Motiv de reclamatie de la parinti
Raspunsuri - Pagina 4
Gandacel spune:
Aurelia, e foarte corect ce faci.
Cand am zis de flori, ma refeream la orice nimic care reprezinta doar o atentie nevinovata, adica sa nu intre in categoria spaga. Si transparenta este o solutie nemaimpomenit de buna pentru a nu ajunge in situatia de a fi refuzata... Toti aducem cadouri marunte celor dragi cand ne intoarcem din vacante. In fine, cred ca noi stim mai bine ce putem si ce nu putem primi ori oferi. E functie de bunul simt personal.
ela03 spune:
Aurelia, mamica aceea pe care am refuzat-o (nu am dat-o afara cum i s-a parut ei) nu-si mai aduce copilul la mine. Chiar mi se pare aberant
. Adica... de rasul curcilor
.
betiana spune:
O mentalitate impamantenita de zeci de ani este greu sa dispara peste noapte.Nu exista cadru didactic care sa nu primeasca flori la inceput de an scolar.Este un simbol care poate uni.Nu cadrele didactice cer cadouri, dar mamele vehiculeaza ideea ca "sa vezi ce frumos se va purta cu copilul tau daca-i duci ceva, daca nu..."Deci e vorba de dorinta mamelor de a-si avantaja cumva copilul.Aici nu vorbesc de flori, ci de plocoane.In ultimii ani cadrele didactice s-au obisnuit cu sistemul plocoanelor, poate si fortate de starea materiala precara.E greu cand tu, cadru didactic, trebuie sa scoti din propriul buzunar bani pentru materiale didactice de ultima generatie, sa xeroxezi fise pe cheltuiala ta ...Eu zic, draga Ela, ca iti trebuie multa diplomatie si multa toleranta pentru mamicile crescute si educate in regimuri apuse.
Lali spune:
Betiana, nu e vorba numai de dorinta mamelor de a isi avantaja copilul, cel putin nu in privinta florilor... poate doar la cadourile mai consistente. De exemplu mama mea imi dadea mereu flori la inceput si la sfarsit de an, ba chiar tin minte ca ma intreba daca in afara de diriginta mai vreau sa dau vreunui profesor/profesoare si eu dadeam mereu profesorului de matematica (barbat !) flori pentru ca imi era drag de el si de materie. Florile sunt o forma de a spune "multumesc", e o forma de rasplata zic eu pentru ceea ce invata copii de la cadrele didactice dicolo de cunostintele din manuale, exista multi dacali care transmit mai mult, mult mai mult decat pentru ce sunt platiti de societatate... eu sincer cred ca florile trebuie acceptate.
Dar Ela, voiam sa iti dau o idee care mi-a venit din postarile tale: de ce nu incerci pentru 8 martie, daca colega ta si parintii nu renunta la ideea de a aduna bani chiar dupa ce le spui ca nu doresti nimic, sa le spui sa cumpere ceva tot pentru copii, material didactic de exemplu. De care vei beneficia si tu in munca ta si, mai ales, copii.
ela03 spune:
Va mai povestesc de un caz.
La o grupa vecina o mamica (patroana) aducea cadouri educatoarelor. In scurt timp a inceput sa aiba pretentia sa intre in sala de mese si in sala de grupa cand avea chef. Desi i se spunea ca nu e voie, ea tot intra.
La un moment dat i-a spus uneia dintre educatoare ca ea are pretentia sa fie lasata sa intre, pentru ca "a platit bine"... si e satula de cati bani a cheltuit cu gradinita asta.
Asa ca prefer sa nu accept nici un fel de "plata". Desigur, nu toti parintii gandesc la fel.
Se vede cand micutul ofera ceva facut de mana lui. Mie de obicei imi aduceau copiii desene de acasa, facute pentru mine. Lucruri din acestea accept de la copii, dar nici un obiect primit de ei nu il duc la mine acasa. Asa am gandit acum 10 ani cand am inceput sa lucrez,doar dupa schimbarea locului de munca n-am avut curaj sa fiu eu insami de teama reactiei colegelor (vreo 2 ani, si crede-ti-ma ca mi-a stat in gat tot ce am primit)... insa vreau sa raman in continuare ceea ce am fost. Lumea va trebui sa ma accepte asa cum sunt, pentru ca nu fac rau nimanui.
ela03 spune:
Mai am o intrebare pentru voi. Mi s-a atras atentia ca refuzand cadourile parintilor voi fi acuzata ca nu accept decat cadouri substantiale sau plicuri cu bani. E posibil ca parintii sa creada asa ceva? Nu mi-ar veni sa cred. Am fost anuntata ca asta ma asteapta (cica mama refuzata asta a crezut
), si oricum ma voi pune eu singura intr-o lumina proasta. Sper ca n-a fost o amenintare.
Cum sa ma feresc de asa ceva? Voi, mamelor, nu va dati seama cine e om si cine nu?
angy11 spune:
Ela, acu am vazut subiectul...nu am citit toate postarile,decat ale tale.
Nici sa nu te mai gandesti la demisie, am avut si eu un moment din asta, m-a oprit familia,apoi am avut si alternativa, puteam sa-mi reiaul CIC-ul intrerupt.Asa am facut,apoi dupa 2 ani m-am intors,se limpezisera apele,incet-incet mi-am revenit, am realizat ca ceea ce fac stiu sa fac bine si acolo e locul meu.
Acum mi-e bine la locul de munca. Copiii mei sunt elevi acolo, e ok.
Cat despre mama,scriam ceva la un moment dat pe forum despre obiceiul unor parinti de-a se impune prin atentii...ma rog faza care ai patit-o tu...apoi hartuiala colegilor,carcotasi,lenesi sau corupti...carora le e bine asa cum e.
Iti vine sa-ti iei lumea in cap! Dar toate trec,faptul ca acea mamica a hotarat sa nu mai dea copilul la tine, e ok,treaba ei, tu insa ai scapat de-un parinte dificil,poate chiar imposibil.
Dupa 17 ani de invatamant iti spun doar atat,sa nu suferi cand parinti iau astfel de decizii, chiar daca pe moment nu iti pica bine,timpul va demonstra ca e mai bine asa.
Succes in continuare!
ela03 spune:
Angy, problema e ca tocmai cei pe care-i deranjez raspandesc zvonuri despre mine de genul "Aia nu-si manjeste mainile cu orice, vrea cadouri substantiale..." Nu stiu cum pot convinge parintii ca nu e asa. Eu de asta ma tem, pentru ca sigur nici unul din colegii care gandesc altfel nu ma va lauda.
angy11 spune:
Lasa-i in pace, tu iti vezi de treaba...gandeste-te tot timpul ca acei copilasi nu au nici o vina ca au parinti idioti,asta te va ajuta sa lucrezi frumos cu ei,fara noduri in gat,numai asa poti demonstra, in rest gura nu le-o poti inchide,dar sa fi sigura ca si-o inchid singuri dupa un timp.
apoi cauta sa intri in clasa,sa iesi de-acolo cand e absoluta nevoie,ca sa nu fi nevoita sa te incingi la discutii cu ei.
Eu cand m-am intors la scoala aveam urmatoarele directii: condica,clasa,casa.
Dupa faza asta trebuie sa treaca timpul...pentru mine a fost model d-na Geta de pe Paciurea(daca o sti), datorita exemplului ei m-am intors la scoala.
