Aveti pe cineva bolnav de schizofrenie in familie?
Raspunsuri - Pagina 3
malla spune:
sa spun lucrurilor pe nume in cazul meu: Soacra-mea care are schizofrenie, manca foarte des la mine cand sta fiindca vede ca sunt foarte harnica si gatesc spal, lucrez cu viteza secolului, zice ea... La ea acasa nu manca decat de trei ori, mese normale... deci concluzia e ca ... cam profita cand e la mine!!! Nu ma deranjeaza, repet, ceea ce ma deranjeaza e ca nu isi ia tratamentul si noi nu putem sa o fortam... Treaba nu trebuie sa imi faca ca mi-o fac eu... numai sa nu ma mai sacaie ca zilele trecute m-a tocat marunt... ma prinsese si intr-o pasa proasta, insa nu am avut decat sa inghit, ca de... nu ai cu cine te intelege ca sa ii explici ca nu te simti bine:)
Andrei si Adriana
cris30 spune:
Draga batool, iti dau perfecta dreptate.Si eu am o cumnata mai mica decat mine care prezinta tulburari schizofrenice, desi am inteles ca nu a avut nici un episod psihotic, banuiesc ca a fost dignosticata la timp.Acum face tratament si se simte bine.Sta cu parintii, nu are prietene si nici prieten si nici loc de munca.Eu am inteles toata situatia asta de dragul sotului si la inceput nu am zis nimic,i-am facut ei toate poftele,i-am trimis pachete, am cocolosit-o etc.Pe parinti nu-i asculta deloc,mereu e morocanoasa si la cei 25 de ani ai ei se alinta ca un copil mic.Din ce am observat are si o doza de egoism, asteapta mereu sa-i faca altul, dar ea sa nu ofere nimic.Inafara de mancare si curatenie prin casa altceva nu face,desi i-am trimis si un laptop pe care nu-l deschide cu zilele si stim ca i-ar fi foarte util.Pe de alta parte sta toata ziua cu nasul in oglinda si o intereseaza numai machiajul si hainele, deci la asta nu e puturoasa.Daca o intrebi ce vrea sa faca in viata ne raspunde ca stie sa faca mancare si curatenie.Problema este ca parintii sunt in varsta si dupa ce nu vor mai fi ei, eu si sotul o sa trebuiasca sa avem grija de ea.PE mine credeti-ma ca ma apuca disperarea pentru ca nu stiu cum o sa ne descurcam cu ea, nici nu vreau sa ma gandesc.Eu stiu ca ea ar putea muncii, o munca fizica nu intelectuala, este mult mai voinica decat mine si are putere de munca,dar este puturoasa, egoista si nu o interseaza decat persoana ei, ne cere sa-i trimitem una sau alta si daca o rugam noi ceva nu face.I-Am propus sa o ducem la un psiholog, a inceput sa faca urat ca ea nu se duce nicaieri si nu vorbeste cu nimeni.Sunt multe exemple pe care le pot da, oricum partea proasta este ca nu stim cum sa procedam cu ea, sa-i dezvoltam simtul responsabilitatii sa o facem mai constienta de greutatile vietii si sa o invatam ca orice lucru se castiga.
Batool, te rog da-mi un sfat cum sa procedam, am inteles ca ai terminat psihologia.Este oare normal acest comportamnet la un bolnav cu tulburari schizofrenice? Am auzit si eu persoane bolnave care au loc de munca, sunt motivate sa faca ceva, care duc o viata normala bineteles cu tratamnet medicamentos.
nadina spune:
Si mama mea sufera de schizofrenie. Nu stiu daca e cu toti asa, dar te fac sa suferi ingrozitor, spun lucruri care le se par, pentru ca asa interpreteaza mintea lor bolnava, n-ai cum sa argumentezi logic in fata lor. Pentru cel care il iubeste pe schizofrenic e cel mai greu, cred eu. Te simti neputincios, vrei sa ajuti si nu stii cum, te ranesc cu vorbele lor, iti spui ca e doar boala, dar totusi doare. Boala psihica e mai grea decat cea fizica. Se spune ca e nevoie de suportul familiei. Probabil ca familia ar avea nevoie de consiliere ca sa stie cum sa abordeze problema, cum sa reactioneze.
In Romania exista nepasare cronica pentru boala psihica, pentru boala, pentru om in general. Daca nu mai esti eficient, nu mai faci bani, sa le bagi in buzunare, nu mai contezi.
Nadina
Mariaa spune:
Nadina, imi pare tare rau 
Eu la un moment dat ma gandeam sa merg sa cer ajutor la un psiholog ca sa stiu cum s-o abordez pe mama (nu are schizofrenie, insa tot e afectata judecata)
Nimanui nu-i pasa in tara asta de kko...
Implica-te, spune celui de langa tine despre aceasta boala !
lyme suport romania
Si ei au dreptul la viata, semneaza si tu [/blue]
<< rabdarea este cheia fericirii >>
giulia71 spune:
Fetelor, nu pot sa nu-mi stapanesc uimirea cand citesc ce scrieti despre niste persoane (apropiate din pacate) bolnave!!!
Pierdeti din vedere lucrul cel mai important, ca aceste persoane sufera de o boala psihica grava si ca din pacate acum in secolul 21 nu exista medicatie care sa vindece schizofrenia, ci doar sa-i amelioreze simptomele!
Acesti oameni sunt in grea suferinta si nu au ales ei sa fie bolnavi!!!
De ce cand facem aceasta discriminare intre boli doar prin prisma simtomatologiei????
Adica pentru un bolnav de cancer avem toata compasiunea din lume, iar pentru un bolnav cu o boala psihica, ne gandim nu cumva profita de situatia in care se afla?! Nu cmva se preface?
Nu e nimic mai fals!
Omul ala nu poate functiona normal, chiar daca aparent e voinic, nu are nicio suferinta fizica si pare "pe picioare lui"!
Boala psihica este cum bine zicea cineva, una dintre cele mai perfide boli, iti distruge incet ,dar sigur: sufletul!
Sa ne fereasca Dumnezeu!
Doamne cu puterea Ta, ajuta-i micutei Diana sa se faca bine!
florinad spune:
Giulia, nu e chiar asa!
Citind subiectul imi dau seama ca nu e vorba de un bolnav de schizofrenie ci pur si simplu de un bolnav, care profita de cei din jurul lui. Cred ca stii si tu, ca toata lumea, ca sunt diferite feluri de manifestare a unui om bolnav. De la a se sinucide pentru a nu fi o povara pentru cei din jurul lui pana la a fi invidios pe sanatatea celor apropiati. Si subiectul asta se refera la a doua categorie de oameni. Sunt sigura ca cumnata ei nu o face din rautate, poate ca nu i-a spus nimeni ce se asteapta de la ea si considera ca asa este normal sa fie, zic eu. Bolnavii sunt ca niste copii, vezi ca si copiii mici daca le dai prea mult se obisnuiesc cu asta si daca nu iei atitudine te storc pur si simplu de orice vlaga. Asa este si cu un om bolnav. Asta este parerea mea. Bineinteles, daca sotului ii convine situatia, asta este, dar se poate sa fie doar de moment, se poate sa fie prea slab emotional si sa se considere prea vinovat sa-i ceara ceva, fiind bolnava. Insa chestia asta este ca un bumerang, la un moment dat fizicul cedeaza, desi psihic ai vrea sa poti, si clachezi. Si atunci ce faci?
cris30 spune:
A compatimi si ai arata acest lucru unui bolnav cu aceasta boala, nu faci altceva decat sa-i arati ca nu are valoare si ca e inutil pe lumea asta.Daca in cazul cancerului exista speranta de viata si de vindecare, consider ca si in cazul schizofreniei chiar daca nu exista vindecare completa, dar exista speranta unui progres, a unui stil de viata imbunatatit.Acest progres nu poate sa-l faca decat cu ajutorul celor din jur, nu trebuie sa-i lasam sa se infunde si mai rau in boala.
Dorsilia spune:
Eu tot citesc si nu ma dumiresc cum puteti sa considerati bolnavul psihic, oricum numai bolnav nu. Este dificil sa-l ingrijesti, da, cu atat mai mult cu cat stii sigur ca asa va fi toata viata lui, o piatra de moara de gatul familiei, dupa cum vad ca au unii idee. Dar de aici si pana la a-i pune in carca si faptul ca se foloseste de cei din jurul sau...ca profita de boala, e o viziune cam mefistofelica, daca nu sinistra chiar. Si un copil bolnav temporar de un rosu in gat e dificil de ingrijit pt ca te stoarce psihic si apoi si fizic insa nu pt ca ar dori-o ci pt ca se simte rau pur si simplu.
Deci sunt de acord ca sunt dificili insa nu ar trebui considerati asa, zau. Mai ales ca nici nu se pot apara. Poate cel mai in regula ar fi sa posteze aici si un bolnav psihic de schizofrenie, sa vedem cum ar considera el problema asta. Faptul ca par oameni sanatosi fizic si in putere nu inseamna nimic. Culmea! Daca erau galbejiti si indoiti de spate la 90 de grade erau "saraaaaaaaaaacii de ei".....asa....."prefacutii si profitorii!!"...hai sa ne plangem ca exista si ca ne umbresc viata roza
Nu conteaza ca sufletul lor e terci deloc?
giulia71 spune:
De acord cu tine!
Dar sunt si alte metode de abordare a acestor tip de pacienti.
Sustinerea, trebuie sa vina in primul rand din sanul familiei!
Incurajarea, la fel, pentru orice mica activitate, cat de neinsemnata!
Aprecierea si aprobul familiei si cunoscutilor fata de cele mai mici progrese face mai mult decat doi pumni de medicamente!
Detasarea fata de problema bolnavului, ii poate ajuta pe cei din jur sa vada problema mai "la rece" si sa gaseasca raspunsuri in situatii de criza.
Sunt multe metode de abordare, din pacate la noi nu se fac cunoscute prin inetrmediul cabinetelor de psihiatrie.
Sunt multe de spus in aceasta privinta...
Pacat ca la noi nu exista un sistem de formare a familiilor cu astfel de bolnavi!
I-ar ajuta si pe bolnavi si pe familiile acestora.
Numai bine!
quote:
Originally posted by florinad
Giulia, nu e chiar asa!
Citind subiectul imi dau seama ca nu e vorba de un bolnav de schizofrenie ci pur si simplu de un bolnav, care profita de cei din jurul lui. Cred ca stii si tu, ca toata lumea, ca sunt diferite feluri de manifestare a unui om bolnav. De la a se sinucide pentru a nu fi o povara pentru cei din jurul lui pana la a fi invidios pe sanatatea celor apropiati. Si subiectul asta se refera la a doua categorie de oameni. Sunt sigura ca cumnata ei nu o face din rautate, poate ca nu i-a spus nimeni ce se asteapta de la ea si considera ca asa este normal sa fie, zic eu. Bolnavii sunt ca niste copii, vezi ca si copiii mici daca le dai prea mult se obisnuiesc cu asta si daca nu iei atitudine te storc pur si simplu de orice vlaga. Asa este si cu un om bolnav. Asta este parerea mea. Bineinteles, daca sotului ii convine situatia, asta este, dar se poate sa fie doar de moment, se poate sa fie prea slab emotional si sa se considere prea vinovat sa-i ceara ceva, fiind bolnava. Insa chestia asta este ca un bumerang, la un moment dat fizicul cedeaza, desi psihic ai vrea sa poti, si clachezi. Si atunci ce faci?
Doamne cu puterea Ta, ajuta-i micutei Diana sa se faca bine!
malla spune:
Fratilor, mie sa nu imi spuneti ca soacra-mea nu profita de mine, ca nu va cred... Are apartamentul ei, dar sta la mine. Mi-a zis in fata de ce: ca are mancarea asigurata!!! Asa ca o cunosc destul de bine...
Adevarul e ca tinand cont de boala care o are, trebuie sa ma consolez cu ideea ca va sta la noi. Deocamdata nu vreau sa accept asta, insa nu am decat!
Andrei si Adriana