Despre copii care nu stau si nu aud
Raspunsuri - Pagina 2
flaviutza spune:
armand americanii au mania de a eticheta orice (stiu asta din relatarile mamicilor de pe un anumit site privind copii cu asemenea probleme)
din cate cunosc eu, acest diagnostic nu se pune cu usurinta, sau pe baza observatiilor unor dascali...si daca intradevar este vorba despre asa ceva, cu cat e descoperita treaba mai devreme, cu atat mai mult acesti copii pot fi ajutati..iar tratamentul consta in sedinte de psihoterapie si numai in cazurile grave sau asociate precocitatii sau sindromului asperger se apeleaza la pastilute.
daca respectiva educatoare nu exagereaza, poate fi vb de un deficit de atentie si/sau hiperactivitate, ce poate fi tratat,pt ca altfel copilul va suferi in momentul in care va ajunge la scoala, nu va putea sa arate tot ce poate..
si in definitiv, o sedinta cu un psiholog , in urma caruia acesta competent fiind, poate sa isi dea seama ce si cum sta treaba, nu ii poate face nici un rau copilului...
cl spune:
Armand, 
! Asa este, toti vor o turma care sa zica da sau nu, la unison! De personalitate se pare ca nu au auzit!
Claudia
ruxij spune:
Copilul meu nu are inca decat un an si 5 luni, dar nu sta deloc deloc. Cand il scot afara alearga tot timpul, pur si simplu parca nu stie sa mearga normal atunci cand e in parc. Daca incerc sa il prind si sa il fac sa stea locului, mai tare alearga, are impresia ca ne jucam. Am impresia ca e asa de tare incorsetat toata ziua in casa incat alearga si tzipa de fericire non-stop cand il scot afara, dar deja ma ingrijorez putzin, pt. ca nu am mai vazut nici un copil de varsta lui sa faca chiar asa. Ma tem sa nu am probleme similare cu cele descrise de voi mai tarziu.
Pe de alta parte, sa stitzi ca nici eu, cand eram copil, nu auzeam absolut nimic daca citeam ceva. Si eram mult mai mare de 4 ani. Putea sa ma strige mama pana nu mai putea, daca aveam o carte, pur si simplu nu auzeam. Si sa stitzi ca sunt f. OK la ora actuala si parintzii nu au avut probleme cu mine. Deci nu tb. sa itzi faci griji ca nu aude cand se concentreaza la ceva interesant pentru el. Si nici eu nu am fost in viatza mea atenta la ore, so what, uite ca imi termin doctoratul! Educatorilor le plac intr-adevar copiii f. docili, ca sa munceasca ei cat mai putzini. Si mie mi-ar conveni la fel in locul lor. Si eu as vrea uneori sa am si eu un copil care sa stea acolo unde il pui, cum au altzi parintzi.
Numai bine!
ruxij
n/a spune:
Scuze de intarziere.
La final ai dreptate.
Insa la in prima parte mai ales la usurinta , nu prea. Medicul nostru de familie nu s-a grabit insa scoala da.
Si zau , ca stiu ce spun. Nu ma intreba ce razboi a fost intre noi si scoala.
Nu numai e mania de a eticheta. Insa este o adevarat fuga de raspundere. Atunci cand i-am pus sa dea in scris despre observatiile lor s-au facut ca ploua. Oricum, nu m-am lasat si am ajuns pana la vice cancelarul Board of Education. Care a luat problema extrem de serios cand i-am spus senin ca daca nu , ne vedem frumusel in tribunal.
Problema este complexa intr-adevar. Ce m-a deranjat tare a fost rapid etichetarea ca sa nu se oboseasca pupezele alea de la scoala.
Pe urma au admis ca de fapt nu e cum au spus si ca ele nu vor ca scoala lor sa produca varfuri ci numai mediocritati.
Ce m-a pus pe ganduri a fost ca un posting mai sus, un parinte a venit repede cu ideea de ajutor medicamentos. Asa cum ai spus, aceste diagnostice nu se pun usor.
Din pacate, insa am vazut contrarul. Pentru mine ca parinte, care sufar cand vad si un alt copil ca e nedreptatit, zau, asa etichetare , de catre cineva care este parinte , ma scoate din papuci.
E drept, e simplu sa ii bagi pe gat o pastila , iar tu sa vezi meciul linistit sau sa iti faci unghiile bine mersi.
Insa copilul ce vina are ?
Copiii sunt cei carora trebuie sa ne dedicam ca parinti. Daca nu ne place, asta e, o facem. Oricine ar trebui sa se gandeasca inainte daca este in stare sa creasca un copil.
Ca asa, biologic vorbind, este la urma urmei legea naturii.
Armand
quote:
Originally posted by flaviutza
armand americanii au mania de a eticheta orice (stiu asta din relatarile mamicilor de pe un anumit site privind copii cu asemenea probleme)
din cate cunosc eu, acest diagnostic nu se pune cu usurinta, sau pe baza observatiilor unor dascali...si daca intradevar este vorba despre asa ceva, cu cat e descoperita treaba mai devreme, cu atat mai mult acesti copii pot fi ajutati..iar tratamentul consta in sedinte de psihoterapie si numai in cazurile grave sau asociate precocitatii sau sindromului asperger se apeleaza la pastilute.
daca respectiva educatoare nu exagereaza, poate fi vb de un deficit de atentie si/sau hiperactivitate, ce poate fi tratat,pt ca altfel copilul va suferi in momentul in care va ajunge la scoala, nu va putea sa arate tot ce poate..
si in definitiv, o sedinta cu un psiholog , in urma caruia acesta competent fiind, poate sa isi dea seama ce si cum sta treaba, nu ii poate face nici un rau copilului...
http://community.webshots.com/user/armandcp
Julie spune:
Uite, la mine chematul parintilor (a mamei copilului cu cele mai mari probleme - ala cu kkt si sarit la bataie) a avut efect. A venit mamica de cateva ori la rand la ore si ultimele dati (cand nu a mai venit insotit de mamica) a fost cumintel si concentrat. Sigur, in cazul descris de mine este la mijloc si faptul ca parintii platesc bani grei pe lectiile de engleza si e pacat sa-i plateasca degeaba.
Cum am zis, parintele a vazut si a luat masurile pe care le-a gasit de cuviinta. Probabil ca o discutie serioasa cu piciul.
Crina, si aici se diagnosticheaza copiii cu AHDH, dar cred ca (...) cu mai putina usurinta decat in Occident. Nu stiu care e procesul, insa.
Pe de alta parte e drept ca japonezii (la copii ma refer) sunt mult mai docili decat copiii europeni (am fost educatoare si in ro, deci am putut face comparatia).
florina spune:
Cred ca sotul meu a fost un astfel de copil, pentru ca nici acum, la 24 de ani, nu pare sa auda intotdeauna ce i se spune. E un fel de... selectie, nu stiu cum sa explic. Si nu doar cand e voarba de mine (poate va ganditi ca ma ignora, pentru ca sunt sotia lui si poate ca vorbesc prea mult uneori, insa nu e cazul).
Efectiv mi se intampla sa il intreb si de 4 ori acelasi lucru, si sa ma auda de-abia a 5-a oara, si, desi nu ma enervez de fiecare data, imi explica ca chiar n-a auzit nimic.
Este sanatos iar nivelul de inteligentza e peste medie. Pur si simplu se concentreaza profund si nu mai aude nimic cand il preocupa ceva.
Nu te ingrijora si nu ii da copilului medicamente. Inarmeaza-te cu multa rabdare si petrece cat mai mult timp in compania lui, jucandu-te cu el, comunicand.
Mult succes.
Florina
FlorentinaE spune:
Desi baietelul meu are abia trei anisori,ne confruntam cu aceeasi problema.Insa noi am ajuns la medic.Problema cea mare e ca nici doctorii nu prea stiu ce este.Se oscileaza intre retard,autism si AHDH.Tratamente multe si de fiecare data ma gindesc la reactii adverse ...si sa nu uit dar uneori avem chiar injectii (piracetam,cerebrolisyn).Pana acum am refuzat calmantele,desi am fost certata de medic ca nu respect tratamentul.Intrebarea mea zilnica este:"Doamne,fac bine dindu-i aceste tratamente sau ii fac mai rau?"
Din toamna va merge la gradi.Am mari emotii...Imi este teama sa nu-mi spuna educatoarea sa nu-l mai duc pentru ca nu sta intr-un loc.L-am mai dus cate o ora,doua la programul de joaca si era tare fericit si cu lacrimi pleca de acolo;sa vedem la program de 4 ore cum va fi.
FlorentinaE
armandcp spune:
Florentina,
Acestea nu se diagnosticheaza usor. Si pana la diagnostic in sine este o perioada extrem de lunga de observatie.
Si al meu a fost si este un copil cu multa energie.
In genere, copiii inteligenti, sunt asa din simplul motiv ca ei asimileaza aceeasi cantitate de informatii ca si ceilalti intr-un timp mult mai scurt si se plictisesc.
Noi incercam sa il tinem ocupat cu diverse. Jocuri tehnice, documentare, vizite la muzee.
Retard? Autist? AHDH ?
Esti convinsa ca medicii la care ai fost au habar pe ce lume sunt ?
O diploma nu inseamna musai sa fii medic.
Cred ca cel mai bine este sa cauti un specialist adevarat. Si nu il cauta in Bucuresti. Incearca la Cluj, Tg Mures, Timisoara.
Cauta pe net si vezi cum este un retardat , un autist , unul cu AHDH. Si compara cu al tau.
Sunt convins ca puiul tau nu intra in nici o categorie de asta, ci pur si simplu este mai activ si mai inteligent.
In ceea ce priveste medicatia, fii atenta. Efectele secundare sunt ascunse atat de medici cat si de producatori. Si Doamne fereste sa ajungi sa il vezi o leguma sau cu creierul afectat.
Nici noua nu ne-a fost usor, insa in loc sa mergem pe mana oricauria care a dat o reteta, am preferat sa studiem si sa cautam medic pana am gasit unul competent.
Si bine am facut.
Nu iti mai spun de la scoala cate am patit si noi. Pur si simplu i-am tratat cu indiferenta. Nu stau sa intru in detalii, insa sa stii ca nimeni nu cunoaste copilul mai bine ca ai lui parinti. Ca nu vrea educatoarea sau profesoara sa isi faca treaba, ia-o de motz. Vei avea de luptat, insa credinta in copilul tau si in Dumnezeu te va ajuta sa treci peste tot.
Numai bine,
Armand
http://community.webshots.com/user/armandcp
quote:
Originally posted by FlorentinaE
Desi baietelul meu are abia trei anisori,ne confruntam cu aceeasi problema.Insa noi am ajuns la medic.Problema cea mare e ca nici doctorii nu prea stiu ce este.Se oscileaza intre retard,autism si AHDH.Tratamente multe si de fiecare data ma gindesc la reactii adverse ...si sa nu uit dar uneori avem chiar injectii (piracetam,cerebrolisyn).Pana acum am refuzat calmantele,desi am fost certata de medic ca nu respect tratamentul.Intrebarea mea zilnica este:"Doamne,fac bine dindu-i aceste tratamente sau ii fac mai rau?"
Din toamna va merge la gradi.Am mari emotii...Imi este teama sa nu-mi spuna educatoarea sa nu-l mai duc pentru ca nu sta intr-un loc.L-am mai dus cate o ora,doua la programul de joaca si era tare fericit si cu lacrimi pleca de acolo;sa vedem la program de 4 ore cum va fi.
FlorentinaE
gabrielat spune:
Eu sunt un membru nou si am citit pe FORUM acum despre problemele parintilor care au copii mai energici.
Am si eu un baiat de 5 ani care a fost diagnosticat ca hiperactiv. Am fost la mai multi medici si au spus ba ca este autist ba ca este hiperactiv. Am fost si la logoped care sustinea sus si tare ca este autist. Am fost sfatuita sa ma duc la Bucuresti la un profesor universitar care se zice ca este f. bun si mi-a spus ca este hiperactiv. Mi-a dat o groaza de medicamente (rispolept, cerebrolizin, encefabol si altele). O vreme, aproape doi ani i-am dat baiatului medicamente dar acum nu mai vreau sa-i dau orice ar spune medicii.
Florentinei vreau sa-i spun, din experienta mea, ca la gradinita copilul o sa devina mai disciplinat, chiar daca o sa mai faca probleme educatoarei, dar daca aceasta stie cum sa-l ia nu o sa fie probleme, iar pe masura ce creste, copilul se schimba pentru ca devine constient ca in colectivitate trebuie sa te iei dupa ceilalti.
Eu am dat baiatul la gradinita de la 3 ani, desi nu vorbea, dar intelegea ce i se spune iar educatoarea a fost si este foarte intelegatoare si se ocupa de copil.
Vreau sa stiu daca mai sunt parinti cu aceste probleme si mai ales daca copii vorbesc, de la ce varsta si cat de bine!(Al meu a inceput sa vorbeasca aproape la 5 ani, dar nu corect, unele cuvinte nu stiu ce inseamna, dar fiind mama lui stiu ce vrea sa spuna).
Gabi
gabi
alexa spune:
Depinde de temperamentul fiecarui copil. Alex, la gradinita este foarte cuminte si ascultator in schimb acasa nu ma aude, trebuie sa ridic decibelii la maxim. Odata cu inaintarea in virsta se vor schimba, in bine sper.