Gandirea pozitiva
Raspunsuri - Pagina 19
NinaR spune:
Frumoase randuri, frumoase ganduri 
Nu ma asteptam ca subiectul sa reapara dupa atata vreme.
Voi chiar reusiti va va detasati complet de probleme si sa zambiti chiar si atunci cand cineva v-a ranit foarte tare? Nu simtiti ca sufletul este sfasiat de durere?
Eu nu reusesc.
Orice fapta isi are rasplata ei
Nina
simina2005 spune:
Astazi este Dragobetele, o zi speciala pentru noi romanii .
De dimineata am primit un buchet mare de lalele (preferatele mele), bucuria a fost cu atat mai mare cand am aflat ca sotul impreuna cu copii s-au hotarat sa avem o zi speciala numai a noastra.
Multumesc tuturor pentru aceste clipe unice!
Am recitit aceste randuri care mi-au placut foarte mult:
Viziunea lui George Carlin despre BATRANETE
Constientizati ca singura data in viata cand ne place sa "imbatranim" este in copilarie? La mai putin de 10 ani, suntem asa de incantati de asta, incat gandim si in fractiuni de an.
"Cati ani ai?" "Am patru ani si jumatate!" Nu vei spune niciodata ca ai 36 ani ...si jumatate. Da, dar ai patru ani si jumatate... Asta e diferenta!
Ai ajuns adolescent, acum nu te mai pot opri. Sari de bunavoie la numarul urmator sau chiar putin mai departe.
"Cati ani ai?" "O sa am 16!" Poate ca ai 13, dar vei avea 16! Si vine si cea mai grozava zi din viata ta.... ai 18. Chiar si cuvintele suna ca o ceremonie: ai devenit major, ai 18 ani! YESSSS!!!
Apoi, faci 30. Oooohh, ce se intampla aici? Parca ai fi lapte batut! Ala "se face" si e numai bun de aruncat, nu mai e amuzant, te-ai acrit. Ce nu e in regula? Ce s-a schimbat?
Ai DEVENIT major, FACI 30, MERGI PE 40. Whoa! Pune frana, o iei razna. Pana sa bagi de seama, AJUNGI de 50 si toate visele s-au spulberat.
Dar, asteapta!!! IMPLINESTI 60. Nici tu nu credeai ca vei face si asta!
Deci: DEVII major, FACI 30, MERGI pe 40, AJUNGI de 50 si IMPLINESTI 60.
Asa viteza ai luat, incat ATINGI 70. Dupa asta este "de pe o zi pe alta": astepti "SA O DUCI PANA MIERCURI".
In varsta de 80 ani, fiecare zi e un ciclu complet: O TII pana la pranz, AI PRINS si 4:30; AI AJUNS si seara asta. Si nu se opreste aici !
In anii 90, o iei usurel inapoi: "Abia am avut 92"
Apoi se intampla cel mai straniu lucru: dupa 100, devii iar copil "Am 100 si ...jumatate! "
Va urez tuturor sa prindeti 100 si jumatate cu sanatate! CUM SA RAMAI TANAR
1. Ignorati numerele ne-esentiale. Inclusiv varsta, greutatea si inaltimea. Lasati doctorii sa-si faca griji in legatura cu astea. De asta ii platim.
2. Inconjurati-va de prieteni veseli. Cei mohorati va deprima si nu uitati: seriozitatea e o boala. "Fetele lungi" trebuiesc tinute departe. Nici un om cu adevarat evoluat spiritual nu poate fi mohorat. Tristi sunt doar cei care nu inteleg fenomenul Vietii in ansamblul Ei.
3. Invatati. Studiati computerul, mestesugurile, gradinaritul, orice. Nu lasati creierul sa leneveasca. "O minte inceata este atelierul diavolului" - si numele diavolului este Alzheimer. O minte inoculata de dogme de orice fel este un dezastru - si numele dezastrului este Sclavia.
4. Savurati lucrurile simple. Viata ESTE doar la indicativul prezent si nu uitati ca trecutul este mort iar viitorul nu s-a nascut inca. De ce sa suferi pentru ceva ce nu mai poti schimba sau sa-ti pierzi clipa prezenta facand proiectii stupide despre care nu ai cum sa stii daca se vor materializa vreodata. Totul se poate schimbas intr-o clipa.
5. Radeti des, mult si din toata inima. Radeti pana nu mai puteti si va trebuie aer. Simtul umorului este cea mai importanta calitate a omului.
6. Mai apar si lacrimi. Indurati, suferiti si treceti mai departe. Singura persoana care va insoteste toata viata, suntem NOI INSINE. Fiti "VII", cat sunteti in viata. Nu uitati ca in viata nimic nu este definitiv (nici chiar moartea).
7. Inconjurati-va cu dragoste, indiferent ca asta inseamna familia, animalutele dragi, muzica, plante, hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastra este refugiul vostru, este o structura a fiintei voastre. Este invelisul mineral al omului dincolo de corp, minte, si suflet - asa ca aveti grija pe cine chemati sub acoperisul vostru.
8. Pretuiti-va sanatatea. Daca este buna, pastrati-o. Daca mai are "hibe", reparati-o. Daca nu tine de voi "reparatia", cautati sprijin. Cel mai bun sprijin este in interior acolo unde salasluieste Scanteia Divina - Aceea esti chiar tu si esti cel dintai vindecator al tau. Toate bolile isi au originea in atitudine - identificati atitudinea care a generat o suferinta si schimbati-o. Disparand cauza care o genereaza, suferinta lipsita de suport energetic va disparea imediat. Tine minte ca nu exista boli nevindecabile ci doar pacienti incurabili.
9. Nu va cautati vina. Faceti vizita la mall, in alt judet, in alta tara , dar NU unde este vina. Singurul Pacat este UITAREA DE SINE - vietuirea in imaginile deformate ale trecutului si nalucile viitorului. Uitarea de Sine este pierderea clipei prezente - singura autentica.
10. Spuneti-le oamenilor pe care ii iubiti, ca ii iubiti, cu orice ocazie. Daca ei nu va impartasesc sentimentele asta nu inseamna nimic, Iubirea este involuntara si nu presupune un raspuns de aceiasi vibratie. Cine are pretentia sa fie iubit doar pentru ca el crede ca iubeste, traieste intr-o mare confuzie pentru ca el confunda iubirea cu simtul proprietatii. Nu are nicio importanta daca persoana iubita este langa tine sau nu, daca iti impartaseste iubirea sau nu - daca ceea ce simti este Iubire atunci esti fericit. 11. Fiti liberi - Libertatea este o stare interioara, este meditatie, este triumful vietii, este Firea Tuturor Lucrurilor. Dar fiti atenti: Libertatea este cel mai usor lucru de pierdut. 12. Sa fii un flaut gol prin care Universul canta!
SI NU UITATI NICIODATA:
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea.
Si daca nu trimiteti acest mesaj cunoscutilor tai, cui o sa-i pese?Dar impartasiti cu cineva ce va place. Cu totii avem nevoie sa ne traim viata din plin !
Sa va fie ziua minunata!
Va doresc toate cele bune si multa dragoste ...
Jurnalul meu
Simina
cu Teo (7.06.2006)
,Diana (30.05.2003) 
si Andrei (10.04.2001)
Fiecare om pe care l-am iubit si pe care nu mai pot sa il iubesc e pentru mine un pas spre moarte. Asa ca voi aceia ce stiti ca meritati dragostea mea aveti grija sa nu ma ucideti!!!!
annnna35 spune:
"O lege psihologica puternica din stiinta persuasiunii, legea trendului (turme), spune asa: Avem tendinta sa facem ceea ce face majoritatea grupului din care facem parte.
Legea se aplica in majoritatea contextelor la peste 80% din populatie.
Ce se intampla cu restul de 20%?
"Restul" ii conduce pe cei 80%!
Dalai Lama ii sfatuia pe cei care voiau sa il asculte astfel:
“Invatati regulile ca sa stiti cum sa le incalcati cum se cuvine!"
Numai asa vei putea sa iti indeplinesti visurile!
In viata vor aparea numaidecat cartitori care sa iti spuna ca nu vei fi in stare, ca nu vei reusi, ca e greu! Rolul lor este sa iti distraga atentia.In felul asta viata verifica daca esti suficient de dedicat ca sa meriti sa iti indeplinesti visurile.
Cineva spunea: Obstacolele sunt ceea ce vezi cand iti muti privirea de la teluri!!! Perfect adevarat! Nu iti muta privirea de la teluri numai pentru ca majoritatea fac ceea ce parintii si scoala ii indeamna sa faca.
Mentine-ti atentia la ceea ce vrei sa fii, sa faci si sa ai.
Dupa o prima sesiune de carcoteala, vei incepe sa atragi oameni care inspirati de dedicarea ta vor veni sa te ajute. Astfel creezi tu un trend, in loc sa te inscrii in unul.
In tot ceea ce faci, in fiecare zi, iti urmezi turma, sau iti urmezi visul?"
Sursa - articolul "Vise si turme" , pe www.andyszekely.ro
Poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti.
analessya13 spune:
Cred ca ultimele raspunsuri au deviat de la ideea principala in ceea ce priveste gandirea pozitiva. In loc sa venim cu exemple reale din viata pentru ceea ce priveste o gandire pozitiva, nu ati facut altceva decat sa exemplificati idei din diferite dogme si, fara sa jignesc pe cineva, parca multe din ele le mai vedeam prin revistele alea frumos colorate ale martorilor lui Iehova.
Teoria e buna pentru toti si frumoasa, dar practica e mai grea, pentru ca viata e cum e ea si e tare greu sa punem in aplicare acele idei frumoase pe care unele dintre voi le-ati insirat. Ca pana la urma viata e frumoasa cu bune si cu rele, iar viata trebuie luata asa cum e ca altfel nu ar fi frumoasa.
Deci, am citit ceea ce ati scris, e frumos, dar prea idealist si nu stiu cate din voi reusesc sa pun in practica ceea ce au scris, iar daca reusesc felicitarile mele.
blue eyes spune:
Anna, referitor la texte, ai postat tocmai ceea ce imi trebuie mie in aceasta perioada, deloc usoara. Multumesc.
Atentie! De pe saitul cu pricina m-am ales cu un virus! 
Cadoul potrivit pentru o femeie? Descopera-i feminitatea!
Cadoul potrivit pentru un barbat? Apreciaza-i masculinitatea!
Cadoul potrivit pentru un copil? Lasa-i copilaria!
annnna35 spune:
Atata timp cat textele se dovedesc a fi utile in probleme practice, le consider foarte potrivite aici. Pe mine m-au ajutat deseori.
Cui nu-i place "teoria", sa ne dea exemple din practica, le citesc cu placere si nu ma deranjeaza cu nimic.
Imi pare rau de virus :(, eu nu l-am "gasit".
Poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti.
analessya13 spune:
Pai ce exemple sa dau ca viata e completa si in fiecare zi e diferita. Dupa cum repetam cu bune si cu rele, bineinteles depinde de fiecare dintre noi sa stim cum putem depasi momentele mai dificile. Dar sa stau eu toata ziua si sa meditez la cai verzi pe pereti mi se pare absurd. Stiti zicala aia "taurul se ia de coarne", deci problemele vietii se infrunta. Doar cand o-i avea probleme, n-o sa ma gandesc la ce s-a scris in nu stiu ce carte sau la ce au mai zis fetele pe forum. Totul e relativ.
Nu are rost sa idealizam prea mult, viata trebuie traita.
blue eyes spune:
Gandirea pozitiva aplicata realitatii?
Ma tin cu dintii de perspectiva ca peste un an voi intra in linie dreapta spre o viata cu mai multe satisfactii: schimbarea localitatii, a modului de a trai, a atmosferei, a felului de relatii interumane. Cam asta ar fi din categoria "gandirea pozitiva".
Gandirea in mod realist e ca va fi un an luuuung, plin de mini/maxi proiecte care imi vor "manca" si ultima picatura de energie, cu momente de descurajare urmate de momente de speranta; momente de meditari si de luat situatiile la puricat si analizat intrebandu-ma: "Merita efortul si riscul?" "Incotro?"
Pe un umar se afla ingerasul care sopteste: "Inainte, in ciuda tuturor obstacolelor si a riscurilor!". Pe celalalt umar sta dracusorl urland: "Va fi greu! Nu sunt garantii ca vei reusi!"
Ma antrenez sa gandesc pozitiv, sa vad lumina de la capatul tunelului. 
Cadoul potrivit pentru o femeie? Descopera-i feminitatea!
Cadoul potrivit pentru un barbat? Apreciaza-i masculinitatea!
Cadoul potrivit pentru un copil? Lasa-i copilaria!
analessya13 spune:
Blue eyes, iti dau dreptate.
Eu cred ca fiecare om are momentele lui in care, asa cum spui tu, pe un umar avem un ingeras, iar pe cealalta un dracusor. Si trebuie sa luptam cu gandurile care ne deranjeaza. Si aici depinde foarte mult de fiecare persoana, sunt cei care se lasa prada gandurilor sau altii care nu se gandesc si se lasa dusi de imprejurari, de situatie.
Aici cred ca e punctul in care ar trebui sa reflectam, gandirea pozitiva dar ancorata in realitatea zilnica?
Ca fiecare are probleme si cand acestea ne deranjeaza nu prea cred ca ne vine in minte regula nr 1 sau nr 2 pe care le-a exemplificat Simina. Eu cred ca fiecare are modul sau aparte de a sti sa depaseasca problemele sau hopurile din fiecare zi. Si aici ar fi bine sa venim cu exemple personale nu cu citate din carti sau filosofii ca n-are rost sa ne imbatam cu apa.
Ar fi prea simpla si prea frumoasa viata daca AM STI sa aplicam ideile oferite in aceste pagini.
Blue Eyes, si eu m-am confruntat cu probleme diferite dupa ce am lasat Romania si ma gandeam ca nu o sa reusesc. Eram cu moralul la pamant si imi era tare greu. Ma simteam ca un copac care isi are deja radacinile implantate intr-o parte, iar cineva vine il ia si il replanteaza in alta parte. E greu sa-si reprinda iar radacinile, dar cred ca pana la urma reuseste.
Asta e viata, experienta asta a ta te sfideaza si iti cere sa te adaptezi cu toate ca pe de alta parte mai auzi si "celalalt umar". Pentru ca alegerea ai facut-o, acum depinde de tine sa-ti creezi spatiul pt radacinile tale.
simina2005 spune:
Da, sa trecem la fapte reale, sa facem ceva bun pt copii nostri, sa semnam aceasta petitie:
Il vrem inapoi in grila de programe pe Domnul Trandafir, o emisiune minunata cu si despre dascalii natiunii pe care o mai puteti urmari astazi la ora 17 pe TVR Cultural pentru ultima oara. Semneaza petitia si da mai departe www.petitiononline.com/adevar Nu il lasa pe Domnul TRandafir sa moara !
Iata si testul petitiei:
Televiziunea Romana
Am privit cu totii lumea prin ferestrele ochilor invatatorilor nostri. Si lumea era minunata pe atunci. Apoi am crescut si pe sticla vremii au aparut din neant povestile adevarate si crunte pe care ni le servea realitatea prin ferestrele deschise catre lume de televiziune. Am trait alaturi emotia libertatii, in direct la TVR in decembrie 89 si copil fiind imi aduc aminte cum am plecat sa pun flori la mormintele celor impuscati in direct. Cat am plans atunci cu sufletul meu de adolescent. Cati adolescenti ca mine erau atunci la mormintele acelea plangand alaturi de mame si de frati, scrijelind in inima nume tinere scrise pe cruci de eroi. Am regasit aceste imagini cautand in grila de programe emisiunea Dl. Trandafir. L-am vazut pe Caramitru emotionat si pierdut in fata ecranului ca un evadat. Si am lacrimat a amintire. Apoi am cautat emisiuni de suflet purtata de o geana de speranta : televiziunea romanilor a ramas credincioasa lor, reflectand realitatea asa cum e ea zi de zi nepartinitoare intr-un efort de ADEVAR. Am regasit Memorialul Durerii, dar si D’ale lui Mitica, filme si documentare interesante, alaturi de stiri si multe alte emisiuni cu politica si despre politica. Cautam in grila de programe emisiunea la care fusesem invitata nestiind ca aceasta emisiune exista. O cautam cu emotia unui explorator aterizat pe un taram necunoscut, parca redescoperind minunea si gustul libertatii si adevarului : o emisiune dedicata dascalilor acestui neam pe un post public. Cautand , atenuam circumstantele fiecarui titlu cu iz de violenta sau de ieftina publicitate electorala ca si cand urma sa gasesc diamantul din adancul minei pus special acolo pentru a fi gasit. Apoi am aflat ca emisiunea se difuza de 7 luni deja si mi-a parut rau ca pierdusem cele 27 de editii de dinaintea celei la care fusesem invitata, promitandu-mi ca voi avea grija sa afle toti cunoscutii mei de Dl Trandafir al zilelor noastre tinand in minte vestea asta buna sus ca pe un trofeu. Imi imaginam deja colegii prafuiti de colbul navetei dar cu sclipirile vii in ochi bucurandu-se de vestea ce le-o voi da. Si, desi am mai cautat emisiuni asemanatoare ... cu parere de rau nu am gasit. O intrebare mica a incoltit atunci : Cum de in mijlocul evenimentelor legate de scoala , de educatie, de devenirea neamului romanesc se gasesc numai doua ore in grila de programe a TVR pentru o invitatie la o masa rotunda pe tema scolii? Am alungat intrebarea si m-am pregatit de drum....
Constanta – Bucuresti....
Ajunsa in curtea TVR am incercat sa imi inchipui ricoseurile mortii inainte de Craciunul din 89 si nu am reusit decat sa aud in suflet din nou vocea mangaiata a lui Vali Sterian cantand colindele inceputului libertatii noastre... si pe micul Gavroche bucurestean purtand insufletit poate de povestile invatatoarei sale steagul romanesc. Am trecut pe lista de subiecte de discutat la clasa aceasta uimire. Fericire si recunostinta. De foarte putine ori in viata am avut ocazia unei astfel de impresii. Dupa ce am trecut pe la machiaj , am aflat ca .. e ultima editie. Nici nu apucasem sa fac cunostinta cu realizatorul. Dar l-am ghicit dupa glas, si dupa lucirea din ochi. Zambea profesionist obisnuit cu aceasta viata in lumina reflectoarelor. Stia ca viata unei emisiuni este limitata, ca ea depinde de cifrele din statistici, de intreresele de comunicare de moment, de cate si mai cate. O umbra oarecare de tristete ( desi o trata cu umor) a trecut rapid prin fluturarea ochilor. S-a prezentat. Ne-a explicat logica demersului media in cazul emisiunii Dl Trandafir. As fi vrut sa ii spun despre descoperirile pe care le facusem in cautarea mea pe web , dar timpul nu mi-a permis. Iar vestea cea proasta a finalului a declansat in mintea mea zumzetul unei strategii viitoare: daca viata unei emisiuni in televiziunea publica depinde de rating atunci e cazul sa il facem. Cati invatatori suntem oare in aceasta tara ? 70 000 ? cati parinti avem la clasa? 140 000 ? Cati copii? Cati bunici ? cate matusi? De cate persoane ar fi nevoie sa se uite in acelasi timp la aceasta emisiune pentru ca ea sa aiba RATING-ul suficient si necesar pastrarii ei in grila? MA imaginam scriind mesaje si trimitand e-mailuri colective .
Bucuresti... Constanta.
Masina zbura pe sosea. Apoi s-a facut liniste. A pus o frana brusca, la un pas de coliziune. Prin minte mi-au trecut ferestrele spre lume deschise in ochii copiilor mei. La un pas de moarte. Cate vieti am atins oare eu, o simpla invatatoare dintr-un port la o mare pe aceasta planeta? Cati dintre ei si-ar aduce aminte ? Cate vieti atingem noi invatatorii pana sa ne stingem? Cate ore dedicam oamenilor in scurta si ne- procentuala noastra viata ? Cum se pot cuantifica toate acestea? Cat meritam din atentia Romaniei pe sticla platita din banii publici? Mai putin decat cei de profesie criminali, hoti sau politicieni? Cu siguranta. Si de saptamana aceasta NIMIC. Cele doua ore pe saptamana dedicate scolii si dascalilor ei au fost scoase din grila. Domnul Trandafir a mai murit o data. Libertatea ne permite sa difuzam la nesfarsit povestile care fac rating in acelasi cerc vicios al pacatelor omenesti.
Cate argumente ar trebui aduse pentru a relua o emisiune cu si despre scoala romaneasca facuta cu eleganta si distinctia unor profesionisti asa cum s-a dovedit a fi echipa D-lui Banuta ? Fara fuga dupa senzational, cu dreptul la opinie petcetluit cu sangele eroilor murind in direct la TVR in 89? Ratingul se rezolva , facem noi invatatorii o campanie publica de proportii, gratuit. Va fi insa oare de ajuns?
Domnule Trandafir, toti aceia al caror suflet a fost atins de parfumul blandetii domniei tale te vor inapoi pe ecran !
Sincerely,
Va doresc toate cele bune si multa dragoste ...
Jurnalul meu
Simina
cu Teo (7.06.2006) ,Diana (30.05.2003) si Andrei (10.04.2001)Fiecare om pe care l-am iubit si pe care nu mai pot sa il iubesc e pentru mine un pas spre moarte. Asa ca voi aceia ce stiti ca meritati dragostea mea aveti grija sa nu ma ucideti!!!!