Despre copii care nu stau si nu aud

Am si eu o dilema in legatura cu copiii care nu stau. Precizez ca este vorba de copii mai maricei, de 4-5 ani. Nu stau pe scaun mai mult de 20-30 de minute la o activitate educativa, exceptand calculatorul (care nu stiu daca poate fi inclus in acest gen de activitati) si nici chiar la masa, ca sa manance. A doua problema e cu copiii care nu aud cand ii intreaba cineva ceva, o data, de doua ori, de ...n ori. Nu aud cat timp nu ii intereseaza decat jocul lor. Am si eu nevoie de o parere obiectiva, daca ati cunoscut astfel de copiii, ca parinti, rude sau ca educatori. Asta pentru ca parintii au tendinta in general, cred eu, sa spuna ca aceste obiceiuri nu sunt asa de grave avand in vedere varsta dar cand se ajunge la gradinita sau la scoala, sunt foarte putine persoane care sunt dispuse sa accepte astfel de copii. Prima tendinta a lor e sa condamne acest fel de comportament care nu este deloc comod si deranjeaza atat educatorul cat si restul colectivului. Nu mai trebuie sa spun ca atunci si copilul are foarte mult de suferit.
Ei, ce ziceti? Care e parerea voastra? Astept cu nerabdare respunsurile voastre!

Anca

P.S. sa nu credeti ca vreau doar sa fac un studiu de caz. Chiar am nevoie de sfaturile voastre

cl spune:

Anca, si Alex al meu este asa. Educatoarea mi-a spus ca este normal, nu se pot inca concentra mult timp. Si atunci cand se concentreaza asupra unui joc, nu mai aude nimic, pot sa urlu la el! Trebuie sa-l trag de maneca, sa realizeze ca vorbesc cu el. M-am speriat la inceput, dar o discutie cu doamna m-a linistit. Anca, la varsta lor, perioada maxima de concentrare este de 10 minute, iar pe la 6 ani ajunge la 20 de minute. Asa ca, rabdare!
Claudia si Alex(4 ani si 6 luni)

AncaG spune:

Claudia, multumesc pentru raspuns. Din fericire ai dat peste o educatoare care a inteles copilul. Ce poti face insa in cazul in care chiar educatoarea se poarta urat cu copilul si mai ca il priveste ca pe un paria, din cauza acestui tip de comportament? Din acelasi motiv directoarea gradinitei 'a recomandat' ca, copilul sa fie consultat de un psiholog .

Anca

P.S. Claudia, nu este vorba de Voinicel unde nu au fost niciodata astfel de probleme.

cl spune:

Anca, schimbi gradinita! Este vorba despre niste cunostinte elementare de psihologia copilului, pe care orice educatoare ar trebui sa le aiba! Stiu ca doamna de la Voinicel care batea copiii nu mai este, din fericire. Despre ce gradinita este vorba? Si ca sa te linistesti, sa stii ca am vazut si la alti micuti acest comportament. Al meu face exceptie doar la masa, ca este un fomist! Ma trage de maneca "nu e gata masa?" si rade totul in max. 10 minute!


PS Uitasem: eu as trimite-o pe doamna la psiholog si sa mai studieze putin!

Claudia si Alex (4 ani si 6 luni)

dori spune:

Eu zic sa nu stai pe ganduri si sa schimbi educatoarea sau gradinita daca ti se pare ca se poarta urat cu copilul.
Iar faptul ca nu se poate concentra mai mult de 20 min nu este o problema. Este suficient pentru varsta asta, la care copiii au nevoie de multa miscare.

Lauraa spune:

Si noi ne-am speriat cand Ina nu ne auzea. Eram convinsi ca e surda. Am incercat sa o testam cum ne-am priceput si am vazut ca e vorba doar de concentrare, auzul ii este bun. Puteai sa strigi cateodata orice, nici nu se uita spre tine.Am testat-o soptind in spatele ei niste chestii "interesante" atunci cand nu era preocupata. Ex: "Am ciocolata" " Ce papusica frumoasa am cumparat",etc. Aude ca o soacra, dar numai ce o intereseaza...

LAURA

GabrielaG spune:

Eu spun ca ar trebui sa fii linistita. Baiatul meu cel mare de 5 ani si ceva este exact cum il descrii tu: in fata calculatorului sta oricat si nu aude si nu vede cand vorbesti cu el. La aceasta varsta mai mult de 20 minute nu ai cum sa reusesti sa-l faci sa fie concentrat si sa te urmareasca; mai ales daca el considera ca nu-l intereseaza subiectul.
Si ca sa nu fiu un gen din parintii de care vorbesti in general, iti dau un exemplu: anul trecut (deci baiatul meu era la grupa mica spre sfarsit) una din educatoare mi s-a plans ca nu e atent ca nu vrea sa colaboreze, etc...am intrebat-o pe cealalta daca a observat vreo schimbare in sensul asta la baietelul meu, ma gandeam ca sufera pt. ca era plecat sotul de ceva timp din tara; si ca sa ma linisteasca m-a rugat sa stau dimineata aceea sa asist si eu la o "ora" de-a lor si sa vad cum se comporta el in raport cu ceilalti.
Pai pot spune ca al meu era cuminte, dar nu era atent. Si ceilalti ce crezi ca faceau? (nu toti bineinteles); unii aveau o treaba cu creioanele de pe masa, desi trebuiau sa stea cu mana la spate, alta fetita isi pierduse un papuc si era preocupata pe sub masa sa si-l puna iar in picior, oricum erau multi neatenti.. Mi s-a explicat ca de fapt asta e varsta si nu au cum sa le ceara sa stea lipiti de scaun; trebuie antrenati permanent sa nu aiba timp sa se plictiseasca, dar nu poti cere unui copil sa stea pe scaun si sa se uite in gura educatoarei. El trebuie sa vada imagini din ce li se explica, sa guste, sa pipaie, sa incerce el sa contruiasca sau sa realizeze ceva, sa fie incurajat in ceea ce face. Ar mai fi multe de spus pe tema asta; i s-a spus ca nu stie sa coloreze, ca el mazgaleste si aproape jumatate de an nu voia sa coloreze deloc, pe motiv ca "el nu stie".
Nu mai fi ingrijorata si schimba gradinita daca nu esti multumita.
Sanatate si multa bafta,
Gabriela si baietii

Julie spune:

Intr-adevar, la 4-5 ani copiii nu pot sta concentrati mai mult de 20 de minute(de obicei cam 10, insa, si in timpul unei "ore" trebuie schimbata activitatea de cateva ori, chiar daca se pastreaza tema), asa cum au zis si fetele.

Pe de alta parte (acum vorbesc ca educator), eu am vazut (si vad in continuare) copii care nu pot sta si nu se pot concentra nici macar 3 minute. Asta n-ar fi nimic, dar acei copii au si tendinte distructive - urlete (nu plansete, ci pur si simplu ragete, ca sa nu mai auda nimeni nimic), tavaleli pe jos, aruncat cu obiecte inspre alti copii, tras suturi in educatoare, raspunsuri de genul "kk" la intrebarea "cum te cheama" etc). Copii pe care eu i-am clasificat ca fiind in pericol de a aluneca in patologic. Desigur, nu m-am apucat sa le zic parintilor sa isi duca odraslele la psiholog, ci i-am invitat pe parinti sa asiste la ore, ca eventual sa decida ei ce masuri - daca - trebuie luate. Atat.

Probabil, Anca, nu e cazul copilului tau - ceea ce ai descris tu sunt lucruri normale.

Ca mama de copil foarte activ (cunosc problema pe ambele parti, carevasazica), eu am fost intotdeauna foarte curioasa (si chiar ingrijorata) sa vad ce-mi face baiatul la gradi si la scoala si am asistat la ore si activitati de cate ori s-a putut. Am aflat astfel punctele bune si cele slabe ale odraslei mele. Asa ca incearca sa asisti si tu la cateva activitati - ideal ar fi sa nu fii vazuta de catre copil - si apoi sa decizi: ori nu e nici un motiv de ingrijorare, ori il iei la mustruluit pe copil, ori o iei la scarmanat pe educatoare, ori schimbi pur si simplu gradinita.

Succes! Tine-ne la curent!

AncaG spune:

Dragele mele,
Va multumesc mult pentru sfaturi. Tot cam asa ma gandeam si eu dar am zis ca poate sunt eu subiectiva. Nu vreau nici sa am un copil care sa creeze probleme pe unde se duce dar in nici un caz sa il chinui. El e un copil foarte vesel, deschis, foarte prietenos, si ar fi pacat sa piarda toate astea. Poate ca nu crede toata lumea asa dar eu cred ca, daca iubesti un copil foarte mult nu se poate sa fie un copil rau iar educatia in sensul de a invata anumite reguli, ce e bine si ce e rau ... cu rabdare, (aproape) totul este posibil.
Numai bine!

Anca

descintec spune:

quote:

---

Originally posted by Julie

.

Pe de alta parte (acum vorbesc ca educator), eu am vazut (si vad in continuare) copii care nu pot sta si nu se pot concentra nici macar 3 minute. Asta n-ar fi nimic, dar acei copii au si tendinte distructive - urlete (nu plansete, ci pur si simplu ragete, ca sa nu mai auda nimeni nimic), tavaleli pe jos, aruncat cu obiecte inspre alti copii, tras suturi in educatoare, raspunsuri de genul "kk" la intrebarea "cum te cheama" etc). Copii pe care eu i-am clasificat ca fiind in pericol de a aluneca in patologic. Desigur, nu m-am apucat sa le zic parintilor sa isi duca odraslele la psiholog, ci i-am invitat pe parinti sa asiste la ore, ca eventual sa decida ei ce masuri - daca - trebuie luate. Atat.

---

Julie, stii despre ADHD? Ma gindesc ca, lucrind cu copii mici stii, asa ca nu te bat la cap. In Japonia se diagnosticheaza copiii cu ADHD? Se pare ca pot fi ajutati.

D.

n/a spune:

Este un ajutor fals. Care nu face decat rau in final. Uite povestea mea, reala.
Al meu a fost catalogat asa tot din cauza celor spuse. Insa dupa ce am vorbit cu un medic de specialitate, mi-a ras in nas, intrebandu-ma daca am vazut un copil cu asa sindrom. Mi-a explicat ca un asa sindrom este la 4 ani este extrem de dificil de diagnosticat, el putand fi cu oarece prezicie diagnosticat cam de la 7 ani.
In plus medicii la asa sindrom recomanda medicatie. Medicatie care NU AJUTA, ci distruge sistemul nervos al copilului. Cautati pe net si veti gasi date clare ca aceasta medicatie nu face decat sa transforme copilul intr-o leguma. Cu efecte complet ireversibile.
Drept care la recomandarea medicului am inceput o batalie cu scoala . Am castigat in cele din urma. De ce acestea ? Simplu. Nu este mai usor ca profesorii sa aibe o turma de vegetale care zic da sau nu si atata tot , decat sa isi bata capul ? De unde si diagnosticarea rapida de catre profesori care sunt convins ca nu au aceasta calitate.
Eu unul am cerut scris de la scoala. In acel moment au tacut pentru ca devenea serioasa problema.
Parerea mea este sa nu se grabeasca nimeni sa alunece pe panta unei asemenea diagnosticari asa ca nu tace copilul.
Al meu a fost urmarit de un medic de specialitate la scoala si acel medic efectiv le-a dat cu tifla in nas profesorilor. Plus a venit cu remarca "Dom'le asta are samanta de leader "(evident si din alte comportamente). La care stiti ce a zis scoala ? "Aaaaaa, noi vrem sa creem numai mediocri, nu ne intereseaza varfurile." Si atentie, asta se intampla la una din cele mai bune scoli publice din NY City.
Cine isi stie copilul mai bine decat parintele ?
Fiecare trage conclcuziile lui.

Armand

[/quote]

Julie, stii despre ADHD? Ma gindesc ca, lucrind cu copii mici stii, asa ca nu te bat la cap. In Japonia se diagnosticheaza copiii cu ADHD? Se pare ca pot fi ajutati.

D.
[/quote]

http://community.webshots.com/user/armandcp