Fiecare copil e exceptional...in felul lui
Raspunsuri - Pagina 4
speed spune:
simali,in cazul concret dat de tine uite cum se procedeaza aici : se spune bravo pentru ceea ce a facut pina acum,adica bravo pentru efort,daaaar haide acum sa-ti arat cum fac eu(mama,tata,invatatoarea) sau cum trebuie facut corect/bine/mai bine etc.sincer eu nu cred ca as spune vreodata fiicei mele ca a facut ceva cu "picioarele" (imi suna tare urit dar oi fi io mai sensibila 
) .si noi ne luptam acum cu literele si cifrele ,uneori le face bine,alteori le face mai putin bine.cind nu le face bine ii arat unde a gresit si ii arat cum sa corecteze greseala dar niciodata nu uit sa o laud chiar si pentru efortul mai putin reusit.nu mi-a trecut niciodata prin cap sa o ironizez sau ridiculizez...si cind primesc lucrarile ce le-a facut fetita la scoala in timpul saptaminii comentariile invatatoarei sunt de genul:excelent,sunt impresionata,bine,foarte bine,mai e nevoie de exercitiu;niciodata slab,prost,etc.
columbiana spune:
unde-o fi scoala aia unde-i lauda pe copii cind fac boroboate, ca ma mut acolo ; la fiul meu la scoala (termina acusi clasa intiia), daca a impins din greseala un copil (s-a grabit) a primit sanctionare; daca a gresit o dictare a trebuit sa o rescrie de trei ori acasa...si multe alte exemple; nu e laudat nici un copil in cazurile astea, dar i se apreciaza eforturile cind le depune si rasplatesc rezultatele, cind apar; si mie imi place ca sunt tratati copii cu mult mai multa maturitate decit eram eu in Romania, sunt mai respectati, si ei se simt mult mai bine si mai increzatori; azi am iesit cu prietenii la munte; ajunsi acolo fiul meu a refuzat sa coboare din masina, motivind ca se va juca cu noul joc acolo, si el n-are chef sa vada Mont Tremblant; primul impuls al lui ta-su a fost sa-l ia pe sus de aripa, eventual sa ridice chiar putin tonul, apoi dupa tratative cu voce joasa intre parinti, am hotarit sa raminem si noi in parcare, daca n-are chef sa coboare;
dupa vreo 10 minute a deschis geamul putin si ne-a spus ca a reflectat, si nu e o decizie buna sa raminem acolo si sa nu ne plimbam putin cu prietenii, si ca e gata sa mergem daca noi mai vrem; recunosc ca m-a lasat putin masca cu explicatia(nu e deloc genul filosofic, vorbaret), si am fost tare mindra de el ca se maturizeaza si i-am laudat decizia (dupa ce tensiunea mea urcase brusc in perspectiva unei zile petrecute in parcare la mofturile lui fiu-meu); asa se intimpla cu toate micile realizari, sunt constienta ca nu va lua Premiul Nobel cu nici o mizgalitura-desen sau un bazin de inot parcurs corect, dar il laudam si-l incurajam intotdeauna;
http://www.floriinro.ro/
simali spune:
quote:
sincer eu nu cred ca as spune vreodata fiicei mele ca a facut ceva cu "picioarele" (imi suna tare urit dar oi fi io mai sensibila )
quote:
Conteaza foarte mult si cum o spui. In cazul de fata tonul face muzica.
Daca as incepe cu "sa-ti arat cum sa faci" ar insemna sa incep sa antrenez copilul acasa pe tema "cum se scrie fumos cifra 2". Iar eu asta vreau sa evit. Cred ca este suficient daca se straduieste la gradi sa faca ceea ce este de facut. Dar intr-o clasa cu 30 de copii este foarte usor ca unul sa se joace in timp ce ceilalti lucreaza si nimeni sa nu observe asta. Afisarea "rezultatelor" pe panoul special are exact acest scop: copilul sa stie ca munca lui va fi privita si analizata si de parintii sai. Atunci data viitoare se straduieste mai mult.
Sa va povestesc alta scena: Vladut de 3 ani si jumatate mergea la gradinita in fiecare zi dar la orice activitate el alege sa NU VREA sa faca. Eu nu am zis nimic luni la rand, pana cand, inre-o zi, am vazut ca de obicei caietul lui foarte mazgalit, dar, de aceasta data lucrarea era gaurita urat in coltul din deapta jos. Atunci m-am suparat pe el si, profitand ca am ramas singuri in gradinita, ia-m spus, pentu prima data foarte serios, ca poate sa nu faca bine ceva, ca e si normal sa nu sti sa faci bine de la inceput - la gradi te duci sa inveti- dar ca nu poate sa-si bata joc. L-am intrebat daca-i place caietul lui si a spus "Nu". Am luat caietul altui copil - coleg cu el - si l-am intrebat CALM daca-i place. A spus ca "Da". I-am aratat ca nici un copil nu face picaturi de ploaie ca doamna, dar toti copiii AU FACUT PICATURI DE PLOAIE ASA CUM AU STIUT EI. In tot acest timp Vladut s-a jucat si, mai mult, a gaurit caietul. I-am spus ca eu sunt mama lui si-l iubesc orice-ar fi dar l-am intrebat daca VLADUT SE POATE MANDRI CU CAIETUL LUI. A spus ca nu. Asta a fost toata discutia.
Incepand de a doua zi Vladut a inceput SA INCERCE. Pastrez intr-un sertar caietul gaurit. Se vede clar cum, de la ziua cu gaura lucrurile au luat pentru el o noua intorsatura. A inceput sa faca ceea ce face toata lumea, asa cum poate el sa faca. Iar mai mult de atat eu nici nu am de gand sa-i cer, nici acum la 6 ani, nici mai tarziu, la 15 ani.
Cred ca daca tot faci un lucru AI OBLIGATIA sa faci tot ce depinde de tine pentru a-l face cat mai bine. ATAT.
alice
conchita spune:
quote:
Originally posted by simali
De fapt este adevarat: fiecare copil este exceptional in felul lui. Dar sa nu exageram nici cu exceptionalul. Eu am vazut ambele capete ale balaurului:
1. Am o prietena in SUA; vine din cand in cand in RO. La ei e o moda sa spui tot timpul ca tot ce face copilul e super. Si la scoala este la fel. Nu-si face tema astazi: "OK, Chrissy, grate!" Mananca ca porcul "Grate". Mie mi se pare de fapt ca in felul acesta insulti inteligenta copilului, ca-l tratezi ca pe un retardat. Ca de fapt incurajezi sa se poarte ca un retardat.
si daca nu ziceai ca stii de la prietena ta de "moda" cu pricina, tot as fi ghicit ca e zvon la a treia mana, adica o informatie falsat. nu-ti zice nimeni aici bravo cand gresesti, dimpotriva, se practica pedeapsa (la "moda" e time out), iar efectul se vede peste tot: copii educati, politicosi, fericiti, energici, pozitivi. de exemplu, pana acum chiar nu mi s-a intamplat sa vad copii alergand liberi si necenzurati de parinti printre mese la restaurant sau sa-mi arunce masinute in farfurie - cum se comenta deunazi pe DC ca se intampla in Ro, si cica foarte bine ca se intampla, cica manifestarile astea arata dragostea pentru copil si cui nu-i convine, sa manance acasa.
mie imi place stilul de educatie american, poate si pentru faptul ca mi se potriveste. palmutele, injuraturile, apelativele jgnitoare adresate copilului si mentalitatea "eu te-am facut, eu te omor" din puericultura romaneasca imi repugna, sorry. eu strig bravo si cand fetita mea face cacuta, ca doar am oki sa vaz ce efort considerabil depune in activitatea respectiva. normal ca victoriile trebuie celebrate, altfel de ce dumnezeului mai traim, daca nu ne bucuram cand e de bucurat?
si nu, fetita mea nu e exceptionala. de fiecare data cand mi-e laudata pentru ceva, replica mea e invariabil aceeasi: "e un copil cat se poate de normal, multumesc lui Dumnezeu pentru asta".
Simali, baietelul tau, intrand in competitie cu celalalt baietel de la gradinita a aplicat, de fapt, esenta teoriei educationale americane. informatia si invataturile nu cresc in copaci, invatam de la Celalalt, de la semeni. chiar faptul ca acceptam ca avem ce invata de la celalalt merita incurajari si felicitari, e un pas ultra important in devenirea umana. great, way to go, Vladut!
************
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
************
Alaptatul Help-Line
************
mami de Sonia Marie (23 ianuarie 2007)
Andrada spune:
Toti copiii nu pot fi exceptionali ca n-ar mai avea cine sa formeze media peste care sa se ridice cei care sint exceptia. Eu personal cred ca putini copii sint exceptionali, superiori, mai buni ca ceilalti...etc. Majoritatea copiilor e complet comuna, simpla, norma, obisnuita.
Asta in principiu n-ar trebui sa ne impiedice sa ii iubim asa cum sint.
Iar performantele copiilor sint specifice, din afara nu pot face eu evaluarea ca un copil (al altuia )n-a meritat o lauda cind a mincat tot, habar n-am cu cita greutate a facut-o. Iar daca o mama nu-si lauda copilul ca in gradinita face inmultiri, poate fi pentru ca acelui copil ii vine extrem de usor, mai usor poate decit sa-si lege sireturile,
A
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Andrada" target="_blank">Camera lui Marcu
lorelaim spune:
Eu sunt fericita cu pruncutza pe care mi-a dat-o bunul Dumnezeu. Gabisor este un copil perfect obisnuit, nu are nimic iesit din comun. NU vreau sa fie exceptzionala pt ca luptand permanent sa fie in top va uita sa traiasca. Doresc din tot sufletul sa fie sanatoasa, norocoasa si fericita cu ceea ce i-a dat Dumnezeu.
De laudat eu o laud si o incurajez de fiecare data cand face ceva "asa cum trebuie" (ex - acum nu ma mai striga cu disperare cand are nevoie la olitza, fuge singurica, se aseaza si ma cheama doar cand termina - eu o felicit ca acum e copil mare, e independenta si descurcatreatza :-)), cand ma surprinde cu ceva neasteptat (pozitiv bineinteles - acum animalutzele din desenele ei au urechi de animale, nasurile lor sunt deja boturi, etc). Stie o gramada de lucruri (pe care eu la varsta ei nu le stiam - ca asa a fost sa fie atunci) si mie mi se pare OK sa o las sa se dezvolte in ritmul ei, fara "program" de facut anume ceva.
Lorelai
Albume foto
"Daca dragoste nu e... nimic nu e..."
ruxij spune:
Si al meu de 5 ani e normal, da' eu il vad exceptional si il laud de cate ori am ocazia. Cand citeste o carticica simpla, cand a mers cu bicicleta cu viteza si fara sa cada, cand mananca tot (ca mananca cam greu si e slab), cand a primit un smiley face la gradinita, cand a fost cuminte la gradinita, cand imi zice ca stie cat fac 5+5, cand canta el un cantecel poate nu perfect samd samd samd.
PS
La sireturi nu stie sa se lege ca i-am luat mereu d'alea cu arici, de lene
corinadana spune:
Andrada, Ruxij 
!
Ar fi lumea prea plina de exceptionali 
!
Off topic Lasa Ruxij, decat sa se calce pe ele; mai bun ariciul!!!
Don't throw with stones if you live in a glass house.
corina mama Ralucai
http://community.webshots.com/user/corinaraluca
simali spune:
quote:
Eu sunt fericita cu pruncutza pe care mi-a dat-o bunul Dumnezeu. Gabisor este un copil perfect obisnuit, nu are nimic iesit din comun. NU vreau sa fie exceptzionala pt ca luptand permanent sa fie in top va uita sa traiasca. Doresc din tot sufletul sa fie sanatoasa, norocoasa si fericita cu ceea ce i-a dat Dumnezeu.
quote:
alice
flaviutza spune:
quote:
Originally posted by ruxij
Si al meu de 5 ani e normal, da' eu il vad exceptional si il laud de cate ori am ocazia. Cand citeste o carticica simpla, cand a mers cu bicicleta cu viteza si fara sa cada, cand mananca tot (ca mananca cam greu si e slab), cand a primit un smiley face la gradinita, cand a fost cuminte la gradinita, cand imi zice ca stie cat fac 5+5, cand canta el un cantecel poate nu perfect samd samd samd.
PS
La sireturi nu stie sa se lege ca i-am luat mereu d'alea cu arici, de lene
pentru aceste realizari si multe altele, fiecare copil e exceptional..
Alexia 02.05.2004(filmulete)
mami si Ale