depresie sau nebunie?
depresie sau nebunie? | Autor: alexis2002
De ceva timp stau si ma intreb ce sa fac cu viata mea?cum am ajuns in situatia asta care pare ,cel putin ptr mine,fara iesire.dupa 7ani de stat intr-o alta tara,dupa "n"joburi mai bine sau mai prost platite,majoritatea la negru,o convietuire ajunsa la final,stau si ma intreb care e cu adevarat viata mea?singura raza de lumina a ramas fetita mea,e singura ptr care ma mai trezesc dimineata, ptr care mai zimbesc si ptr care imi aduna putina energie ramasa.simt ca traiesc viata altei persoane,ma simt straina de tot ce ma inconjoara,am ajuns sa nu mai vreau sa vad pe nimeni,sa nu mai vreau nici macar sa raspund la telefon.as vrea sa fac ceva sa ies dar parca n-am forta si simt cum ma afund din ce in ce mai mult.sint satula de tot.as vrea sa incep o noua viata dar nu pot,nu stiu de unde sa incep.m-am saturat de job-urile prost platite si mai ales la negru si cel mai tare m-am saturat de nesiguranta pe care mi-o dau.cum sa-mi iau viata in miini cind nu stiu daca miine sau peste o saptamina voi avea din ce intretine un copil?probabil am ajuns in pragul nebuniei.nici nu stiu de fapt de ce am scris atit,nu stiu daca vreau sfaturi sau doar am scris ca sa ma descarc.probabil amindoua.cert e ca la nici 30 de ani ma simt singura,fara putere si fara un drum in viata.
Raspunsuri
maru spune:
respira adanc
pune-ti gandurile in ordine
fa-ti o lista cu ce iti lipseste
fa o alta lista in paralel in care sa cauti metode de a avea ce iti lipseste
fa o lista cu prietenii pe care ii mai ai
suna-i si invita-i la o cafea
cei ce iti sunt prieteni adevarati vor veni
celor ce vin spune-le ca ai nevoie de ajutor
ca ai nevoie sa iesi
ca ai nevoie de un job bun, legal,
nu stiu unde esti acum, in Ro sau in afara, dar primul lucru care l-am invatat aici a fost sa imi fac o retea de cunostinte, sa spun la toata lumea ca am nevoie de job si ce stiu sa fac, ce calificari am,
scuze, revin: deci exploateaza la maxim reteaua ta prieteni
apoi ia fata in parc, uita-te la ea cum se joaca, uita-te la fata ei si la inocenta ce se citeste pe fata ei, si spune: nu e cel mai frumos lucru de pe lume?
scuze daca am deranjat: nu am trecut printr-o despartire, dar in momentele negre ale vietii asta e ce fac: imi adun prietenii si imi evaluez viata
Doamne'ajuta!
nelis spune:
Drumuri sunt destule numai ca tre sa alegi tu unul, plus de asta centrul universului tau este fetita ta.
Fi optimista , viata nu este mereu asa cum ne dorim , mai sunt si perioade dificile dar tebuie sa ne mobilizam si sa mergem mai departe.
Iar daca nu esti multumita de viata ta, incepe alta intr-un alt loc, cu un alt job.Orice inceput este greu dar nu imposibil.
fa ceva cu viata ta acum cand se mai poate face ceva, ca la 60 ani nu mai poti face nimic si o sa ai multe regrete.
Nu o luat neaparat ca pe un sfat ci doar ca pe un sprijin.
Fruntea sus....priveste spre fetita ta si mergi mai departe.
alexis2002 spune:
Maru,sint in Italia si din pacate Italia nu e Canada.cunostinte multe,prieteni putini,pe doar doua persoane ma pot baza la greu,orasel mic,batrin care nu ofera mai nimic.despartirea s-a produs doar sufleteste inca locuim impreuna.fetita e sufletul meu,traiesc prin ea si atit.as vrea sa ma intorc acasa,sa-mi iau un job,oricare,cel putin sint acasa,dar ma opreste teama de a nu-i putea oferi fetitei ceea ce-i ofer aici,ce aici e normalitate acolo e un lux.n-as putea sa vad ca sufera doar ca sa-mi fie mie mai bine sufleteste.sa o iau de la cap aici de una singura cu un copil imi e imposibil.si uite asa ma invirt ca un ciine in jurul cozii si nu reusesc sa fac nimic,si ma simt din ce in ce mai rau si fizic si sufleteste.
maru spune:
quote:
Originally posted by alexis2002
Maru,sint in Italia si din pacate Italia nu e Canada.cunostinte multe,prieteni putini,pe doar doua persoane ma pot baza la greu,orasel mic,batrin care nu ofera mai nimic.despartirea s-a produs doar sufleteste inca locuim impreuna.fetita e sufletul meu,traiesc prin ea si atit.as vrea sa ma intorc acasa,sa-mi iau un job,oricare,cel putin sint acasa,dar ma opreste teama de a nu-i putea oferi fetitei ceea ce-i ofer aici,ce aici e normalitate acolo e un lux.n-as putea sa vad ca sufera doar ca sa-mi fie mie mai bine sufleteste.sa o iau de la cap aici de una singura cu un copil imi e imposibil.si uite asa ma invirt ca un ciine in jurul cozii si nu reusesc sa fac nimic,si ma simt din ce in ce mai rau si fizic si sufleteste.
cu atat mai mult
prietenii tai vor sari in ajutor indiferent unde esti.
Crezi ca in Canada fac romanii petreceri de intampinare cand vii, la avion?
nu, trebuie sa iti construiesti relatiile, sa le mentii
iar de ruptura sufleteasca, cred ca doar oboseala
iesiti undeva impreuna, o relatie trebuie intretinuta ca si focul
am multi ani de casnicie, si am invatat destul de repede, ca trebuie sa mentin relatia prin momente placute, prin iesiri, ca vazand ce ii ofer eu, va urma exemplul, si tot asa
o imbratisare si.. .sunt aici
Doamne'ajuta!
alexis2002 spune:
Focul nostru s-a stins cam de multicel,pina si viata sexuala e inexistenta de mai bine de un an.nu stiu exact cind s-a produs ruptura ce stiu este ca nu mai putem repara nimic,putem doar sa discutam civil in ceea ce priveste copilul,mai iesim din cind in cind si atit.eu eram o persoana vesela,curajoasa,optimista,inconjurata de o gramada de prieteni si m-am schimbat datorita caracterului lui care este total diferit de al meu.acum sint mai ursuza decit el si mai stinsa ca niciodata.multumesc mult ptr sfaturi.
maru spune:
imi pare rau sa aud asta
si totusi ce va leaga, in afara de copil
nu pot sa imi imaginez ca copilul e suficient pentru a va tine impreuna
Doamne'ajuta!
alexis2002 spune:
quote:
Originally posted by maru
imi pare rau sa aud asta
si totusi ce va leaga, in afara de copil
nu pot sa imi imaginez ca copilul e suficient pentru a va tine impreuna
Doamne'ajuta!
Nici eu nu stiu,obisnuita,probabil lasitatea mea de a-mi luat viata in propriile miini,sau momentul acesta in care ma simt atit de neputincioasa.sper sa am taria necesara sa ma pot rupe si sa-mi asum responsabilitatea de a-mi conduce propria viata.daca nu de ragul meu macar de dragul copilului.
incognito spune:
Cred ca esti in depresie.Pur si simplu.
Cauta ajutor.E important.
Numai bine iti doresc,tine-ne la curent cu ce mai faci daca iti face bine sa vorbesti.
Cu prietenie,
Incognito
Ramona J spune:
Depresie, clar. Dar sa spui ca ai "doar doi" prieteni... Unul bun e de ajuns, dar mai doi!
Fa-ti un plan de bataie, pune ordine in ceea ce stii ca ai de facut si vezi care sint prioritatile. Apoi le abordezi - pe rind.
Gindeste-te ca e doar o etapa din viata ta, ca vei mai avea urcusuri (si coborisuri), dar nu e sfirsitul lumii.
The best thing you can do for your children is to love your wife.
alexis2002 spune:
Teoretic e usor insa practica e mai grea.am o intreaga lista cu ce ar trebui sa fac si totusi nu reusesc.de ce oare?ce anume ma tine pe loc,ce oare ma face sa ma complac in situatia asta,cu am ajuns in situatia asta?sint intrebari la care nu gasesc raspuns.