Albumul mamelor si tatilor singuri (2)

Mussica spune:

Buna Anca
incep prin a-ti spune ca suntem bine. Bebi se pregateste sa vina pe lume. Eu am termen 16 decembrie, deci din zi in zi...suntem foarte aproape.

Cum mai sunt lucrurile? Din pacate acum un pic distorsionate de depresiile prenatele (mi-e foarte frica de nastere, atat defrica incat nimic nu ma poate convinge sa astept momentul asta in vreo forma sau alta). Plus ca realizez ce inseamna apoi...nu imi voi mai duce grija doar mie, ci si unui mic pui de om fata de care voi avea niste responsabilitati.

Cu viata? phiu..pe 17 dec am termen la tribunal pentru prima infatisare - vreau sa divortez - dar nu stiu cum o sa decurga..ca deah, eu pe 16 dec am DPN si cel mai probabil voi fi in spital. Problemele..au ramas aceleasi. Muncesc sa platecs datoriile lui, traisc cu f putini bani pe luna - dar marele meu noroc este ca am alaturi prieteni, parinti care ma ajuta neconditionat - . Eu acum stau la nasii mei, si plang si va jur ca tanjesc dupa un coltisor care sa fie al meu, numai al meu.

Dar cu ajutorului bunului Dumnezeu o sa ajungem si noi acolo...poate asa trebuie sa trecem prin necazurile astea. Bebi si cu mine sa fim sanatosi, ca o sa le luam incet.

Pup cu mult drag.

Sa-mi tineti pumnii.

p.s. Mi-a fost tare greu in perioada asta de final. F greu..avand in vedere ce cuplu frumos am fost si ce mult ne-am iubit si ce bine ne-am inteles. Mi-e dor de vremurile alea cand stateam amandoi cocotati in pat, de vorba sau pur si simplu in brate. Mi-e dor de momentle alea, de cineva cu care sa impartasesc lucrurile prin care trec, de cineva care sa-mi spuna: "O sa fie bine!"

39 saptamani & still counting :)

Gabi_K spune:

Mussica, nastere usoara! Ai vb cu avocatul sa te reprezinte la proces?

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

Mussica spune:

Multumesc Gabi sa te auda Dumnezeu si sa fie usoara.
Da, am vorbit cu avocata si o sa fie in locul meu. Am vorbit si cu "capcaunul" sa vina si sa nu puna bete in roate sa nu avem probleme sa ne taraganam f mult. Cu toate ca aparitia lui Bebi clar va mai lungi procesul. Plus partajul:avem achizitionat un amarat de apartament prin ANL pe care eu il platesc, dar care normal ca e de 2 ani jumate in lucru si probabil va mai dura...
Dar as fi vrut sa fiu acolo...ca stii cum e, lucru facut cu mana altuia, parca am emotii.

Nu mai spun ca am emotii pt obtinerea certificatuluid e nastere a lui Bebi - ca ne trebuie originalul certificatului de casatorie, care e la dosarul depun la Judecatorie - si va trebui sa se duca "soon to be my ex husband" sa rezolve toatre astea. Ma simt legata de maini si de picioare...uf..

39 saptamani & still counting :)

Gabi_K spune:

lasa-l pe viitorul ex sa se descurce la rezolvarea certificatului. Daca nu e in stare, vei avea ce povesti la divort ca nici atat n-a fost in stare...

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

Mussica spune:

Gabi abia astept momentul in care nu va trebui sa mai depind de el. Sub nici o forma. Si atunci sa-i spun si eu macar cu inima deschisa ce am pe suflet. Ca felul in care ne-a adus este ingrozitor, dar si mai ingrozitor este ca isi doreste sa continuam relatia, ca vorbeste frumos, ca ma suna in fiecare zi...dar in nici una din ele nu ma intreaba cum ma descurc, daca ma descurc platind darile lui. Si cand voi fi scapat de el...sa ma racoresc si eu un pic...sa-i spun intr-adevar ce am pe suflet. Ca acum incerc sa fiu ok, sa terminam cu hartiile cu bine si sa nu intru f agasata si stresata in nastere. Dar iti jur... am multe lucruri reprimate pe care abia astept sa i le spun.



39 saptamani & still counting :)

Gabi_K spune:

stiu, usor de spus, dar incearca sa nu te gandesti la bani si la el. Eventual cand te suna, spune-i "ce bine ca m-ai sunat, tocmai voiam sa te sun sa rezolvam odata problema ratelor si a banilor" si daca te suna din nou, aceeasi text, iar a treia oara i-as spune sa ma sune numai cand are intentii concrete sa-si plateasca datoriile fata de mine.
Ai grija de tine si incearca sa te relaxezi, ai nevoie de multa odihna acum inainte de nastere.

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

vanilla_baby spune:

buna mamici si tatici :)
intram si noi in clubul vostru, desi mine nu-mi place sa spun ca sunt "singura". cuvantul "single" e mult mai potrivit

povestea mea e tare complicata dar am sa o simplific, trecand peste unele detalii pe care prefer sa le tin pentru mine, de fapt, prefer sa le uit.
m-am indragostit nebuneste si foarte repede de un barbat cu care am ramas insarcinata dupa o luna de relatie. vestea ne-a bucurat enorm pe amandoi si nu s-a pus problema sa nu fim impreuna sau sa nu pastrez copilul.
eu am fost (si inca sunt) intr-o stare de beatitudine de cand am vazut testul pozitiv.
el insa a inceput sa-si schimbe atitudinea si intrase intr-o faza de negare, nu voia sa vorbeasca despre ea, sa ma ajute la pregatiri, venea la consultatii dar nu parea impresionat. mi-a spus de cateva ori ca nu e pregatit si chiar ca ar trebui sa "renuntam" dar eu am pus totul pe seama presiunii si temei de necunoscut
oricum, incepusera certuri si intervenea si mama-sa cu strambe (ea urandu-ma de altfel)
am nascut si nu s-a schimbat nimic in atitudinea lui desi Lia a fost un bebe minunat, care dormea si papa si nu deranja cu absolut nimic.
primul soc a fost ca a refuzat sa o recunoasca, invocand o serie de motive penibile. am suferit enorm, desi stiam ca vinovata era si familia lui, care au refuzat sa accepte ca era tata. dar el. ce fel de barbat e?
am zis totusi ok: vreau o familie, vreau ca fetita mea sa aiba si mama si tata si o sa trecem si pestre bucata asta de hartie.
el insa pleca dimineata si venea noaptea, nici un ajutor, ma lasa fara mancare iar eu nu puteam sa ies, mereu nervi, nemuultumire, am avut cateva scandaluri si certuri oribile, m-am chinuit mult nici nu vreau sa-mi amintesc, oricum simteam cum iubirea mea si respectul pentru el se evapora cate putin in fiecare zi
familia lui nici nu a vrut sa o vada pe Lia
cand avea Lia in jur de doua luni, dupa o noua cearta, i-am dat maica-mii sms "vino sa ma iei"
a doua zi predam cheile si plecam din bucuresti
nu m-am mai uitat inapoi
bineinteles ca el a insistat mult timp cu telefoane si mesaje si multe altele, dar in toate cu mine voia sa vorbeasca, eu sa-l iert, ma iubeste. niciun cuvant despre fiica lui
apoi a renuntat vazand ca il ignor... imi mai da cate un mesaj dar nu ma misca cu absolut nimic.
el nu e tata din absolut niciun punct de vedere ci un tip care m-a lasat insarcinata :)

nu traiesc cu regret, am reusit sa-mi gasesc imediat un echilibru si sunt foarte fericita. fetita mea e minunata, o ador si avem o relatie extraordinara. am parte de sprijin din partea familiei si o multime de prieteni dragi.
ma minunez in fiecare zi ca am primit asa un dar si ma intreb ce am facut sa fiu atat de norocoasa, si nu sunt ironica :)
sunt sigura ca imi voi putea reface viata dar deocamdata sunt fericita sa fiu mama, alaptez, dormim impreuna, ne jucam toata ziua (pentru ca mama ne ajuta cu casa si mancarea) iar zilele astea a inceput sa ma stirga "maaamaaaaa"
oare ce mi-as putea dori mai mult?

anca_nicolae spune:

vanilla, ai povestit minunat, iar paragraful final este cu adevarat superb, si arata cat de apropae esti tu, ca om si ca femeie, de oa mare parte din ceea ce inseamna filozofia vietii si a sensului ei. Iti admir "beatitudinea", caldura si dragostea din sufletul tau.

Si da, in timp vei avea sansa sa iubesti din nou, uite, asa am ajuns eu la bb3 :).

musica, nastere usoara si bebi sanatos! Cu procesul, eu zic ca daca vrei sa fi de fata, insa vei fi la spital, avocata ta poate cere o amanare. Oricum, dc ai dpn pe 16, inca termen de 2 sapta poti sa astepti nasterea, asa ca poate nu vei naste inca pe 17, si vei putea sa fi in sala. Dpdv material, e bine ca partajul sa fie mai incolo, bebi va avea si el drepturile lui, pe langa drepturile tale. Cu certificatul de casatorie, avocata poate sa il ia de la tribunal sau sa ceara o foaie explicativa de proces, si casatorita inca fiind, poti decalra tu singura bebi, cu ambii parinti, conform buletinului tau, o copie xerox dupa buletinul sotului si certif de casatorie/acea hartie.

Unde nasti?

Veronica-Elena 12 ani, Tudor-Iulian 9 ani, Robert-Adrian 7 luni

vanilla_baby spune:

anca multumesc
dar uite m-am fastacit si am scris cu o gramada de greseli
nu exista buton de edit?

musica, concentreaza-te pe ce traiesti acum si nu te gandi la trecut si viitor
ai grija de bebe, ingrijeste-l si pune-l la san si vei vedea ce frumoasa e viata de fapt
nastere unoara, si nu uita ca ai tot sprijinul nostru

Mussica spune:

Anca multumesc frumos pentru incurajari. SImt ca pasesc pe teritorii noi si lucru asta e cel care ma nelinisteste si uneori am senzatia ca nu le pot rezolva. Dar am convingerea ca o sa fie bine. El vrea sa vina sa-l declare. Sper sa nu ma incurce mai mult .

Eu voi naste la Giulesti. Maine ma duc la doctor si astept vesti, sa vad ce-mi spune. Am un pic de emotii.

Vanilla ai povestit asa de frumos...iti jur ca pentru timpul in care am citit , am simtit si eu linistea si bucuria voastra de la final. E super, e acea impacare si liniste pe care mi-o doresc si eu. Sa dea Dumnezeu sa fie bine!

Initial nu am vrut sa-l las sa-l declare, am vrut sa aiba liniuta pe certificat (dar cum noi am facut Inseminare, era oarecum f.f.f. usor de demonsttrat daca se incapatana). Sa stii ca acea liniuta nu conteaza...dimpotriva...te poate ajuta pe viitor in lucruri strict administrative. Nu vei avea nevoie pt orice rahatus, de acordul la notariat al tatalui...si tot asa.

Ma bucur ca sunteti bine si sa va dea Domnul numai bine

39 saptamani & still counting :)