Am procedat corect ?

Raspunsuri - Pagina 8

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

eu ma gindesc doar la faptul ca bblisa mea e suparata si daca vorbeste cineva mai repede in prezenta ei... ar fi inacceptabil sa vada ca ne batem!
Nu stiu ce ar fi in sufletelul ei, da'-s convinsa ca nici n-o sa aflu, pentru ca daca indrazneste sa se apropie cineva de mine cind sint cu ea in brate, nu face mai mult de doi pasi...toata viata lui de acum incolo!!!!
Nu sar pentru mine insami cum as sari pentru ea.

Deci, daca m-ar trage pe mine de ureki, ne-am bate in parte si poate dupa as trece peste.
Daca ar face asta in fata copilului, n-ar mai exista cale de intoarcere.

Elise & BBLisa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ophelya spune:

dicirstea

consider ca ai procedat corect.

indiferent ca i-ai spus sau nu corect suma corecta de bani ce avea sa o plateasca, NU TREBUIA SA TE ABUZEZE FIZIC!

nu consider ca e o greseala ca i-ai spus spuna aproximativa, si la urma rmei noi oamenii facem greseli neintetionat, si nu era o greseala fatala.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dicirstea spune:

Stiti ce mi se pare mai dureros psihic? Faptul ca eu dadeam sfaturi categorice de taiat raul de la radacina si de evitat casnicia in agonie, adica aceea de forma. Iar acum, cand e vorba de mine, imi dau seama cat e de greu sa iei asemenea hotarari...Tot compun scenarii in minte, imi aleg cuvintele...sa fie categorice, dar nejignitoare, sa fiu calma, dar sa nu ma inmoi--si mai ales sa nu ma umfle plansul ( sa nu mi se vada slabiciunea).


mamica lui Matei Constantin (21.05.2007)
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">http://www.helpsonia.com/povestea-sonieiAjutati-o pe Sonia !/url]

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lorenza spune:

Oricum,nu te grabi,gandeste-te bine cum sa abordezi problema.Mi se pare necesar ca totusi sa aveti niste discutii,sa stie ce ar putea sa-l astepte daca nu vrea sa-si corecteze problemele,ascunzandu-si capul in nisip n-o sa rezolve nimic.Poate se trezeste in cea din urma clipa,nu mi se pare imposibil.Daca stie ce pericol il asteapta si totusi pare sa nu-i pese...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alessia105 spune:

Si eu sunt de accord cu Lorenza ... nu te grabi si mai ales nu iti face procese de constiinta ..asta e ..stii tu ca e o vb in romani " teoria ca teoria , dar practica te omoara"..mai ales cand e vorba de viata ta , de cei dragi tie .....daca va accordati o sansa am mai spus trebuie sa luptati ptr ea ...vorbiti ,discutati vedeti unde e problema ...chiar daca ai scapari si plangi ...nu-i nimic ...si ce daca vede ca esti slaba?!?! el trebuie sa vada ca esti HOTARATA ... ca oricat ti-ar fi de greu ,asta ai in cap si asta vei face .Are O SANSA ..depinde de el daca e laie sau balaie ...tu esti decisa si hotarata sa nu accepti mojiciile lui.
Si repet nu exclude varianta unui ajutor mai mult sau mai putin specializat din afara ..cineva care sa priveasca lucrurile din afara si sa fie neutru ..daca nu ptr el ..macar pentr voi amandoi ca si cuplu ...si chiar daca nu e un consilier matrimonial ( ca astia costa ),dar la un duhovnic sau de ce nu de la un prieten comun care poate sa fie echidistant .Trebuie sa vorbiti deschis despre ceea ce nu merge , despre ceea ce va deranjeaza si la unu si la altu ..nu il acuza ,dar nici ridica statuie ...nu il tine in puf , dar nici nu te purta cu el ca si cum ar fi un nimic ...incearca sa gasesti o punte de echilibru ...pentru ca asa poate va intelege si el ca o casnicie nu presunpune ca unu sa de-a cu pumnul in masa si se rezolva toata ..ci de asta se cheama cuplu ca fie 2 ..in orice .Si nu uita noi suntem aici ...

----------------------------------------------------
Alessia,Dezbracatu' si Spiderman

Si ei au dreptul la viata...semneaza si tu

O parte din mine

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ramona J spune:

Sa fii categorica nu inseamna ca depui actele de divort la primul schimb de replici mai inflacarat. Dar trebuie sa negociezi cu sotul tau. Poate ca astepti prea multe, poate (sigur) ca si el se enerveaza prea repede. Eu cred ca la voi e vorba de o lipsa de comunicare.
Ma rog, ce a facut el e foarte grav si nu vreau sa-i caut vreo scuza.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns otilica74 spune:

Dicarstea, eu am vazut cam tarziu subiectul asta si deci problema ta, m-as bucura sa aud ca s-au terminat problemele intre voi si sunteti fericiti, cred ca trebuie sa treaca un timp sa va calmati sa analizati la rece tot, se pare ca el incearca sa uite.
Cum se poarta cu copilul?
I-a fost dor de el cat a fost plecat, ce ai observat tu?
Stii, si eu am sesizat o diferenta de comportament la sotul meu, dupa ce s-a nascut copilul.
Am o dilema oare asta se intampla din cauza modificarilor corporale pe care le suferim intr-o sarcina, sau o fii din cauza responsabilitatilor pe care le implica aparitia unui copil, o fii dorinta lor sa aiba copii, iar cand ii au nu le mai convine situatia si constata ca nu mai au iesire, ca nu-l mai pot da inapoi,se simt legatii, sufocati?
Aici ar fii buna parerea unui barbat!
Eu zic sa nu te pripesti si sa mai incerci sa mai discuti cu el, oricum tu il cunosti si imposibil sa nu ajungi la un consens, dat fiindca nu mai ai 18 ani si este mai matura.
Pacat ca aveti asa o minune, fructul dragostei voastre(pe care multi nu il au) si s-a ajuns aici...
Te pup si sa dai dovada de multa intelepciune


Mamica implinita

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iepumic spune:


dicirstea, noi ne-am mai intalnit la subiectul despre mame greu de suportat......se pare ca avem tot mai multe lucruri in comun. Nu sunt in masura sa iti dau sfaturi pt. ca si eu am mare nevoie de ele, gasindu-ma intr-un impas psihologic asemanator cu al tau pana la un punct INSA ultima postare a lui Marius mi se pare de bun simt si sunt intr-totul de acord cu ea, in special cu:

quote:

1. Nimeni niciodata nu are dreptul sa loveasca o alta persoana. Oricare dintre noi avem dreptul la propria identitate, la propria imagine, la propriile opinii, la propriile decizii, la eul propriu, la demnitate. Utilizarea fortei fizice sau psihice pentru a impune o anumita opinie, o anumita decizie nu are ce sa caute in preajma nimanui.
4. Nu am acceptat niciodata ca intr-o relatie (!!!) una din parti sa devina sluga celeilalte. De aceea este o relatie ca sa fie echilibru daca nu, atunci out.



As adauga: responsabilitatea unei relatii nu cade exclusiv pe umerii unei singure persoane!!!!! O relatie implica prin definitie 2 persoane si fiecare trebuie sa aiba grija de partea lui de relatie cat poate de bine, nu unul sa faca mereu compromisuri si celalalt sa nu depuna nici un efort....o relatie nu poate fi unilaterala si nu va functiona asa niciodata. Toti avem momente mai bune si mai proaste, nevoie de sustinere, de intelegere.....dar daca unul e mereu obosit, nervos, certaret iar celalalt trebuie sa fie mereu cel care il intelege, il sustine etc., nefiind tratat in mod echivalent intr-o situatie similare.....atunci...."pardon scuzati"....nu vad cum se mai poate numi asta o relatie. Fiecare are o limita a suportabilitatii si in functie de asta poate decide daca merge mai departe sau nu intr-o anumita conjunctura.
Observatie personala: oamenii nu se schimba ca vrem noi, ci ca vor ei....iar ei vor daca isi dau seama ca gresesc si unde si ca trebuie sa schimbe.....atata timp cat o persoana nu recunoaste ca a gresit si nu "isi vede parul din ochi", nu are nici un rost sa speram ca lucrurile se vor imbunatati in relatia cu acea persoana pt ca, poate, se va schimba. Este un fel de a ne minti singuri.

Iti doresc multa putere psihica pentru a lua cea mai buna decizie pt. tine si pt. copil si multa liniste sufleteasca.

Marius, .


Iepumic
Noi pozici cu Iepi-Mici
Ajutati-l pe Alex!!!

All's Well That Ends Well.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dicirstea spune:

iepumic .
Ne revenim. Adica am avut o saptamana de raceala pana la o discutie care sa despice firul in patru si care sa lamureasca cine si cu ce a gresit si mai ales cum sa continuam. Am sarbatorit chiar si 5 ani de la casatorie ( e adevarat ..cu o zi mai tarziu, dar tot sarbatorire se cheama ca a fost), am facut si un botez comorii noastre. A spus ca nu concepe sa treaca o zi fara sa il vada iar Matei se bucura intr-un mare fel cand il vede. Daca as avea memoria mai scurta, as putea spune ca nu s-a intamplat nimic.
Iti doresc minte limpede si putere sa iei cele mai bune decizii.
pentru toti cei care s-au gandit la mine.

mamica lui Matei Constantin (21.05.2007)
BUBURUZU MEU BOTEZAT


www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">Ajutati-o pe Sonia!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns goanga23 spune:

draga dicristea,

daca vrei sa mai dati o sansa relatiei (casatoriei)..trimite-l la psiholog! Avand in vedere trecutul lui , bataile primite, atmosfera din casa parintilor cred ca pur si simplu nu se poate controla in momentele cand este foarte nervos (anger management!!)...nici nu iti da-i seama ce impact poate avea asupra unui adult faptul ca a fost abuzat fizic in copilarie. Discuta cu el si vezi poate accepta sa vorbeasca cu cineva...altfel ma indoiesc ca problema lui se va rezolva de la sine si peste noapte va putea sa-si controleze pornirile.
Parerea mea este ca sotul tau are nevoie de ajutor de specialitate ...tu singurica nu vei putea sa-l vindeci de "demonii trecutului"..asa ca daca-l iubesti mai da o sansa casatoriei voastre numai daca si el accepta ca are o problema si doreste sa si-o rezolve.

Bafta multa si sa auzim numai de bine,

Andreea

Mergi la inceput