Desfierea??
Raspunsuri - Pagina 19
gabriella1 spune:
LA MULTI ANI,Lina ! Sa-ti dea Dumnezeu SANATATE,PUTERE,LINISTE IN SUFLET SI INFINITE BUCURII !
Gabriela
"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.
danielac spune:
Lina, sanatate multa!
Ce ai facut pana la urma, i-ai spus Ioanei de boala ta? parerea mea e ca daca i-ai spus ai facut bine si poate ca asa ai clarificat niste intrebari si indolieli legate de relatia voastra...
PUTERE si IUBIRE pentru pretioasa Emma, in fiecare zi, ora 13.
carmencat spune:
buna, Lina, ne-am cunoscut acum ceva ani pe un alt forum... am mers impreuna intr-o zi dupa un catel la ecarisaj, nu stiu daca iti mai aduci aminte de mine, si iata ca ne intalnim aici, eu in ipostaza de viitoare mamica, tu... ca mamica, o mamica care sufera
ieri cand am intrat prima oara aici, desi am mai intrat sporadic, inscrisa sunt de mult pe acest forum... am citit cu mare durere prin ce ai trecut... imi pare atat de rau, atat de imposibil de cuprins in cuvinte de rau de tot ce ti s-a intamplat...
tot ce sper este ca in final sa fie bine, sa invingi aceasta boala cumplita si copilul tau sa vina la tine si sa iti spuna ca te iubeste, ca a gresit, da, dar te iubeste
tot de ieri de cand am citit aici ma tot intreb cum e mai bine sa procedez eu insami
istoria mea e simpla, ca a atator alte femei nefericite ca nu pot avea un copil; m-am resemnat de ceva vreme ca nu voi avea niciodata copilul meu, m-am ingropat in munca si o perioada buna am incercat sa imi reprim dorinta de a fi mama, mama si atat
stiu ca sunt o mama buna, chiar daca nu am un copil inca, mai stiu ca imi doresc un copil si atat, nu neaparat un copil genetic al meu, ci un copil, pe care sa il iubesc, sa il cresc, si mai departe... nu stim... nimeni nu stie cum va fi, nu putem decat sa iubim si sa speram
tu ai avut extraordinar de multa iubire de oferit si inca mai ai, ai oferit aceasta iubire cu toata inima, nu e vina ta in ce s-a intamplat; nu e poate nici vina ei... in totalitate...
eu tot sper sa se dreaga ceva si sa fii fericita, acolo, in inima ta de mama
vezi cati prieteni necunoscuti ai?
asa cum spunem pe celalalt forum... noi iti tinem toti pumnisorii si toate labutzele sa fie bine
Carmen, Otto si Zara
carmencat spune:
"Poate ca pe nimeni nu chinuim mai mult ca pe propria noastra mama; poate ca pentru nici o dragoste nu sacrificam mai putin, atat de siguri suntem ca ne-a fost data pentru totdeauna si ca intotdeauna ne va ierta."
Jacinto Benavente
linasobolina spune:
Am vorbit cu Ioana, i-am spus ca sunt defecta, ca pe o informatie si nu altfel.
Insa sa va zic ce revelatie am avut, ca suntem la capitolul povesti;
Cum era eu asa bolnava, m-a sunat mama unui prieten plecat in alta tara, care si-a facut acolo famile, nevasta, copil, dar care a plecat asa, fara sa zica, fara sa termine facultatea, si-a luat lumea in cap, far motiv de cearta cu parintii sau alceva, asa a avut el atunci chemarea.
Va dati seama cum a fost pentru mama-sa singurul copil, totul era pentru copil, sacrificii si tot si el pleaca!
Suparare mare, vine cancerul pe capul ei, o ia baiatul si o trateaza afara, ca altfel aici murea, o salveaza si ea dupa atata timp este INCA suparata pe el, nu isi suporta proaspata nora, si tot asa, nemltumita!
Si atunci am avut revelatia: EU NU SUNT ASA!
Pentru ca as gresi!
Ioanei ii este bine acolo, in viata ei simpla, este fericita si asta conteaza.
Restul ..poveste, dorinte, nazuinte ale mele, relativul lui bine si rau....
De fapt durerea mea a fost o gelozie groaznica, ca a plecat la mama naturala, nu ca a plecat, si se vede treaba ca a fost falsa si de scurta durata sedera la ea, la naturala, din diverse motive, nu are rost sa le judec!
Insa ea si-a facut rostul acolo (asa cum e el, in concubinaj, promiscuitate, dar ii aduce el paine pe masa ??), ca e vecina cu naturala, asta e!
Insa are acolo frati, sora si se simte bine ca e la fel cu ei, simpli, limitati.
Deci ea este sanatoasa, si fericita, deocamdata, restul...nu conteaza
misha71 spune:
Am pe buze intrebarea a cel putin jumatate din forum :"Si Ioana ce a zis?" insa nu asta te voi intreba, ci cum te simti tu, acum cind i-ai spus, cind te-ai descarcat intr-un fel.
Si ma bucur ca te-ai eliberat intr-un fel de tot ce credeai tu gresit despre tine, despre felul cum ai crescut-o. Asa e. Nu ai nici o vina. A fost strict alegerea ei. NUMAI a ei. Pur si simplu asa a vrut ea sa traiasca. Nu in lux si bunastare, ci simplu, dar fericita. Probabil la tine se simtea datoare, inchistata, nu era libera sa fie ea cu adevarat. Acolo s-a gasit pe sine.
Acum ceea ce conteaza cu adevarat este ca TU sa te faci bine. TREBUIE!
Iti doresc multa putere sa dovedesti aceasta nemiloasa boala, asa cum numai tu poti sa o faci: cu credinta ca vei reusi, cu vointa si cu putere.
***********************************************************************************
In fiecare zi alaturi de Emma!
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi
Cu terapie MIHAITA POATE FI UN COPIL NORMAL-AJUTATI-L!!!
www.dropshots.com/popescu71#albums/verde/2008-12-14/05:27:48" target="_blank">Curiosilor
sanziana72 spune:
Lina, s-ar putea ca revelatia de mai sus sa fie primul tau pas spre insanatosire si pace interioara.
Am citit de curand un studiu in care cancerul spuneau ca apare in urma unor socuri emotionale, a unor suparari sau nemultumiri...
Acolo dadeau exemple de copii carora le-a murit un parinte, sau un prieten drag si care in scurt timp dupa aceea au facut cancer. Sau de oameni care isi traiau viata fara sa fie multumiti de ea. Nemultumirea afecteaza sanatatea.
Nu asta e scopul unui parinte, sa isi invete copilul sa fie fericit si sa bucure de viata? Chiar daca copilul nu o va face in felul in care se astepta parintele? Ti-ai implinit menirea ca parinte, Ioana e fericita si e ea insasi. Dar mai ai inca multe de facut pe lume asta, nu te da batuta.
"We can do no great things - only small things with great love." ("Nu putem face lucruri mari – doar lucruri mici cu multa dragoste.")Mother Teresa (1910 - 1997)
linasobolina spune:
Pai, i-am zis ca am jumate de norma la spital, ca trebuia sa am o ocupatie, dupa am fost abonata lui "Grigorica" adk Grigore Alexandrescu , pe vremea ei, mi-a venit si mie randul acum sa ma "bag in seama" cum zicea ea la Fundeni
Stie ce inseamna nodul la san, ca nu am dat cu barda zicand, stii mor, am cancer, dar probabil a intrebat si s-a lamurit ca e mai grav decat am lasat eu sa inteleaga, insa asta a fost tot.
Stiti, eu nu vreau sa vina sa stea langa mine si sa isi sacrifice viata ca sa ma ingrijeasca, ca Slava Domnului, ma descurc, insa aveam nevoie sa vad putina simpatie sau mila, sau un telefon de genul ca faci, cum iti este, ce mai zici...
Vreau sa zic ca legatura mea cu mama este de asa fel incat o cunosc si ma cunoaste dupa voce, daca e ceva in neregula, sau stam de vorba despre orice, de mancare, piata, preturi, e pastrata acea legatura intre noi, chiar daca ea are 87 de ani si e departe la Piatra.
O vad cum traieste pentru mine si stiu sigur ca e unica care imi ofera asa ceva, si asta pentru ca e mama!
Insa si eu sunt tot timpul cu gandul la ea si fac absolut orice ca sa o am cat mai mult langa mine, cat se va putea, pentru ca sufleteste am nevoie de ea.
Acum sa va mai zic ceva, cred ca si daca s-ar interesa Ioana prea mult de soarta mea, as putea intra la banuieli, ca o face din alte motive, ca modelul ei e mai distant...
Si vorba ceea, tot o mai ramane ceva dupa mine si daca ea nu gandeste asa, are cine sa o indrume si sa se gandeasca ..
Dar inca nu e cazul, ca o sa mor de alte alea nu de blestematul asta de cancer si nu acum, cel putin asa vreau
misha71 spune:
Acum poate ca pun si eu sare pe rana, insa nu ma pot abtine si te rog din tot sufletul sa nu te superi.
Ma gindeam ca poate Ioana nu a fost sa fie a ta. Stii ca expresia asta este destul de uzuala in ceea ce priveste adoptiile dar in acelasi timp si adevarata. Cind ceva sau cineva nu e destinat sa fie al tau, poti face tot ce e omeneste posibil, ca tot nu va fi.
Poate ca te-ai agatat mult prea mult de ideea de a avea un copil. Asa sint si eu acum. Imi e teama de ce va fi. Sint cu gindul numai la acel copil pe care poate ca il voi adopta, dar imi e si teama ca poate nu e copilul meu, ca ma va simti o straina si il voi simti un strain.
Toti copiii mai devreme sau ma tirziu zboara din cuib, dar una e sa zboare copilul tau, alta e sa zboare un copil care, desi a stat in casa cu tine, nu a fost niciodata al tau pe deplin, numai tu fiind cea care s-a agatat cu disperare de aceasta himera nascuta din dorinta de a fi mama.
Poate ca vorbesc aiurea, insa sper doar sa nu ma intelegi gresit.
Si......
Citat: |
Dar inca nu e cazul, ca o sa mor de alte alea nu de blestematul asta de cancer si nu acum, cel putin asa vreau |
da-mi voie sa te imbratisez pentru cuvintele astea!
***********************************************************************************
In fiecare zi alaturi de Emma!
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">O inimioara are nevoie de voi! / Blogul cu ingerasi
Cu terapie MIHAITA POATE FI UN COPIL NORMAL-AJUTATI-L!!!
www.dropshots.com/popescu71#albums/verde/2008-12-14/05:27:48" target="_blank">Curiosilor