educatia copilului-sfaturi practice
Raspunsuri - Pagina 2
giulia71 spune:
Ma inscriu si eu..
Pustiul meu a terminat cls I cu foarte bine, bine si un singur satisfacator.
Evaluarea la aptitudinile sociale inca nu ne-au sosit.
Am intampinat si eu mari probleme cu el in ceea ce priveste scoala, mai precis lectiile pentru la scoala.
Venea de la scoala, il lasam putin pe afara sa se" aeriseasca" si apoi il chemam "hai , mami la lectii!".
De fiecare data auzeam un "ooooooooooofffff" din adancu inimii lui, semn ca nu ii place!
Uneori am fost mai dura, l-am tot cicalit, de cele mai multe ori i-am explicat ca trebuie sa invete asa cum am invatat si eu, si taicas-o si daca nu va invata ajunge gunoier!
Insa ...tot am impresia ca facem lectiile pentru ca trebuie si nu pentru ca ar vrea!
Nu stiu cum sa procedez:((
Vreau sa-l fac sa iubeasca scoala, sa-i placa cu adevarat si n-am nicio idee cum as putea sa fac lucrul asta.
Pareri de la mamicile cu copii mai mari ar fi bine-venite!
Doamne cu puterea Ta, ajuta-i micutei Diana sa se faca bine!
violeta69 spune:
speed,interesant subiect ....asa ca ma bag si eu....
uite pe mine ma deranjeaza f tare ca fiul meu ii place sa ma enerveze...
stiu ca nu-mi pace sa aud cand vorbeste urat si tocmai de aceea contiunua sa faca asta....
eu nu stiu cum sa i le scot din cap!
sa nu va imaginati ca zice cine stie ce prostii,nu...
zice kk,pipi...uite mami a facut pipi pe ea...
mami o sa te spun la toti ca ai facut pipi pe tine...ceea ce nu e adevarat,evident 
aseara am desenat si eu faceam pipi pe mine 
am incercat sa-l ignor,dar nu tine....sau mai bine zis,cred ca eu cedez prea repede si ii spun ca nu e frumos sa zica asa...
cum sa fac?!
sa-l las sa zica si sa-l ignor?
sau sa-i tot spun ca nu e frumos?!
Vio,mamica de viitor "avionar" 
*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
Tot ce se intampla, se intampla intotdeauna cu un motiv!
simali spune:
quote:
am incercat sa-l ignor,dar nu tine....sau mai bine zis,cred ca eu cedez prea repede si ii spun ca nu e frumos sa zica asa...
cum sa fac?!
sa-l las sa zica si sa-l ignor?
sau sa-i tot spun ca nu e frumos?!
quote:
Sa te arati clar suparata si jignita, sa-i spui ca nu-i permiti un asemenea comportament si ca daca continua o sa fie pedepsit. Sa-l pedepsesti daca continua (fara televizor astazi ori fara jocuri la calculator, etc.). Daca-l ignori nu inseamna decat sa-i spui "eu sunt o carpa de sters picioarele, te rog vino si te sterge pe mine cat vrei ". Si nu asta este ceea ce vrei sa invete copilul tau ca reprezinta mama sa. In realitate el de astepta sa-l opresti si se intreaba cand o vei face.
alice
simali spune:
quote:
fetita mea va termina saptamina asta primul an de scoala.azi am primit prin posta diploma de absolvire si "notele".de fapt aici nu sunt note ci caracterizari,de genul foarte bine,bine si multumitor.din 20 de situatii a primit foarte bine la 18,la 2 a primit bine spre foarte bine.din aceste 20 de situatii,doar 10 se refera strict la programa scolara,celelalte 10 se refera la aptitudinile sociale.
quote:
Eu sunt curioasa daca toti copiii de clasa I au cam acelasi punctaj. Adica va dau si ceva, o scala, la care sa puteti raporta rezultatele primite de copilul vostru? Sunt rezultatele ei in limite normale ori nu?
alice
kittygreeneyed spune:
violeta69 - si ai mei au venit acasa cu "Anamaria, spala palaria...." (pe mine asa ma cheama)si le-am zis ca daca mai aud un sunet din cantecul asta, le dau peste gura!
- n-au voie sa vorbeasca urat cu mine sau sa ma ia la misto - eu sunt MAMA! N-a fost nevoie de alte "lamuriri", mai ales ca au vazut ca am vorbit serios.
Incep sa ma intreb: Neatentia, distragerea, lipsa de concentrare (chiar si uneori) este o problema de varsta sau de generatie?
99% din copii pe care-i cunosc, inclusiv ai mei, in special cel mare, "sufera" de asa ceva.
Cel mare (5 ani si jumatate) este foarte neastamparat, nu are rabdare sa se joace si nu e in stare sa-si gaseasca o ocupatie, asa ca tot mereu ma piseaza: Mami, te joci cu noi? Mami, ne pui poveste? Mami, ne pui un DVD? Daca nu sunt eu langa el sa-i spun mereu ce sa se joace si cum, el "nu stie" (in afara de roboti distrugatori nu prea mai are chef sa se gandeasca ce sa construiasca - desi nu-l las sa se uite la desene de alea, prinde de la gradinita...). Daca nu se uita la desene sau dvd-uri, daca nu-i pun o poveste la casetofon sau se joaca cu tetrisul (ca nu le-am luat calculator), el nu stie ce sa faca, se plictiseste... desi la nazbatii are mereu initiativa... (Daca ma gandesc bine, exact asa e si tatal lui...)
La gradinita mereu ii fuge mintea, ii deranjeaza si pe ceilalti, ca i se pare mai amuzant sa faca pe clovnul decat activitatea la care participa, intrerupe activitatile, raspunde cu tupeu (nu chiar obraznic, numai cateodata 
) si il influenteaza foarte usor colegii cu idei "trasnite", chiar daca stie ca nu e bine si frumos...
Pe de alta parte, tot educatoarea imi spune ca e foarte inteligent si cum raspunde el nu raspunde niimeni din grupa, dar...
Cel mai mic (4 ani si jumatate) este mai linistit si se jaca de multe ori si singur (ca doar frate-su n-are chef) si gaseste si alte jocuri decat distrugeri si tamponari de masinute... In schimb, cand il apuca incapatanarea.... Cand nu-i convine ceva, imprastie tot in jurul lui, loveste cu picioarele, il ia pe "nu" in brate. Desi eu cred ca e de fapt o problema de comunicare din partea lui (nu stie cum sa se exprime cand e suparat sau frustrat)e destul de greu, chiar imposibil sa reusesc sa vorbesc cu el ca sa aflu de fapt ce-l deranjeaza...
In loc de concluzie: Fiecare copil are "fluturasii" lui, iar noi putem sa-i ajutam sa-i mai rareasca si sa invete sa traiasca cu cei ce raman...
Kitty, mamica de Adi si Robi 
MissParker spune:
Fetelor, cu tot respectul, dar pe langa programul fix si regulat, pe langa regulile de ordine si curatenie si eforturile pentru a obtine de la copii atentie concentrata si reactii mai rapide, va rog din suflet nu uitati ca sunt doar copii!! Mai lasati-le o vreme lipsa de griji, de obligatii, de reguli!
Sincer, eu nici acum nu sunt prea ordonata si totusi nu vad in chestia asta o calamitate. Dezordinea ii enerveaza pe adulti (in special pe femei), dar nu are legatura cu un eventual viitor stralucit al copiilor. Marile genii, inventatorii, oamenii de stiinta au fost in mare parte haotici, nu? Eu zic ca viata ii va confrunta mult prea curand cu reguli si cu nevoia de adaptare la societate, macar acasa sa mai respire si sa fie doar copii, sa se joace si sa se simta liberi.
Va spun asta fara a avea copil (deci din perspectiva copilului care am fost eu), dar ma astept ca peste cativa ani, in cazul sigur ca si eu voi simti nevoia sa procedez ca voi, sa-mi aduceti aminte de cuvintele mele de azi.
Felicia
Poze cu noi si vacantele noastre
*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
giulia71 spune:
Felicia , zici bine cu ordinea...nu-l pun nici io pe fii-mio cam deloc.
Si cateodata ce e-n camera lui..n-am cuvinte!
Al meu ii plac jucariile infime, adik mici si cand le rastoarna din sac sa-si caute ceva, inchipuie-ti o secunda pe ce calc!
Le iau la injuraturi pe bietele jucarii si le bag inapoi in sac...tot io ca deh sunt mamica!
Da, io vorbeam de scoala, nu pentru acum ca doar ce au intrat in vacanta, ci pentru la toamna.
Cum fac eu cu el sa-l determin sa-i placa cartea?!
Ca pana cum cand a fost vorba de lectii n-am auzit decat ooooooooffffff?!
Astept inca pareri!
Doamne cu puterea Ta, ajuta-i micutei Diana sa se faca bine!
simali spune:
quote:
Cum fac eu cu el sa-l determin sa-i placa cartea?!
Ca pana cum cand a fost vorba de lectii n-am auzit decat ooooooooffffff
quote:
Din ceea ce am experimentat eu cu diversi copii pe care i-am ajutat cu scoala (veri, frate, vecini) si cu copilul meu de 6 ani, am ajuns la concluzia ca dragostea de invatatura exista in realitate in fiecare copil. Numai ca ea nu iese la iveala la fix 7 ani cand dam noi copilul la scoala.
De exemplu cum a fost cu fratele meu. Pana la 7 ani a stat la bunici la tara. Acolo au o curte uriasa si el s-a simtit ca in Padurea Fermecata. Bunicii oameni relaxati, nu i-au cerut niciodata sa-si exerseze neuronul. Vine scoala si coincide cu mutatul in famile. Ei, cand vi si-i spui unui copil complet liber pana la 7 ani "trebuie sa-ti faci lectiile acum" de fapt spui "gata cu libertatea, e momentul sa intri in cusca". Si urmeaza logic Oooooooooooooooooooo!!!!
Probabil (nu stiu inca ca n-am ajuns cu copilul la varsta scolara - la anul abia) ca daca acasa ai totusi unele activitati (la nivelul copilului) trecerea catre scoala nu mai este perceputa ca un chin. La fel cu desenele. Daca copilul s-a uitat la desene cat a vrut pana sa inceapa scoala si apoi spui "pardon, program" probabil ca iarasi asociaza scoala si lectiile cu restrictia. Ce vreau sa spun este ca ar trebui facuta un fel de trecere intre gradinita si scoala.
alice
CriPOD spune:
In legatura cu rezultatele inegale ale copiilor, imi permit sa-mi dau si eu cu parerea, desi, trebuie sa va avertizez de la inceput, nu am raspunsuri. 
Raspund pentru ca s-a cerut la un moment dat parerea parintilor cu copii mai mari si pentru ca am si eu inca probleme pe anumite planuri.
Ceea ce pot sa va impartasesc este strategia mea de abordare a "problemei". In primul rand nu tratez situatia ca o problema pana cand nu devine una cu adevarat. Ce ma ajuta? Faptul ca inteleg ca mai degraba copiii au o dezvoltare asincrona pe diverse planuri. Mie asta mi se pare normal. Si nu faptul ca scoala sau psihologia are norme si ca incearca sa inghesuie copiii in ele. Am invatat asta din experienta initial si apoi mi-am confirmat din literatura de specialitate. Cea mai importanta este intuitia sincera a mamei, fara legatura cu ceea ce spun educatorii sau consilierii. De aceea, daca mama simte ca este o problema, atunci cel mai adesea este. Si viceversa. Eu nu as incerca sa tintuiesc copilul in niste tipare de evaluare, mi s-ar parea ca iau ceva ce natura a creat, poate cu un rost.
In rest, trebuie sa intelegem cat de plictisitori am fi daca am functiona cu totii in norme. De asemenea, referitor la scoala, abia in ultima vreme a inceput sa fie recunoscut ca nu toti invatam la fel, desi scoala deserveste un singur stil: liniar, bazat pe componenta verbala. Nu unul au fost cazurile in care chiar slabiciunea din scoala a devenit "strength"-ul in viata adulta, asa ca eu, cel putin, sunt foarte recalcitranta la a schimba personalitatea copilului atata timp cat poate functiona in scoala si nu pare sa sufere. Si ma bazez intotdeauna pe intuitie 100%. Din pacate chestii invatate "the hard way"... Si sa vedeti voi la noi asincronie, nu asa, de ici, de colo...
Si apoi exista si teoria care sugereaza sa se puna accentul pe "strenghts" mai degraba decat pe "weaknesses", cu care votez si eu din toata inima!
Vedeti chiar conteaza din ce unghi te uiti.
Revin, daca e vreo valoare in a dezvolta...
m
mi www.webshots.com/user/_mQQm_" target="_blank">Kiki & amazing Dedi aka Disa aka Dida aka DJ aka DD 11 1/2
& extremely private ex-"Pauu mic": When I was a boy of 15 1/2, my parents were so ignorant I could hardly stand to have them around. But when I got to be 21, I was astonished at how much they had learned in just seven years. AMR 5 1/2
[from Mark Twain]
Ramona J spune:
quote:
Originally posted by simaliquote:
fetita mea va termina saptamina asta primul an de scoala.azi am primit prin posta diploma de absolvire si "notele".de fapt aici nu sunt note ci caracterizari,de genul foarte bine,bine si multumitor.din 20 de situatii a primit foarte bine la 18,la 2 a primit bine spre foarte bine.din aceste 20 de situatii,doar 10 se refera strict la programa scolara,celelalte 10 se refera la aptitudinile sociale.
quote:
Eu sunt curioasa daca toti copiii de clasa I au cam acelasi punctaj. Adica va dau si ceva, o scala, la care sa puteti raporta rezultatele primite de copilul vostru? Sunt rezultatele ei in limite normale ori nu?
alice
In cazul nostru da, nu e un simplu punctaj. De exemplu cind e vorba de citit iti spune cit de repede citeste (fata de cit ar trebui, fata de alti colegi...), cit de corect citeste, cit intelege din ceea ce citeste etc.
Deci primesti foarte multe detalii. Ma rog, asa e la noi.
The best thing you can do for your children is to love your wife.