Razvan nu vorbeste!
Raspunsuri - Pagina 9
roxy spune:
buna, nu are rost sa va certati, oricum subiectul este tare vechi, din 2007.Cristina nu a mai scris nimic la acest subiect sa ne aduca noutati despre starea lui Razvan, poate a scris pe la alte subiecte , nu stiu, dar ar fi interesant daca ar scrie si aici ce s-a intamplat in acesti 2 ani, cum s-au adeverit sau nu temerile ei de atunci, asta pentru alte mamici care trec prin acelesi stari si nu stiu ce se va intampla.
Oricum atunci cand sunt semne de intrebare in ceea ce priveste evolutia copiilor nostrii, in nici un caz nu e bine sa lasam sa treaca timpul, ca poate se rezolva, pentru ca in aceste cazuri timpul este dusmanul nostru.Daca la 2-3 ani ni se spune, lasa ca e mic, are timp sa faca, la 4-5 -6 ani ni se va spune, ce am asteptat pana acum ca e tarziu si ca ce se putea indrepta se facea pana atunci.Nu cred ca vrea nimeni sa ajunga in acest caz, de aceea e bine sa scriem pe o hartie tot ce ne nelinisteste si cu hartia in mana, avand astfel ordine in ganduri sa ne prezentam la doctori specialisti care ne vor ajuta sa gasim raspunsurile atat de necesare.
Poate in acest caz lipsa vorbirii in sine nu e ceva alarmant, va vorbi cand va crede el, cu toate ca pe mine asta nu ma linisteste, pentru ca am doi copii, si am trecut prin ambele situatii, primul copil vorbind pe la 3 ani jumate, dar pentru ca a avut ceva probleme la nastere care i-au influentat evolutia ulterioare, si cel de al doilea copil al meu a vorbit de la 9 luni , iar la un an turuia de numa.Deci pot spune ca un copil care nu are nici un fel de alte probleme nu are de ce sa nu vorbeasca.A, daca parintii nu vorbesc cu el avand alte treburi mai urgente si se multumesc sa il stie cuminte jucandu-se intrun colt, sau daca el vede ca nevorbind capata mai multa atentie decat daca r spune ce vrea, mai concret daca arata cu degetu tot va primi ce sa se mai chinuie sa si spuna, atunci e alta poveste.
Deci ca o concluzie intarzierea in varvire nu e o prolema in sine, dar cumulata cu alte semne de intrebare poate fi.Deci nu e bine sa ne culcam pe o ureche si sa asteptam , ci sa cautam solutiile la cei ce le detin si sa vorbim cu copii nostrii asa cum am invata noi o limba straina, pentru ca pentru ei asta e, nu se nasc cu lectia invatata, trebuie sa le spunem la fecare lucru pe nume, in asa fel ca ei sa priceapa cum pot sa denumeasca ce vor, nu sa vorbim ca o moara stricata langa ei,pentru ca nu se va prinde de ei, iar noi vom acumula frustrari si mai mari.
Multa sanatate va doresc si astept cu interes ce se scrie la subiect, cat de concret se poate .
roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_cat.asp?sqldtl=366&page=1
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=roxy
asteryaro spune:
revin cam intro ora.
cu vesti bune, evident
Cristina si Razvan (31.01.2006)
poze (1),(2),(3),(4)
asteryaro spune:
Bun regasit tuturor !
Nici nu va imaginati ce emotii am ...
Am cautat demult innebunita acest subiect, si am fost convinsa ca s-a pierdut undeva, in neant... dar uite ca n-a fost asa .
Denisa . Ai ceva motive de ingrijorare cu Alex? Sper ca nu.
So... foarte foarte concret si cronologic, lucrurile s-au desfasurat astfel.
Pe 9 sept. 2007 incepeam cresa; prima zi a fost cosmar, a doua mai bine, apoi... s-au asezat lucrurile. Razvan statea intre copii. La pranz il luam acasa, la somn. Nicio imbunatatire a starii lui.
In sept. 2007 Razvan primea primul diagnostic: sindrom hiperkinetik + elemente autiste. Nicio surpriza pt. mine, deja stiam, intuiam, eram sigura, rasturnasem netul si aflasem cu mult inainte, doar ca nu stiam sa fac diferenta intre autism si elemente autiste/pervazive etc etc....
La sfarsitul aceleiasi luni mergeam la vestita si renumita... nuuuuu, nu Mama Omida , ci la pr. dr. Sanda Magureanu, unde ni s-a confirmat diagnosticul. Din nou - nicio surpriza. De la ambele d-ne doctor, Razvan a primit medicatie forte, neuroleptice, "siropele" .
Magureanu a fost ferma: NU ABA. De ce, am ripostat eu? "ABA este un dresaj". Si am crezut-o , si-am mai pierdut niste luni pretioase...
Tot de la Magureanu a primit RISPERDAL (medicament produs in Belgia, acolo fiind recomandat tinerilor cu varsta mai mare de 15 ani ). No comment. I-am dat cateva zile, incercand sa-i stabilesc doza (asa mi-a spus Magureanu, sa-i stabilesc EU doza). Am tampit mai rau copilul .
Tot instinctul meu mi-a soptit, la un moment dat (ei, am fost ajutata si aici pe forum de Mihaela 770 ) sa nu-i mai vars pe gat acele nenorociri de medicamente... care mai mult rau i-au facut.
Ce se intampla intre timp?
Razvan devenise un mic animalut salbatic, plin de stereotipii, bizarerii, mers/topait pe varfuri, MUT MUT MUT, urlator daca schimbam ceva din rutina lui, dar uneori pastrand aparenta unui copil tipic (adica sanatos). Radea mult, cu sens, vesel... nu era suficient sa ma linisteasca, evident.
Tot intre timp (dec. 2007), am gasit o fata (psihopedagog si logoped) dispusa sa lucreze cu el, dar nu ABA (nimeni nu stia nimic, aveam materiale descarcate, dar daca nu stii cum sa aplici, degeaba...), ci mai mult ludoterapie. A fost foarte bine, dar nu a fost ce ne trebuia exact.
Asa....
Timpul trecea, imbatabil, si noi stateam, nu faceam nimic concret si folositor cu adevarat. In Buzau fff putini stiu despre autism , iar despre ABA.... aproape nimeni.
Am avut totusi noroc, cred ca la limita, am gasit a doua fata care face ABA adevarata.
In prezent, Razvan face ABA 1 ora/zi de luni pana joi (fff putin, insa atat se poate), din nov. 2008. Am o mica echipa de 2 fete muncitoare , as fi vrut 4 dar... nu se poate.
La 2,10 ani Razvan a rostit primul cuvintel: "ta!" in traducere "pa".
Cum a inceput sa vorbeasca?
Cu clasicul sistem de recompense alimentare, folosit in terapia ABA: bucatele minuscule de ciocolata kinder.
N-am sa uit niciodata: "spune apa" si i se ducea la buze bucatica minuscula de cioco. "spune apa"... pana cand a spus .
Nu voi uita niciodata cand mi-a spus MAMA, pentru prima data, constient si cu adresa. Am plans de n-am stiut de mine, am sunat pe toata lumea...
Din iulie 2008 Razvan se afla sub tratamentul homeopat al dr. Naghiu, tratament la care a raspuns favorabil inca din primele zile de admnistrare.
Acum?
Razvan este un copilas charismatic (nah, ca m-am laudat , dar toata lumea se minuneaza de el, primeste mere, covrigei pe strada, in autobuz)dragalas (nu dragastos, pentru ca nu poate, nu stie inca ), comunicativ, jucaus, fericit in felul lui, avand un coeficient de dezvoltare echivalent varstei de 2,6 ani. Se dezvolta in continuare, zilnic, fara blocaje, regrese... multumesc lui Dumnezeu. Cu toane, da... e un copil, pana la urma.
Nu maia re scutec de 2 luni (parca? ce repede a trecut timpul!). Cere singur la olita/wc/paharel, face ajutat (la dezbracat, adica), dar... am scapat de pampers .
In viitor?
Nu stim, poate va fi bine. Sper sa-si poata intemeia o familie, desi e greu de crezut... dar minuni se intampla langa noi deseori, important este sa le putem vedea si intelege.
In continuare, aud in jur "vai, esti paranoica, dar n-are copilul nimic, ce aveti cu el???". Uite, rade, alearga....
Hmmmmmm......
Dureros... dureros, sa vezi atata ignoranta.
Vad zilnic copilasi "atinsi" de acest sindrom, vad zilnic parinti ignoranti, care accepta ciudateniile propriului copil ca pe ceva normal... si nu fac nimic pt. ei sa-i ajute.
Trebuie sa spun ca (si poate multi dintre voi stiti asta) AUTISMUL nu se manifesta la fel la 2 copii.
Autism tipic/atipic sau tulburare autista, sau elemente autiste sau tulburare pervaziva...... inseamna toate unul si acelasi lucru: AUTISM. Este ceva crunt, care efectiv distruge creierul copilului si vine un moment cand nu se mai poate face NIMIC.
NU exista tratament pentru autism.
NU se vindeca 100%.
Dar... acesti copii speciali pot fi ajutati sa se apropie de normal, unii reusesc mai mult, altii mai putin, altii... deloc, din nefericire.
Secretul sta in atitudinea parintilor, terapia ABA si (la noi a functionat cu brio) medicina homeopata .
Sunt mandra de mine ca am avut atata creier incat sa nu stau degeaba, si ca n-am avut incredere in cei din jur, care spuneau "lasa, stai linistita, n-are nimic, TU ai o problema"...
Hmmmmmm...... acum inteleg ca de fapt, ei au o problema .
Tot ce-mi doresc este sa transmit un mesaj TUTUROR mamicilor si taticilor: nu stati degeaba daca instinctul va spune ca ceva nu merge bine. Dupa parerea mea, parintele este primul diagnostician al copilului. Apoi vin psihologii, si restul.
NU stati pe ganduri daca puiul vostru face "potriviri" de obiecte identice (fara sa-i cereti voi asta), se joaca neadecvat cu sticle de plastic, palnii, obiecte casnice in general, in detrimentul papusilor si masinutelor, face turnuri din conserve, merge topait pe varfuri, isi roade unghiile, mananca extrem de selectiv, e innebunit dupa reclame sau PC, vrea mereu sa faca la infinit acelasi lucru (sa traga apa la wc, sa va "incheie"/"descheie" la sireturi) daca inchide/deschide la infinit o usa/un sertar sau o clanta de usa, nu raspunde la propriul nume, nu socializeaza, flutura uneori/deseori/rareori din maini/degete, are inca scutec la 24-30 luni, nu poate tine un creion in mana, nu se alimenteaza singur (ma refer aici la lingura si furculita), este atasat obsesiv de un obiect anume (nu ma refer aici la paturica sau vreun plus), nu are contact vizual, este hiperactiv, face crizute de nervi nejustificate logic, etc etc etc.
Mai sunt atatea, incat imi scapa in acest moment .
Daca un copilas prezinta cateva simptome din cele enumerate, este cazul sa va vada medici.
Timpul trece, in defavoarea noastra.
Primul responsabil este parintele.
Faceti testul Portage, evaluand copilasul inca de la prima zi de nastere, nu spuneti "eiii, uite-o si pe-asta, ii vede pe toti autisti..." sau "testul asta nu se potriveste copilului meu". Este facut pt. TOTI COPPIII, nu numai pt. autisti.
Mie mi s-a intamplat sa mi se spuna cum am scris , dar ce putere am?
Parcurile sunt pliiine de copii cu o asemenea problema, din pacate, iar parintii... fumeaza pe margine, si zic: lasa, ca al meu e mai puturos.... isi revine el.
Da, ESTE un semnal de alarma, pt. ca in Romania, la ora actuala, statisticile indica faptul ca 1 din 150 de copii sufera de autism (in formele enumerate mai sus).
Mai revin, astept reactii .
Trimit mesajul, sa nu se piarda.
Cristina si Razvan (31.01.2006)
poze (1),(2),(3),(4)
asteryaro spune:
Mai vreau sa spun ca in tot acest timp am fost la un pas de balamuc, dar ca fac eforturi si ma straduiesc sa-mi mentin umorul, fiindca... n-am incotro .
Cristina si Razvan (31.01.2006)
poze (1),(2),(3),(4)
puisorul spune:
Cristina, ma bucur ca sunteti pe drumul cel bun . Sper ca Razvan sa recupereze cat de mult se poate. E bine ca ti-ai pastrat umorul pt ca baiatul tau are nevoie de o mama sanatoasa si optimista.
Si eu sunt de parere ca e mai buna paranoia decat nepasarea.
Acum o sa caut si eu testul Portage.
Ani de Stefana (23.01.2008)
Stefi
Fericirea trebuie sa fie o rasplata, nu un scop. - Antoine de Saint-Exupery
Sebi are nevoie de voi!!!
Cum se topesc kilogramele
roxy spune:
cristina, buna, ma bucur ca ai revenit cu amanunte.Deci e clar , instinctul de mama nu da gres niciodata.Asa cum credeam si eu si cum am si scris, timpul nu lucreaza in favoarea noastra ci din contra, pune presiune pe noi.
Te-as ruga daca vrei binenteles sa imi spui cam cand ti-ai dat seama ca ceva nu e in ordine .Copilul meu cel mare a suferit la nastere detresa respiratorie, adica nu s-a adaptat la viata externa si a trebuit pus la oxigen.Nu stiu exact daca asta e cauza sau altele, cu toate ca genetic nu are nimic, facut teste si e clar, dar totusi am si eu probleme, a vorbit tarziu, dupa 3 ani jumatate, a avut si are inca probleme de integrare, de genul nu se duce cand vede un grup, asteapta sa vina ei la el, nu poate stabili de la sine putere legaturi cu alti copii de varsta lui , cu greu scoti ceva de la el, acum si-a mai revenit, pot spune ca e muuult mai bine, e la scoala al meu, dar inca sunt probleme pe care ne straduim sa le rezolvam.Spuneai anu trecut ca te-ai gandit la autism dar ca nu e, erai sigura, ca acum sa vii sa spui ca exact asta e.Ce anume din autism ai gasit la baiatul tau, asta daca vrei sa ne spui.Multumesc si sper ca nu sunt indiscreta.Astept cu interes raspunsul tau.
PS: inca ceva.Ca varsta de dezvoltare Razvan coincide cu varsta lui biologica, adica este dezvoltat si face ceea ce trebuie la varsta lui sau are si ramaneri in urma, asta exceptand vorbitul.
Intreb pentru ca al meu e cam cu 1-2 ani in urma varstei biologice si ii place sa se coplirareasca foarte tare, in ciuda faptului ca are 9 ani deacum...
roxy mamica lui Alex (17 august 2007)si Cristi (05 iunie 2000)
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_cat.asp?sqldtl=366&page=1
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=roxy
Chuny spune:
Doamne ce mesaj, Cristina! Mi-au dat lacrimile citind. Exact asta imi trece si mie prin cap ... oare va fi fericit copilul meu ? Va avea prieteni ? Va reusi sa aiba o meserie, o viata de familie? El nu are autism, ci are "ceva" ... aseptam si noi un diagnostic. Acum 2 saptamani am facut testele genetice, urmeaza in august un RMN cerebral ...
Roxi, Cristi a fost intotdeauna in urma fata de varsta biologica ? La noi retardul e de aproximativ 6 luni ... ce e mai dureros e ca copilul pare aproape perfect, iar eu, ca mama, STIU ca ceva nu e in regula. E greu de suportat aceasta "diferenta".
Sibylle
http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/
Vladimir ***** ***** Anna
www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIA
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> "Cine a vazut acel licurici nu-l va uita niciodata ... i-a intrat in suflet pentru vesnicie"
asteryaro spune:
Citat: |
citat din mesajul lui roxy cristina, buna, ma bucur ca ai revenit cu amanunte.Deci e clar , instinctul de mama nu da gres niciodata.Asa cum credeam si eu si cum am si scris, timpul nu lucreaza in favoarea noastra ci din contra, pune presiune pe noi. Te-as ruga daca vrei binenteles sa imi spui cam cand ti-ai dat seama ca ceva nu e in ordine . Primele semne de alarma au fost pe la 2 luni, cand nu gangurea deloc, nu s-a jucat niciodata cu manutele, nu-l interesa niciun plus, nimic... a fost excesiv de cuminte (cu exceptia perioadei colicilor), in sensul ca in patut statea cat dorea, daca era alimentat la timp, am verificat eu insami acest aspect, deci nu se cerea luat in brate, ca alti copii. Dar lipsa ganguritului m-a pus cel mai tare pe ganduri, recunosc. Copilul meu cel mare a suferit la nastere detresa respiratorie, adica nu s-a adaptat la viata externa si a trebuit pus la oxigen.Nu stiu exact daca asta e cauza sau altele, cu toate ca genetic nu are nimic, facut teste si e clar, dar totusi am si eu probleme, a vorbit tarziu, dupa 3 ani jumatate, a avut si are inca probleme de integrare, de genul nu se duce cand vede un grup, asteapta sa vina ei la el, nu poate stabili de la sine putere legaturi cu alti copii de varsta lui , cu greu scoti ceva de la el, acum si-a mai revenit, pot spune ca e muuult mai bine, e la scoala al meu, dar inca sunt probleme pe care ne straduim sa le rezolvam.Spuneai anu trecut ca te-ai gandit la autism dar ca nu e, erai sigura, ca acum sa vii sa spui ca exact asta e. Spuneam in 2007, cand Razvan avea 1,6 ani, acum biologic are 3,5 ani dar coef. de dezv. este de 2,6 ani. Ce anume din autism ai gasit la baiatul tau, asta daca vrei sa ne spui.Multumesc si sper ca nu sunt indiscreta.Astept cu interes raspunsul tau. Stereotipii multiple, mers/alergat numai pe varfuri, afazie totala (mutenie), lipsa atasamentului copil-mama, joc stereotip, lipsa jocului simbolic (cu masinute, papusele etc), anxietate pronuntata, si mai sunt, dar cred ca le-am mai sters din hard-disk ... PS: inca ceva.Ca varsta de dezvoltare Razvan coincide cu varsta lui biologica, adica este dezvoltat si face ceea ce trebuie la varsta lui sau are si ramaneri in urma, asta exceptand vorbitul. Am zis putin mai sus, este in urma cu aprox. 9 luni, in urma interpretarii testului Portage. Inca nu face ce fac copiii la 3,5 ani... invata inca . Intreb pentru ca al meu e cam cu 1-2 ani in urma varstei biologice si ii place sa se coplirareasca foarte tare, in ciuda faptului ca are 9 ani deacum... |
Cristina si Razvan (31.01.2006)
poze (1),(2),(3),(4)
asteryaro spune:
Citat: |
citat din mesajul lui puisorul Cristina, ma bucur ca sunteti pe drumul cel bun . Sper ca Razvan sa recupereze cat de mult se poate. E bine ca ti-ai pastrat umorul pt ca baiatul tau are nevoie de o mama sanatoasa si optimista. Si eu sunt de parere ca e mai buna paranoia decat nepasarea. Acum o sa caut si eu testul Portage. |
Pai si eu optez pt. paranoia decat pt. ignoranta, nepasare...
Nu am inteles, voi de ce vreti testul Portage?
Cristina si Razvan (31.01.2006)
poze (1),(2),(3),(4)
asteryaro spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Sibylle Doamne ce mesaj, Cristina! Mi-au dat lacrimile citind. Exact asta imi trece si mie prin cap ... oare va fi fericit copilul meu ? Va avea prieteni ? Va reusi sa aiba o meserie, o viata de familie? El nu are autism, ci are "ceva" ... aseptam si noi un diagnostic. Acum 2 saptamani am facut testele genetice, urmeaza in august un RMN cerebral ... |
Sibylle, nu pot sa nu ma gandesc...
Va doresc sa aflati despre ce este vorba cu Dadi si RMN-ul sa iasa perfect. Noi n-am facut, inca...
Cristina si Razvan (31.01.2006)
poze (1),(2),(3),(4)