am obosit
si nu cred ca e doar lipsa de vitamine sau de somn. s-au adunat multe. pur si simplu am obosit. seara abia astept sa adoarma copilu' ca sa am un pic de timp doar pt mine. timp in care zac. sau citesc pe net. nici la filme nu mai am chef sa ma uit. ultima carte citita a fost o tampenie siropoasa despre o virgina de 30 de ani. da, uite ca citesc si d-astea. am obosit de tot, daca nu era grasa nu stiu ce ma faceam, cred ca o luam razna mult mai rau. am obosit si de relatia mea cu masculul cu care impart apartamentul, si de singuratate, si de lipsa de o gramada de chestii care inainte imi erau la fel de esentiale ca apa sau aerul. uite, pana si acuma abia imi misc dejtele pe taste.
voi nu obositi?
Raspunsuri
ghinetz spune:
ba da, obosim. Si de fiecare data imi spun ca n-o sa mai gasesc puterea sa o iau de la capat. Dar...Uneori mi se pare ca nici nu mai vreau sa o gasesc. Alteori sunt luata prin surpindere de puterea mea. Dar de cele mai multe ori vreau sa spun STOP!!! Pentru ca nu mai pot.
Oana 33+ Victor-Constantin si Stefan-Vladimir 4ani+
"unui copil trebuie sa-i dai radacini si aripi"
Elise spune:
N-am obosit, ar fi bine sa fi obosit si sa simt nevoia sa ma odihnesc.
Din contra, am impresia ca vitalitatea mea se "intinde" in functie de solicitari.... dar nu stiu cit e de elastica si pe cine da cu fundul de pamint.
Acum doua seri am fost cu bb la urgentza si la doua ore dupa ce am stabilizat-o si am adus-o acasa si am adormit-o am fugit sa prind avionul... cu barbatu-meu dupa mine, rupindu-si camasha de pe el, ca un latin lover care se respecta, in pline crize de gelozie si urmariri cu taxiul prin mijlocul Bucurestiului.
N-am obosit, da' am un voltaj de o sa-mi tatuez doo oase incrucishate curind, k sa fiu in acord cu protectia muncii.
Elise & BBLisa
principe spune:
notquitescu
suntem din carne si oase ,nu suntem din fier.
of topic elise,te-am prins ,esti acida ,am simtit pe propia piele
notquiteso spune:
ah, elise, tu esti in starea aia pe care eu o numesc "sizzling", in care pur si simplu imi bolboroseste creierul ca un pahar de sampanie. asa am fost primele 7 luni. acu' la cea de-a 8-a, se pare ca am obosit :)
cred ca cel mai tare ma oboseste non-loverul meu. tare as vrea sa se duca pe pustii si sa ma lase in pace. pe de alta parte as vrea sa vina acasa, sa dea cu usa de perete si sa fie latin-lover, el mejor..del mundo. dar cred ca mai realista e varianta 1. si mai cred ca ar trebui sa nu mai citesc carti de-alea, oricat de obosita as fi, ca uite ce iese din mine.. auzi, latin-lover..blond cu ochi albastri si cu pielea alba. cred ca o sa dea cu usa de perete doar cand o fi disperat de foame, sau o face pe el, ca alfel..nu prea am sanse.
iar tu daca nu esti la spital cu parul smuls si cu sange de doctor pe maini, inseamna ca bebelisa ta e ok. sper ca n-a fost grav.
Elise spune:
nu, n-a fost grav, da' suficient cit sa ma sperii.
A, iar latin loveru' sa nu crezi ca da cu ushile de pamint din dorintza de a ma baga in seama... nuuu.... ci din dorintza de a fi el bagat in seama.
Asha ca dak obosesc si intru in letargie ma trezeste vreo farfurie sparta de perete shi facem schimbul cuvenit de complimente.
A, si stii...telefoanele alea care suna in disperare: raspund, alo, alo, aloooo....
Pauza.
Dupa 5 minute: "aaa, ce faci?"
Parca as putea face ceva nemaipomenit de interesant de juma de ora pina acum.
Kiar as vrea sa ma mai lase asha in sosul meu sa vegetez vreo doo zile, ne reasiguram de interesu' reciproc dupa aia, da' no way.
Elise & BBLisa
ghinetz spune:
Bine, bine! Si? Ce facem?
Stam si asteptam sa ia altcineva deciziile in locul nostru? Ne multumim sa steptam (o usa trantita, un telefon care nu suna)?
Unde suntem noi in ecuatia asta? De ce nu facem ceva? de ce nu avem puterea sa decidem noi pentru noi? Sa ne traim propria viata?
Eu cred ca sunt o lasa. Asta e raspunsul cel mai potrivit in cazul meu la intrebarile de mai sus. Mi-e frica de ceea ce nu am acum, desi poate ar fi mai bine. Mi-e frica de reactia celor din jur.
Oana 33+ Victor-Constantin si Stefan-Vladimir 4ani+
"unui copil trebuie sa-i dai radacini si aripi"
carolinah spune:
Am fost si eu in faza asta, ba chiar am trecut de la criza de isterie din cauza oboselii si a nervilor intansi la maxim la dorinta extrema de a ma baga sub pat (nu ma intrebati de ce tocmai acolo) si de a nu mai iesi de acolo.
Mi-am revenit cand pt prima oara in viata lui sotul meu (cel mai bun, calm si extraordinar sot din lume) m-a luat si m-a trantit in pat si mi-a spus: nu ti-e rusine sa iti bati joc in halul asta de tine si de noi. Si apoi a venit fetita mea cea mare speriata si cu lacrimi in ochi ca nu intelegea ce mi se intampla.
Si am realizat in clipa aia ca risc sa imi distrug familia mea linistita si armonioasa pt ca pur si simplu lasam stresul de la serviciu sa ma distruga. Si mi-am amintit ca toti oamenii calmi din jurul meu imi spun ca nu exista sa fii stresat, ci ca te lasi stresat.
Si din acea zi (acum vreo 2 luni) am inceput sa fac ceva ca sa nu ma mai las stresata: fac sport in fiecare seara 1/2 ora indiferent cat sunt de obosita, am luat cam o luna Supradyn, am incercat sa mananc mai multe cruditati si cereale integrale, de ieri am inceput sa beau ceai Oolong etc, tot ceea ce cred ca ajuta la eliberarea de sters, care cred eu ca sta de fapt la baza oboselii extreme si implicit a lipsei de chef de viata. Si nu in ultimul rand, am incercat sa devin ceva mai "nesimtita" la serviciu, adica sa nu mai iau lucrurile personal sau in tragic.
Si mi-am mai amintit (a cata oara?) ca mama mea e depresiva si ca incep sa seman cu ea si nu vreau sa ajung acolo in niciun caz.
Asa ca sfatul meu la final: nu mai lua nimic in tragic, concentreaza-te numai pe lucrurile care trebuie neaparat facute, ocupa-te si de tine (ce daca citesti ceva siropos, cand inainte citeai Faulkner, asta este), fa sport, cat de putin, ajuta, ia vitamine si minerale (macar un magne B6), mananca multe fructe acum ca tot e vara, iesi cat poti cu copilul afara. Si dupa ce iti mai revine cat de cat cheful de viata, ia si marea decizie: mai stai cu masculul sau il lasi balta. Numai tu poti decide asta. Si dupa ce iei decizia, asuma-ti-o, oricare ar fi, ca tu ai luat-o si deci e cea buna pt tine.
Mult succes!
lina, cu Alina si Ana... si tati, evident
jone spune:
si eu am obosit.imi sare tandara din orice.
imi vine sa plec in munti si sa nu mai cobor.
m-a suprins pana si pe mine ideea de a intra in pom.cred ca am luat-o razna.
jo si alexandra
recomandari,
***************
home sweet home!
Qamar spune:
hehe....si eu am obosit...mai am ceva "puseuri" de energie, dar mi se consuma repedeeee....
nu cred ca e o consolare ....dar, cine stie, poate zilele astea ne adunam restul de energii si ne avantam pana prin Mall...ca de mult imi tot spun sa te "summon-ez"
as mai scrie, dar ma cheama pitica
pupa grasa, e o dulce in poza din messenger
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!
Noe si Anne-Bianca (14.03.2006)
Madness does not always howl. Sometimes, it is the quiet voice at the end of the day saying, "Hey, is there room in your head for one more?"
**teamu' care a facut buildingu' la Moeciu**