BB Darius are nevoie de noi!

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 16

Messa spune:

Lilico, vez' ca trebe mutat subiectu' la umanitare, ca modelatorii sunt vigilentz shi au bota pregatita, la spate ... trebe sa trimiti acte, sa-ti asumi subiectul, nush cum e procedura... io tocmai ce vazui un flit cam cu colesterol la subiectul deschis cu baietelul operat azi la Cluj, care mai facu si blocaj renal... acuma, ce sa zic, s-or fi fript modelatorii cu nejte fraude, de-aia stau cu pusca dupe ushe, dar hai sa fim, vorba filmului, "legal, tot timpu' legal" shi sa ajunga subiectul la umanitare.

ylilimic spune:

Messa - am spus ca de luni subiectul va fi mutat oficial la Umanitare si nu am sa dau gres. Daca iti poti inchipui...am dirijat scanarea de documente de la mangalia, insa delcaratia mea cu semnatura nu mi-a trecut prin cap s-o fac asa ca musai astept pana maine, ca azi, duminica fiind, chiar nu am unde...

Toate celelalte documente sunt pregatite. Sa fie intr-un ceas bun!
iti trimit tot acushica si modficarile pentru site...

Ajutati-l pe Darius! / www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">Ajutati-o pe Sonia

Nasterea 1 - Un puzzle cu flori de liliac - Luca Matei - 05.11.2004
Nasterea 2 - In asteptarea d-lui Maslinuta! - www.onetruemedia.com/my_shared?z=15c3fccea103d6e25e31e4&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Adam Cristian- 15.01.2007 / www.youtube.com/user/ylilimic" target="_blank"> filmulete /www.rockyou.com/show_my_gallery.php?instanceid=69848621" target="_blank"> slide 1 / www.rockyou.com/show_my_gallery.php?instanceid=71222273" target="_blank">slide 2

ylilimic spune:

messa - ai e-mail cu modificarile.

Ajutati-l pe Darius! / www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">Ajutati-o pe Sonia

Nasterea 1 - Un puzzle cu flori de liliac - Luca Matei - 05.11.2004
Nasterea 2 - In asteptarea d-lui Maslinuta! - www.onetruemedia.com/my_shared?z=15c3fccea103d6e25e31e4&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">Adam Cristian- 15.01.2007 / www.youtube.com/user/ylilimic" target="_blank"> filmulete /www.rockyou.com/show_my_gallery.php?instanceid=69848621" target="_blank"> slide 1 / www.rockyou.com/show_my_gallery.php?instanceid=71222273" target="_blank">slide 2

Marina spune:

Draga Messa sa stii ca pe una m-a durut tonul tau ironic. Nu stam cu bata si nici nu omoram pe cineva. Cred ca pe site-ul asta se fac o multime de eforturi pentru a da ajutor celor care au nevoie.

Si DA avem o procedura in ceea ce priveste strangerea banilor, procedura extrem de simpla zic eu. Si asta pentru ca au fost cateva cazuri celebre in care am fost trasi pe sfoara si nu vrem ca acest lucru sa se mai repete.

Ylilimic bafta multa. Din experienta zic, cazurile umanitare cele mai de succes au fost cele care au avut in spate o persoana plina de energie si perseverenta ca si tine.

Messa spune:

marina, o sa fiu putin offtopic dar iti raspund aici, desi reactia mea se datoreaza modului in care voi, moderatorii, ati raspuns la subiectul referitor la Edi, postat de danielafun.

Sper sa fiu destul de clara in ceea ce voi incerca sa explic mai jos.

Ideea este ca in primul rand am sesizat si m-a deranjat sarcasmul moderatoarei Sheannamp (citez:
"Tratamentul adecvat bolii" este corectia chirugicala si nu ANTENA 1.
Aceasta se numeste intimidare, in propriul stil balcanic.", replica data ca raspuns la o parte din postarea danieleifun: "Toate demersurile familiei de a face ceva pentru acest copil au fost in zadar , nu coopera deloc . Pina intr-o zi cind am apelat la Antena 1 . Din acea zi s-a putut hrani si copilul ( prescrisese interzicerea alaptarii ) , copilul a primit tratamentul adecvat bolii , s-au facut investigatii ecografice ..." O astfel de atitudine din partea sheanneimp nu este, dupa parerea mea, ca om care detin, administrez si moderez un forum de 3 ani de zile, potrivita pentru un moderator, in situatia respectiva. Desigur, poti argumenta in favoarea medicilor, chiar e normal s-o faci, dar nu pe un ton sarcastic adresat unei persoane care tocmai traieste o trauma in directa legatura cu sistemul medical romanesc. Nu iti poti permite, nici in nume personal, cu atat mai putin ca moderator, sa ironizezi simtamintele, concluziile si interpretarea situatiei unui om care este exact in mijlocul unei tragedii. Nu poti sa-ti bati joc de suferinta cuiva. Poti sa incerci intai sa intelegi prin ce trece omul ala... sa incerci sa intelegi de ce vede lucrurile asa, nu sa-l agresezi cu o replica "tare" de la inaltimea statutului de moderator. Mie, personal, asta mi se pare intimidare in propriul stil balcanic.

In al doilea rand, interventia complet golita de sentimente, de o raceala robotica, a moderatoarei Witchie, la cateva ore de la operatia unui copil a carui stare nu era stabilizata, in conditiile in care "matusa" care de fapt e nasa, tocmai spusese ca bebelusul urmeaza sa faca dializa etc. etc., pe mine una, m-a socat. Tocmai citisem despre operatie si despre starea incerta a copilului, ma simteam neputincioasa, imi tineam copilul in brate si ma gandeam, Doamne, sa nu ni se intample niciodata o asemenea grozavie, empatizam cu apropiatii bebelusului si simteam acea stare de anxietate si expectativa obositoare si chiar dureroasa si... ajung la mesajul lui Witchie. A fost ca un perete aparut brusc in fata unui om care alearga cu 30 km/ora. Atat de rece si distant, complet detasat de tot continutul topicului, ca si cum toata tragedia lui Edi trecea la 20 de eoni distanta de ea. Plus abia perceptibila ironie la adresa timpului danieleifun. Serios, a fost fi-mea usor racita si nu aveam timp nici sa respir... dar in cazul unei astfel de nenorociri? Cate sunt de facut! Plus ca medicii nu stau sa scrie hartii cand le cer pacientii, ci cand au timp sa scrie. Si, sa-mi fie cu iertare sheannamp, uneori, unii dintre ei, daca nu e musai, cand au chef. Ma intreb... oare mesajul acesta dur si rece nu putea fi amanat de moderatoare pana cand se afla ca starea copilului e stabila?

STIU ca pe net circula mai multe escrocherii decat cazuri reale. STIU ca TREBUIE si E NORMAL sa va protejati de indivizii care sunt capabili de a insela increderea oamenilor. STIU ca sunt niste proceduri pe care le-ati alcatuit in urma experientelor nefericite. DAR... ce se intampla cu PREZUMTIA DE NEVINOVATIE? De ce nu se pot trata situatiile astea cu mai mult tact, cu mai multa delicatete, cu mai multa empatie? Mie asta imi transmite expresia "comunitatea DC" - caldura, intelegere, empatie, prietenie, iubire, umanitate. De ce atunci mesaje ca cele despre care am vorbit mai sus?

Irinel spune:

Draga mea Lili, ce fericita sunt de vestile pe care le gasesc despre MAdalina si Darius. Bineinteles, nu ma refer la faptul ca mititelul s-a chinuit atat la operatia aceea, ci la faptul ca Madalina si sotul ei s-au decis se pare irevocabil sa il scoata pe Darius in afara tarii si sa ii ofere o sansa adevarata de a fi bine, sanatos si de a se duce curand cu el acasa, sa se bucure cu adevarat de dragalaseniile lui, fara stresul firelor, al febrei, al antibioticelor, operatiilor s.a.m.d. Cateva zile nu am reusit deloc sa intru pe aici si aproape nu mi-a venit sa cred dimineata citind ca asa de brusc Madalina s-a razgandit (ce mult ma bucur!). Iata ca lupta ta n-a fost in zadar. Voiam sa iti spun ca si aici prefera sa intepe bebelusii si sa le puna catetere decat linii centrale, pentru ca liniile centrale presupun si unele riscuri, riscuri ce ti le spun la momentul cand decid ca trebuie pusa linia centrala pentru ca efectiv nu mai pot pune cateter. Este un chin cu pusul cateterurilor, stiu asta din proprie experienta, e groaznic, exact sentimentul Madalinei il ai, ca fac experiente pe bietul copil care plange cat poate saracutul si tot nu reusesc, si el tot plange... Dar dupa cum ziceam se pare ca totusi se prefera chinul asta decat liniile centrale atata timp cat mai gasesc venele (chiar si cu greu). Cu liniile centrale sunt riscuri la punere (sansele de complicatii sunt mici, e drept, dar ei te pun sa semnezi ca esti de acord cu interventia, si ca esti in cunostinta de cauza cu riscurile operatiei) dar si dupa (stiu ca sunt de multe ori poarta pentru infectii). Oricum in anumite cazuri cum spunea si Doina, prind tare bine, si chinul bebelusului cu acele se termina. In cazul lui Darius , care sta de atatea luni in spital si a avut in permanenta nevoie de catetere, probabil ca s-ar fi preferat in alta parte punerea unei linii centrale. Pupici pe dintisorul scump. Sa va ajute Dumnezeu sa ajungeti la operatie si sa se intoarca acasa sanatos.

Sa ne rugam pentru Sonia si sa o ajutam!

Stefanel are o sansa la o viata normala

Bebe Darius vrea sa traiasca

Irina, Daniel (28 Mai 2004) si ingerasul Maria

cristiana70 spune:

LILISOR, ma bucur mult ca esti pe cale de a transfera subiectul la "umanitare", iti tin pumnii sa ai cat mai mult succes! Cred ca Madalina de-abia asteapta sa-si vada micutul scapat din jungla spitalelor autohtone.

Cat despre comentariul MESSEI, il sustin si-l aprob intrutotul. Mama micutului operat la Cluj nu e probabil medic, ca sa aiba cu ce impresiona cadrele medicale, ci o femeie care a nascut un copil bolnav, si care merita mai multa atentie si tact din partea cadrelor medicale. Din pacate, resursele materiale din spitale sunt limitate, asa ca acolo ca si peste tot altundeva exista "ai nostri" si "restul". Pacat ca pentru restul se recomanda stancile Tarpeiene... ca asta n-o fi tot un fel de balcanism.

Ajutati-i pe micutii www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">Sonia, Darius si Edi!

cristina mamica de David (21.12.2006)

Messa spune:

Ca tot s-a adus in discutie subiectul... cred in profesionalismul medicilor romani; dar problema e ca stau prost la capitolul comunicare si rabdare... uneori si timp. Ca sa ma fac mai bine inteleasa, am sa va povestesc ce mi-a spus prietena mea care anul trecut a terminat medicina veterinara, dau copy/paste dintr-un mail al ei: "Un medic veterinar trebuie sa fie si cumva psiholog... nu ai numai cainele sau mitza ca pacient, ci si stapanul. Cainele si mitza nu te intreaba nimic, stau si rabda orice le faci, tu stii ca te zbati sa le faci bine, ei doar te privesc cu ochii aia... tu stii ca au o sansa la o suta, ei se uita la tine si te lasa sa le faci orice... dar stapanii te privesc altfel - esti ala care decide daca animalul traieste sau nu si fiecare gest al tau, pe care tu il faci cu frenezia omului care spera si cu siguranta omului care stie, e interpretat ca brutal, neomenos... si daca animalul moare, tu stii ca ai facut totul, stapanul e sigur ca nu ai facut nimic si ca esti un alt tampit in halat care isi face scoala pe vieti... nu e asa... eu uneori nu stiu daca sa folosesc 10 minute sa explic stapanului ceea ce m-au invatat sase ani de scoala, sau sa incep mai devreme tratamentul care da acea sansa din o suta animalului care sufera. E foarte greu, dar pana la urma nu stapanul conteaza, ci animalul ala pe care daca nu-l ajut eu, moare... in alea 10 minute... prefer sa explic dupa... dar uneori... nu pot."