Soi bun/soi rau

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 16

flaviutza spune:

quote:
Originally posted by oana1177

uitasem ca nu pot sa-mi spun parerea din moment ce inca nu sunt parinte; nu's de ce unii au impresia ca daca sunt parinti sunt perfecti si le stiu pe toate; poate ar trebui sa se mai uite si in stanga si dreapta...

caz concret: copil cu parinti "normali", insa copilul "catastrofa" si nu m-ar mira ca peste ani sa aiba probleme cu el... si stii de ce? pt ca nu se ocupa de el, nu cum ar trebui; n-au nici un dram de consecventa in ce spun si ce fac pt copilul ala; si-acum sa dau si exemple din acest "caz":

1. suntem la un party, copilul se invarte in jurul canapelei si mai trage cate o palma in cap unui adult; ce fac parintii? "A., fii cuminte te rog!" fara insa a se ridica, a schita vreun gest continunadu-si linistiti tigarica si conversatia; A., il pocneste pe sotul meu; el ii spune pe un ton f serios si calm sa inceteze; ce spune mamica? "A., nu te mai duce la D. ca stii ca nu te iubeste..."
2. la gradi nu e capabil sa se joace cu copiii, ii imbranceste, le ia jucariile; nu-i lasa in pace in timpul activitatilor, caci el n-are chef sa participe;in disperare de cauza, educatoarea il pune singur, il izoleaza pt mai multe zile; copii cu care e la gradi ii sunt vecini; si intr-o zi, il invita pe unul la el; copilul refuza caci fusese odata si A. l-a batut, nu l-a lasat sa sejoace cu nimic; ce-i spune mamica lui A. cand acesta era trist ca nu mai vine nimeni la el? "lasa, A., stii ca sunt asa cu noi pt ca suntem romani"...
si exemplele pot continua...

si A. a stat un w-e la noi; nu l-am recunoscut... era alt copil, ii disparuse "gena raului"; sotul meu il iubeste f mult si s-au inteles de minune, pt ca este un copil minunat, dar care are nevoie de limite; iar felul in care se comporta cu parintii lui si cu ceilalti in prezenta parintilor lui, este un semnal clar ca-i lipseste ceva, ca n-are repere... pacat

Mai Oana...tu expui un caz de educatie (proasta) eu vorbesc despre tendinte agresive genetice.uite inclusiv ce facem noi acum e un soi de agresivitate.citeste rogu-te articolul postat mai sus,asta e si parerea mea, poate nu reusesc sa o exprim atat de clar.

Nu, copilul ala nu e "soi rau".nici altii ca el.

din pacate nu vrei sa intelegi ce incerc eu sa spun

Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale

andre_ea spune:

quote:
Originally posted by J G

quote:
Originally posted by andre_ea

quote:
Originally posted by simali

- Ionel (asta-i genul lui fimiu) e foarte smecher pentru ca el stie ca daca tace si se uita la tine cu "ochi de caprioara" te face "praf" si obtine din doi timpi si trei miscari orice jucarie plus cateva "bonus"; asa ca lui Ionel nu-i faci nimic. Aici trebuie sa umbli tu, mama, la ratiune.

Daca pentru fiecare din cei 4 copii nu faci ceea ce trebuie la timpul potrivit, comportamentul lor pentru a obtine ce vor se va amplifica si se va extinde la groapa de nisip, la gradinita, etc.

alice

Stiu ca sunt total off topic, dar pe mine ma intereseaza ce poti face cu Ionel. Cum "umbli tu ca mama la ratiune"? De fapt, cum il faci sa isi exprime clar dorintele?

Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005
Delu Prichindelu'

Adica tu, mama, umbli la ratiunea ta proprie. Nu la a lu' Ionel. a ta personala, sa nu te enervezi, sa nu cedezi etc.

Ar fi o treaba sa putem umbla la ratiunea altora!

J si Carlita Carliontz (05.02.2006)

Scuze, cred ca n-am inteles exaxt descrierea lui Ionel.
Intrebarea mea era ce faci cu un copil care nu cere in nici un fel ceea ce vrea. Ii vezi doar in privire ceea ce si-ar dori dar nu indrazneste sa ceara din cine stie ce motiv (gen obiectul dorit se afla in mana altui copil). Cum il incurajezi sa ceara, sa lupte pentru ceea ce doreste?

Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005
Delu Prichindelu'

miau-miau spune:

quote:
din pacate nu vrei sa intelegi ce incerc eu sa spun

unii vrea da nu poate
in urma cu ceva ani, copiii zvapaiati, care nu stateau locului, nu puteau participa la activitati in grup, neatenti, distrugatori erau considerati ne-educati. Acum sint considerati hiperactivi, cu ADHD, etc. Deci au o oarece dereglare, nu ca nu au fost inconjurati de dragoste, atentie, educatie pozitiva.
Exista componenta genetica. Ce e asa de neinteles aici.

oana1177 spune:

Da, Flaviutza, este proasta crestere; asta stiu; insa daca l-ai cunoaste, ai putea spune ca are gena raului
copilul ala smulge toate florile din gradina, da cu picorul la tot, face crize groaznice cand te joci cu el si nu il lasi sa castige, nu stie sa se joace cu copiii, ii imbranceste, ii loveste, etc, etc
si e un caz "fericit"; are parinti ok, care-l iubesc enorm; numa ca nu stiu cum sa-l creasca... si in final pot avea un monstrulet si se vor intreba "de ce?"

sinzi_ana spune:

Flaviuta, agresivitatea este in toti oamenii...ne nastem cu ea, este un instinct primitiv...

Nu stiu ce experienta ai tu cu copii, dar eu iti pot spune ca prin prisma unui copil poti face caracterizarea parintelui...iar copilul este o oglinda a educatiei pe care o primeste de la parinte si un imitator desavarsit...

Negrul din Bronx, daca are o familie unita, iubitoare, care isi da seama ce se intampla cu copilul lui si il ajuta sa gaseasca calea cea buna, va putea sa se ridice deasupra cartierului si mediului nu il va influenta in rau...

Iar concluzia ca un copil care da 50 de palme in cap va ajunge un agresor, iar cel care le incaseaza va fi "soi bun" este absolut pe dos...In general, cei tacuti, care nu se exprima sau manifesta, strang in ei si rabufnesc intr-un tarziu intr-o criza care te surprinde...

Un copil care apeleaza la palme prea des, este un copil cu probleme, ca si cel care le incaseaza fara sa reactioneze...In fiecare caz se pune intrebarea de ce da palme, si de ce le incaseaza fara sa reactioneze?

Citate ale cercetatorilor cu privire la gena raului sunt in toate sensurile...trebuie numai sa cauti ce vrei pe net si vei gasi sute de studii in orice directie...ca si pro - contra vaccinuri, pro si contra copilului in patul lui...etc...

Eu am adoptat varianta cum ca leziunile (in urma unor traumatisme craniene - fie din cazaturi, fie din bataie, sau pur si simplu accidente) creierului in copilarie sau chiar mai tarziu produc schimbari de comportament printre care se accentueaza si agresivitate, sau diferite boli psihice care duc la sadism, si satisfactie in a provoca durere...
(cu atat mai mult cu cat s-a observat la toti pacienti care au suferit un traumatism cranian in urma unor accidente au schimbari de comportament)

It is not giving children more that spoils them; it is giving them more to avoid confrontation

Sinzi, Radu si David bomba pisaloaga
: varsta, poze, D-ale lui David

Atelierul Piticilor

simali spune:

Flaviutza. Articolele postate de tine sunt foarte interesante. Si eu cred ca ucigasii in masa au o predispozitie genetica. Dar eu mai cred ca acesti ucigasi in masa sunt in realitate bolnavi psihic - iar bolile psihice (sau predispozitia in a le contacta) se pare ca se transmite intr-adevar genetic. Din cate stiu eu nu exista animale bolnave psihic. Asta este chiar ceva ce numai omul poate sa faca. Nu se stie de ce.

Deci cred ca ar trebui sa separam putin lucrurile:
- bolnavii psihic ajung ucigasi in masa printr-un cumul de factori "ereditate-mediu-educatie".
- copiii al caror creier nu este afectat de boli psihice nu sunt agresivi genetic ci pot deveni agresivi urmare a educatiei sau abuzurilor.

alice

simali spune:

quote:

Simali, ce te faci daca totusi Ionel e asa de la natura,daca firea lui e una total neagresiva, nici macar acea agresivitate de aparare, nicidecum smecher?

Vorbim de un Ionel care daca e lovit nu incearca nici o manevra de aparare, da?

Nu de Ionelul(tau) smecheros care adopta un anumit comportament pentru a obtine ceva.

deci...ce facem cu Ionelul expus de mine? exista sau nu un asemenea Ionel?

quote:

Se intampla ca baiatul meu sa fie acel Ionel care daca e lovit nu incearca nici o manevra de aparare. Am avut o discutie cu el in care am incercat sa-l conving ca daca este lovit normal este sa se apere. Sti ce mi-a raspuns? Ca nu poate sa faca asta. Pentru ca la gradinita doamna a spus ca nu e voie sa lovesti si tu ci ar trebui sa vi sa-i spui ei. Eu am incercat sa-i spun ceva de genul "lasa ce zice doamna, da-i si tu una cand nu te vede nimeni". M-a privit profund oripilat si mi-a raspuns aproape plangand "nu vreau sa fiu pedepsit".

Dupa aceasta discutie l-am inscris la Aikido. Acolo sper ca va primi un alt fel de mesaj. La sfarsitul lectiei se face un concurs: doi copii desemnati trebuie sa-si dispute o minge mare de cauciuc; castiga cel care smulge mingea de la celalalt si o duce primul la sensei. Vlad nu a pierdut pana acum niciodata la concursul asta. Se agata de minge si cu mainile si cu picioarele si se lupta ca un leu. Deci este bataios intr-u cadru organizat si sportiv. El pur si simplu nu se poate lupta cu marlania. Ramane interzis in fata ei si nu poate sa reactioneze. Este obsedat de reguli si nu vrea sa faca decat ceea ce trebuie. Probabil ca din acest punct de vedere este copilul ideal. Doar ca atunci cand lasi prea multe reguli sa-ti guverneze viata se numeste si ca iti este putin frica sa traiesti cu adevarat. Uneori viata inseamna sa-ti asumi riscuri. Iar eu stiu ca trebuie sa lucrez mult cu Vlad in aceasta directie. Mai nou am un dicton:

"Tu esti o barca foarte bine construita. Dar sa sti ca barcile bune nu sunt facute sa stea in port."

alice

MissParker spune:

simali, speed, oana1177, si

P.S. Acu' vazui ca am primit si eu (in sfarsit) un avertisment. Nu ma pot lega (emotional) de el, cand cineva imi testeaza rezistenta la cacofonii... Cred ca ma voi reprofila si eu pe atacuri subtile, d'alea din regnul animal, caci vad ca alea sunt tolerate pe aici.

Felicia

Poze cu noi si vacantele noastre

*****************************
Adevar > Autonomie > Identitate

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !!!

andre_ea spune:

quote:
Originally posted by simali
Iar eu stiu ca trebuie sa lucrez mult cu Vlad in aceasta directie.

Alice, spune-mi si mie cum lucrezi cu copilul in directia asta. Ce varsta are copilul tau? Ma intereseaza foarte mult cum pot sa impulsionez eu copilul sa lupte pentru ceea ce-si doreste, atunci cand aceasta lupta nu vine din interior. Mi-e teama sa nu acumuleze prea multe frustrari si sa rabufneasca la un moment dar, sau, mai rau, sa renunte de tot

Andreea, mami de Tudor- 10.08.2005
Delu Prichindelu'

simali spune:

Andreea, baiatul meu are acum 6 ani. Eu cred ca cea mai buna metoda este sa-l lasi sa piarda de cateva ori "cursele". Sa nu faci tu nimic pentru el. Este foarte greu si ti se rupe inima dar numai asa poate sa invete.
Sa-ti dau un exemplu. Ne ducem la muzeu la un program pentru copii. La sfarsitul programului se dadeau copiilor niste pensule si ei trebuiau sa caute fosile in nisip. Mare ingramadeala la pensule. Copilul meu aiurit, pe margine. Prima tentativa a fost sa ma duc si sa-l imping catre locul in care se dau pensule. Dar m-am oprit cu greu si doar i-am spus ca trebuie sa-si ia pensula si sa se duca cat mai in fata ca altfel nu apuca. Din cauza ca nu s-a inghesuit nu a mai apucat. S-a pus pe bocit si dupa ceva vreme i-a dat si lui cineva o pensula. Intre timp ceilalti copii "gasisera" deja toate fosilele. Iarasi lacrimi. I-am explicat unde a gresit. Atat. Sper ca in timp sa invete din tipul asta de lectii. Doamne-ajuta.

alice