educatia copilului-sfaturi practice

fetita mea va termina saptamina asta primul an de scoala.azi am primit prin posta diploma de absolvire si "notele".de fapt aici nu sunt note ci caracterizari,de genul foarte bine,bine si multumitor.din 20 de situatii a primit foarte bine la 18,la 2 a primit bine spre foarte bine.din aceste 20 de situatii,doar 10 se refera strict la programa scolara,celelalte 10 se refera la aptitudinile sociale.
acuma va rog frumos sa nu intelegeti ca-mi doresc copilul perfect fiindca pe de o parte acesta nu exista iar pe de alta parte,cunoscindu-mi copilul stiu ca e departe de perfectiune (dar nu fooooarte departe ).ce m-a necajit putin e faptul ca are mici (dar mici) probleme la "social development", de genul ca uneori se lasa distrasa si tot uneori doar e ...inceata.eu sunt perfect de acord cu caracterizarea facuta de invatatoare fiindca e in concordanta cu propria mea parere si propriile mele observatii.doar ca atunci cind ti le spune un strain parca pica mai greu dar totodata te face sa constientizezi mai bine unele aspecte si chiar sa cauti ajutor...ceea ce fac si eu acum.sincer,daca ar fi luat bine spre foarte bine la matematica de exemplu nu m-as fi ingrijorat deloc fiindca asta se poate remedia prin exercitii simple si perseverenta.
dar cum as putea sa remediez faptul ca se lasa distrasa/antrenata in alt fel de activitati decit cele impuse la moment dat si cum as putea remedia incetineala? mai ales chestia cu incetineala mi-e foarte familiara...de exemplu dimineata ii trebuieste o gramada de timp si multe indemnuri din partea mea ca sa se imbrace pentru scoala dar in acelasi timp,daca ar trebui sa mergem in parc sau la vreun film,se imbraca in timp record.deci poate,dar nu stiu cum sa-i transmit mesajul ca uneori trebuie sa facem si ceea ce nu ne place in mod deosebit.la fel,am observat si acasa,in relatia cu prietenii ei din vecini ca uneori (nu de regula,dar se intimpla) se lasa antrenata in actiuni ce nu-i stau in fire,doar fiindca majoritatea prietenilor ei fac asta.niciodata nu e capul rautatilor dar in acelasi timp,cum am mai spus,citeodata se lasa antrenata in actiunile anturajului chiar daca stie ca nu e bine sau si mai rau,chiar daca nu-i face placere...ce pot sa fac in sensul asta,ce sfaturi sa-i dau? am incercat sa determin motivele dar nu stiu cum se face ca numa nu le gasesc , ori poate sunt chiar in fatza nasului meu si nu le vad de ochelari... daca ar putea cineva sa-mi sugereze ceva...
m-am lungit peste masura,apreciez pe toti ce-au avut rabdare sa citeasca problemele unei mamici de absolventa a clasei intii si as aprecia la fel sugestiile voastre,mamici sau nemamici.la fel as aprecia daca si alte mamici ar veni cu problemele lor,chiar daca diferite de ale mele...

Ramona J spune:

Speed, nu am nici un raspuns pentru tine. Fiul meu are exact aceeasi problema. E destept, a terminat cu bine clasa intii - asta a fost singura observatie facuta si de invatatoarea lui.
Asa ca astept si eu solutii la problema asta.
Pot sa spun ca fiul meu e un visator, vesnic are tot felul de idei... Cred doar ca atunci cind i se pare ceva plictisitor i se intimpla chestia asta. Si da, asta inseamna ca se imbraca greu, maninca foaaarte incet etc.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Siminaf spune:

Cam aceeasi problema si la noi, desi cel mare e foarte alert tot timpul, uneori prea agitat chiar. Istet foc, dar din pacate uneori se lasa "dus de val". Deci temperamente diferite la copilasii nostri si aceeasi problema.

Andrada spune:

Al meu a terminat gradinita, dar fiind gradinita scolii a primit si el 2 evaluari la jumatatea si la sf anului.
In evaluarea de la jumatatea anului la fel ca si baiatul tau, la aptitudini sociale a avut probleme si cind m-am intilnit cu educatoarea am scris vreo 12 puncte pe care trebuia sa le imbunatateasca. Atentia la activitati, concentrarea pe anumite obiective, etc.
Din toate "amendamentele" am facut 3 reguli care cam acopereau tot si i le repetam in fiecare zi in masina in drum spre scoala si seara acasa. E important zic eu sa ai evenimente concrete la care sa te referi ca sa inteleaga comportamentul corect.
Si i-am mai facut rutina, iei geanta de lunch, apoi iti iei posta, abia apoi stai la rind...etc. Si tot repetam secventa ptr fiecare moment al zilei.
La fel si dimineata acasa, nu schimbam vreo regula in ruptul capului ( e adevarat ca nu-s f prietenoasa dimineata si n-am asa rabdare).
Apoi i-am zis educatoarei sa-mi scrie si sa-mi trimita orice eveniment ca sa-l discut cu el in chiar ziua respectiva.
Nu stiu cit a fost noroc si cit a fost consecventa ( ca si eu is mai aeriana...) dar la sf anului acu, raportul a fost OK.

In acelasi timp am lasat-o mai moale cu cerintele acasa, daca mai intirzia la vreun joc, daca facea toata bucataria vraiste cind minca un sandvish, daca trageam de 14 ori de el sa mearga la culcare, etc.

Cred ca i-ar fi fost f greu sa imbunatateasca toate aspectele deodata, asa am ales unele care mi s-au parut importante.

Sora mea (psiholog de cupii) imi spunea ca toate sint legate: felul in care maninca, de aspectele sociale, de comportament si ca in mod ideal toate se maturizeaza impreuna. Dar ca daca una ramine in urma vor suferi si celelalte. Si mi-a mai spus ca trebuie sa-mi aleg bataliile, sa mai las sa treaca unele intirzieri, sa nu il toc

Cealalta sora ( prof) mi-a spus ca gradinita pregatitoare/scoala e mai degraba momentul in care invata sa fie la scoala si ce inseamna scoala, sa stea in banca, sa fie atent, sa interactioneze social la nivel colegial..etc si mai putin faptul ca invata matematica sau sa citeasca. Ca deprinderile astea sint mai importante ( de ex sa invete sa invete) decit sa faca 10 probleme de matematica sau sa deseneze un copac.
Amindoua surorile sint cele care mi-a dat toate ideile bune care au functionat vreodata la fiu-meu.
Ele au zis fireste altfel cele de mai sus, dar cam asa am retinut eu

A

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

Ramona J spune:

Andrada, eu gindesc ca si sora ta profesoara.
Ma sperie ce spune sora ta psiholog - daca e asa Alexandru e vraiste in toate! Trebuie sa deschid ochii si sa stabilesc niste reguli. Imi dau seama ca si eu gresesc. De exemplu isi lasa pantofii si hainele te miri pe unde. In loc sa-l invat sa le puna la loc, tot stau si adun dupa el. Nu mai spun cum arata masa dupa ce maninca el!
Of, I need help! E un copil inteligent si cred ca e numai vina mea, eu il stric.

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Andrada spune:

Ramona tot sor-mea imi spunea ca daca copilul e destept cum e al tau pina si parintii uita citeodata ca are numa 6 ani...cind e vorba de rabdare, atentie, curatenie.
A

PS Marcu se imbraca cu haina aruncind-o pe jos si apoi infigindu-si miinile in gaurile minecilor. Mie mi se pare tare complicat dar asa merge la el.

www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

lorelaim spune:

Am sa incerc sa raspund un picut... desi boboaca mea e mica (in 2 sapt implineste 3ani si nu merge inca la gradi). Eu am fost educata destul de... sever... as putea spune... daca ne gandim la ordine si curatenie. Partea cu, curatenia a prins (dau cu aspiratorul zilnic), partea cu ordinea... Dumnezeu cu mila (da' ma stradui in continuare)... Dar, remarc ca eu am tendinta clara sa aplic aceleasi reguli "dure" cu boaboaca. Va dau cateva exemple: NU ne jucam cu poneii pana nu am adunat-o pe Dora si pe Boots (cu tot "peisajul" aferent) de pe jos si le punem la loc in cutie, nu facem puzzle pana nu am luat toate creioanele si hartiile pe care am desenat de prin casa si le punem la locul lor... Nici un nou joc nu va fii inceput pana jocul anterior nu a fost pus la locul lui. Am procedat asa pt ca are f multe jucarii si la noi in casa era DEZASTRU (de la intrarea in casa pana in baia mica - care se afla la capatul diametral opus - erau numai si numai jucarii imprastiate... nici nu mai stiai pe ce sa pui mana mai intai)! Iar cu faptul ca nu are rabdare sa se concentreze la un lucru sa-l termine - tocmai in ideea ca este posibil din august sa mearga la K1 la MotherGoose - procedez astfel: ai inceput un puzzle - il faci... nu il incepi si il lasi asa. Merge treaba daca stau langa ea si o laud pt fiecare piesa pusa bine si repede... Daca "uit" s-o laud imi aminteste ea :-) La capitolul haine aruncate pe jos procedez astfel: daca le arunca pe jos in loc sa le puna la locul pre-stabilit, atunci o rog frumos si ferm sa ridice ce a aruncat si sa puna pe pat(nu negociez - e un "must"). Avem un loc prestabilit pe pat, unde de comun acord punem hainele cand ne dezbracam. Am aplicat ideea (pt orice gasesc pe jos - jucarii si/sau haine): "inseamna nu-ti trebuie si daca tu nu ai nevoie de ele - le dam la alti copii" si am un sac mare in care le adun. La inceput nu m-a crezut... dar cand a vazut ca incep sa trec cu sacul prin casa si sa adun tot ce gasesc pe jos si sa pun in el... m-a luat in serios si a inceput sa faca ordine. Ea stie ca toate hainutele si jucariile de bb le-am dat deja la alti copii (si noi am primit de la prieteni hainute si jucarii)... asa ca este posibil si ceea ce ajunge in sac sa fie dat...
Cateva recomandari de carti pt educarea copiilor, cu blandete si fermitate (care mie mi-au placut si a caror sfaturi le-am aplicat): Elizabeth Pantley, Michele Borba, Adele Faber si Elaine Mazlish.
Multa sanatate si numai bine va doresc!

Lorelai
A inflorit iasomia, Hibiscus and Lantana Camara from Alcudia, Petunias and Pelargonium from Alcudia,
Alcudia in pink and white, Colours from Alcudia, Alte albume foto
"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."

lorelaim spune:

Sa nu uit - ceea ce am inteles eu din ce am citit: regulile trebuie sa fie clare si pe intelesul lor, adaptate la puterea lor de pricepere si parintele trebuie sa fie calm (INTOTDEAUNA :-)) si ferm. Comenzile trebuie sa fie scurte, la obiect (nu prelegeri) si politicoase: te rog frumos ridica jacheta de pe covor si pune-o pe pat. Multumesc! Regulile trebuiesc respectate de toata familia (adica nici tati si nici mami nu-si vor arunca hainele care incotro cand se dezbraca :-), vasele se pun in bufet dupa ce sunt spalate nu treneaza cu zilele pe bufet, etc) - exemplul adultului e esential.
Si in cartile care vorbesc de educatia de tip Montessori - la varsta mica K1 - accentul se pune tot pe deprinderi elementare si pe autonomie: imbracat/dezbracat, incaltat/descaltat, mancat singur (aici a mea e un dezastru... dar inca mai am sperante... mai ales ca eu sunt de vina :-)), spalat pe maini, pus jucariile/hainutele la locul lor, etc.

Lorelai
A inflorit iasomia, Hibiscus and Lantana Camara from Alcudia, Petunias and Pelargonium from Alcudia,
Alcudia in pink and white, Colours from Alcudia, Alte albume foto
"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."

Ramona J spune:

quote:

---

Originally posted by Andrada

Ramona tot sor-mea imi spunea ca daca copilul e destept cum e al tau pina si parintii uita citeodata ca are numa 6 ani...cind e vorba de rabdare, atentie, curatenie.
A

PS Marcu se imbraca cu haina aruncind-o pe jos si apoi infigindu-si miinile in gaurile minecilor. Mie mi se pare tare complicat dar asa merge la el.

L’amore che move il sole e l’altre stelle.

Parca-mi citesti gindurile! De multe ori uit ca e atit de mic! Chiar ieri ma uitam la o inregistrare facuta la serbarea de sfirsit de day camp (a fost doar sotul, ca era bolnava Anuta). L-am vazut cu alti ochi, imi dau seama ca acasa uit ca are doar sapte ani, ca ma enervez citeodata cum n-ar trebui sau ca astept prea multe de la el.
Tare metoda lui Marcu! La Alexandru e invers, hainele aterizeaza pe jos si acolo ramin...
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu

---

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Ramona J spune:

Multe idei bune Lorelai. Unele le-am aplicat o vreme...
Mai e o problema la noi. Mami si tati au citeodata pareri diferite. Copilul e mare si destept si profita!
O citez pe Anuta "of, of, of... au, au, au". Tonul face tot, pacat ca nu pot pune o inregistrare!

The best thing you can do for your children is to love your wife.

Donia spune:

Fetita mea a terminat si ea gradinita (are 6 ani), a primit report card si am discutat si cu profesoara pe parcursul anului, de cate ori am avut ocazia. Ei, ea la scoala e foarte bine, vorbeste atunci cand trebuie sa vorbeasca, nu intrerupe, isi pune lucrurile la loc, are rabdare, duce lucrurile pana la capat, are initiative bune, isi ajuta colegii, totul e perfect... in schimb acasa are momente bune si momente... mai putin bune. Uneori ma uimeste sa vad cat e de atenta si ordonata si cum stie si aplica toate regulile, alteori nu imi vine sa cred cat e de imprastiata, parca are mintea sita si orice ii spun trece pe langa ea.
Ce am observat eu coincide oarecum si cu ce spun surorile Andradei:)...
Unu la mana, ca am pretentii cam mari de la ea uneori, pentru ca e un copil foarte inteligent si din cauza asta uit ca e o fetita mica, de fapt. (Uneori imi vine si mie sa spun ca Ramona, ajutor, ca o stric...)
Doi: daca vreau sa deprinda o regula noua trebuie sa lucrez cu ea in mod consistent si trebuie sa ma concentrez doar pe o anumita regula la un moment dat, ca daca ii cer prea multe deodata incep sa ii treaca pe langa ureche.
Trei: am observat ca daca ii dau sarcini foarte generale e mai usor sa o ia valul si sa o gasesc jucandu-se, in loc de a face ce astept de la ea. Asa ca trebuie sa ii dau sarcini foarte precise, de obicei nu mai mult de trei, si sa ii si spun lucrul asta. De exemplu, cand ajungeam acasa ii spuneam: "Ai de facut trei lucruri: te descalti, pui papucii la loc, te speli pe maini". Acum uneori nu ii spun nimic pentru ca o vad ca trece singura la treaba, alteori o vad ca n-are nici un chef si ii reamintesc "Stii ce ai de facut...", iar ea continua: "Ma descalt, pun papucii la loc, ma spal pe maini..." si trece la treaba, cu mai mult sau mai putin chef:)
Acum de exemplu ne concentram sa mutam ora de culcare mai devreme si sunt atenta la rutina de seara.
Problema la noi e ca fetita mea vorbeste continuu... mancam impreuna la masa, ea vorbeste, se spala pe dinti si se opreste pentru ca are ceva de zis, sta pe toaleta si vorbeste (asta daca nu citeste:)), mergem pe strada si leaga discutii cu trecatorii... Nu stiu cum sa o mai opresc! Uneori ma bucur ca e dezinvolta si sociabila, ca are un vocabular atat de dezvoltat, are imaginatie, sensibilitate, avem discutii incredibile, iar alteori imi vine sa imi caut o gaura si sa nu mai ies din ea cateva zile...
Deci daca la scoala e OK, in schimb acasa o ia si pe ea valul. Daca o intreb de ce nu a facut un anumit lucru imi spune "I got carried away"... si pentru asta nu pot s-o cert, mi se pare normal la varsta ei. Si raman cu dorinta sa nu o mai ia valul...
Deci speed, am intrat aici sa iti spun ca daca asteptai o solutie, pe mine sa nu te bazezi:)... Poate solutia e sa ai (avem) rabdare, cred ca sunt lucruri care se corecteaza in timp... poate pe la 9-10 ani, pentru ca sa le uite din nou in adolescenta si sa si le reaminteasca la maturitate, dupa 25 incolo:)...
Si mai e posibil ca report cardul sa vorbeasca nu numai despre abilitatile copilului ci si despre nivelul de rabdare si toleranta al profesorului.

P.S. Andrada, mai povesteste-ne, te rog, despre surorile tale, sa mai invatam si noi de la profesionisti.

---

Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.