarului si ai intentia sa treci, nu merg ca nebunii si sunt foarte civilizati in trafic.
Eu nu mi-am cautat de lucru, pentru asta si pentru orice vrei sa faci aici in Suedia e nevoie de acel CNP, dat de statul lor, se numeste personnummer, pe care l-a primit deocamdata numai OVI, asta ca sa putem avea cont in banca, internet si orice mai avem nevoie. Eu cu fetele mai asteptam, nu va mai dura mult si le vom primi si noi. Apoi ma voi putea inscrie la cursurile de limba suedeza, sunt gratis, dar voi incepe numai in ianuarie. Tura anterioara a inceput in august si e full, mi-ar fi probabil si greu sa recuperez. Asa ca am sa mai vad cu slujba, deocamdata astept ca Silvia sa se adapteze la gradi, sa intru si eu intr-un ritm al meu, ca acum il am pe al ei :)) si mai vad.

Am fost in we in 2 locuri populare pe aici, am facut poze, asa ca va invit sa le vedeti...la russpark am fost sa vedem caii salbatici, apoi un loc istoric, unde au trait oameni in epoca fierului. A fost foarte placut, desi au fost doar 15 grade si ne-a prins si ploia, ne-am simtit minunat.
http://s119.photobucket.com/albums/o151/mihaela_s20/brucebo%20russpark%20si%20lojsta%20slott/?start=all

O saptamana minunata!

Adriana sper ca te-ai distrat la botez! Cum a fost?

Otilia, foarte frumos tortul, m-am lins pe bot, virtual :)).

Cami, chiar asa, unde ai lucrat?

Bia, nu mai zici nimic? Te ascunzi dupa canapea?

Ioana, ce mai faceti? Cum e Luca?

Va pe toate, am sa mai vin...

Mihaela si fetele mele

www.nazdravani.ro/" target="_blank">nazdravanii,Alina ,calatorii,1,2,3,4

silvana_salajan spune:

Doamne Mihaela, iti multumesc pentru relatare. Am vazut totul pin ochii tai. M-am relaxat o clipa simtindu-ma acolo. Am vazut pozele, sunt minunate! Ce frumos ai prins ciupercile alea! Ai impresia ca sunt urrrriase!!! Si caii aia, numai salbatici nu par. Foarte frumos, ma bucur ca sunteti multumiti, sa dea D-zeu sa va impliniti toate visele. (apropo daca stii ca au nevoie de vre-un profesor pe acolo da-mi de stire sa trimit CV-ul. Da? )Fetelor pe unde umblati? Adriana, da unde amarul meu sa ma ascund?Bia, Bia esti cumva suparata? Ca io imi cer scuze daca te-am jignit cu ceva.....Ioana, mai lasa pozele si mai hai la o poveste. Restul?

piticutz spune:

M-am trezit, am facut cafeaua, am intrat pe net si mi-am pus niste muzica(mi-a venit asa un chef sa aud Rolling Stones, melodiile vechi, de prin 1965).

Ieri am fost pentru o zi la casa de batrini unde am dat concediul acu o luna.Asa am ramas inteleasa cu patroana de acolo ca, in caz ca mai are nevoie de mine, si in masura in care pot si eu, sa ma mai duc pe-acolo cind ma cheama.Si ieri m-am dus.

Am fost obosita doar pentru ca cu o noapte inainte am dormit foarte prost si foarte putin.Nu stiu ce bai am avut, am crezut ca ma paste vreo raceala, ca m-au apucat niste frisoane si aveam impresia ca ard(mi-am luat temperatura si aveam sub 37 oricum, nu mai stiu acuma cit), am luat niste pastile efervescente care se iau aici in caz de raceala(acetaminofen si phenilephrine)am baut un ceai fierbinte si m-am bagat in pat, ma dureau umerii, antebratele, picioarele in partea de sus, din spate, zici ca aveam febra musculara, cam asa.Am dormit foarte rau, m-am tot foit in pat, m-am tot trezit, pina s-a facut 6 dimineata, cind a fost musai sa ma ridic, sa ma imbrac si sa plec la treaba.Duminica dimineata! Nimeni nu era pe strada la ora aia, chiar am si prins verde la toate semafoarele.

Da nu am mai avut nimic a doua zi, nici vorba de raceala, doar ca mi se inchideau ochii de somn si niste cearcane de toata frumusetea.
Na, cine stie ce o fi fost.Bine ca a trecut.

Din cauza oboselii, mi s-a parut o zi foarte grea, de-abia am gasit resurse sa am rabdare cu "babacii"...Una nu a vrut sa se ridice in picioare de pe scaunul cu rotile, sa se mute pe wc, asta de 2 ori.Cind de-abia am pus-o, pe urma nu a mai vrut sa se ridice de pe wc sa se mute in scaun...Am stat mai mult de o ora cu ea la amiaza sa incerc sa o ridic,ba cu gluma, ba mai serios(desi stiam ca nu am cu cine ma intelege, saraca ii dusa cu capul si nu stie pe ce lume e) ea tot nu si nu, ba ca vrea, dar nu facea nici un gest in sensul asta, ba ca nu vrea, si atunci se aseza si mai comod pe wc...Si pe seara la fel, aceeasi poveste De obicei cind se schimba ceva in comportamentul babutelor asa, peste noapte, se suspecteaza o infectie urinara si cred ca asta a si fost la ea(azi cred ca i-a luat sample de urina sa o trimita la analize).Plus ca nu ma vazuse de multisor si nu-si mai aducea exact aminte cine-s eu si ce vreau de la ea...
Si la fel a fost si cu un alt babac, aceeasi poveste: zice ca vrea la wc, musai iute, il duc pina linga wc cu scaunul, si cind sa se transfere ... pauza.Incepe sa filozofeze despre importanta colacului si a capacului de la wc, etc,etc., iar cind a zis ca "da, uite-acuma ma mut din scaun"...s-a oprit si nu a mai facut nici un gest.Si tot asa.
Na, pune-te fata si "rezolva-i"

V-am povestit numai o "scena", spre exemplu, ca si asa niciodata nu cred ca am mai zis-o atit de pe indelete.

Asa se intimpla, cind bietii de ei sint derutati ca nu stiu de unde sa te ia, daca nu esti zilnic sau, macar, mai des pe-acolo...

silvana_salajan spune:

Cami . Restul, pe unde umblati?

piticutz spune:

eu totusi cred ca la surechi ii toata lumea.

(inafara de Mihaela, nu cred ca e cazul ei; sau, cel putin, nu toamna asta :) )

piticutz spune:

Azi am auzit IN PREMIERA poezia "Catelus cu parul cret" recitata de nepotelul meu Vladut in virsta de un an si 10 luni.Tot azi mi-a cintat tot IN PREMIERA cintecul "Podul de piatra".

...si dupa aceea s-a dus la joaca, cu taica-sau, sa parcheze toate masinile de pe hol ca se facuse ora de baita si apoi de culcare.